CSJ. Decizia nr. 1122/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1122/2003
Decizia nr. 1122/2003
Şedinţa publică din 5 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 249 din 30 septembrie 2002 a Tribunalului Arad a fost respinsă cererea condamnatului C.L. de întrerupere a executării pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 562/2001, a Tribunalului Timiş pentru infracţiunea de tâlhărie.
Pentru a respinge cererea, instanţa a reţinut că motivele invocate, nu se încadrează în dispoziţiile art. 453 lit. c) C. proc. pen., ancheta socială efectuată neatestând că familia condamnatului ar fi supusă unor consecinţe grave prin continuarea executării pedepsei.
Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, prin Decizia penală nr. 448 din 20 noiembrie 2002 a respins apelul declarat de condamnat împotriva sentinţei primei instanţe considerând nefondate criticile formulate în sensul că situaţia deosebită a membrilor familiei justifică întreruperea executării pedepsei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal condamnatul, care a solicitat casarea hotărârii şi admiterea cererii formulate.
Recursul declarat este neîntemeiat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei se poate dispune când din cauza unor împrejurări speciale continuarea executării ar avea consecinţe grave pentru condamnat ori familia acestuia, caz în care executarea poate fi întreruptă cel mult 3 luni şi o singură dată.
Prin cererea adresată instanţei condamnatul a susţinut că are doi copii minori din concubinaj care au fost supuşi unor violenţe din partea mamei lor şi că doreşte ca minorii să fie integraţi în familia lui.
Or, din ancheta socială efectuată în cauză de Primăria comunei Giarmata, judeţul Timiş, a rezultat că cei doi copii minori ai condamnatului C.A. de 6 ani şi C.F. de 2 ani au fost internaţi în centre de plasament de către Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului Timiş şi că mama condamnatului este pensionară de invaliditate, locuind într-un imobil proprietate personală compus dintr-o cameră şi se întreţine din pensia lunară de 1 milion lei.
Întrucât faţă de minorii aflaţi în dificultate au fost luate măsuri de protecţie din partea autorităţilor statului, iar mama condamnatului nu se află într-o situaţie deosebită, cererea de întrerupere a executării pedepsei nu întruneşte cerinţele textului de lege evocat şi în mod corect a fost respinsă.
Faţă de aceste considerente, constatând neîntemeiate criticile formulate, Curtea în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge recursul declarat de condamnat cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.L. împotriva deciziei penale nr. 448/ A din 20 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Timişoara.
Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1120/2003. Penal. Contopire pedepse. Recurs | CSJ. Decizia nr. 1123/2003. Penal. ]ntrerupere executare... → |
|---|
