CSJ. Decizia nr. 1510/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1510/2003
Dosar nr. 3886/2002
Şedinţa publică din 25 martie 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1183 din 19 aprilie 2001 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, inculpatul B.G. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prevăzută de art. 2151 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi (13) C. pen.
În baza art. 81 şi art. 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., s-a dispus admiterea în parte a acţiunii civile şi obligarea inculpatului la plata sumei de 13.034.535 lei reprezentând penalităţi către partea civilă Asociaţia de proprietari a blocului R 14 din Bucureşti.
S-a dispus, totodată, respingerea cererii părţii civile de obligare a inculpatului la plata daunelor morale, ca neîntemeiată.
În baza art. 193 şi art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.356.000 lei către partea civilă, reprezentând cheltuieli de judecată şi la plata sumei de 300.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
În perioada 14 octombrie 1998 – 1 iulie 1999, în calitate de administrator al Asociaţiei de locatari a blocului R 14 din Bucureşti, inculpatul B.G. a sustras în mod repetat sume de bani pe care le-a folosit în interes personal, cauzând un prejudiciu în valoare de 56.163.129 lei.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost reţinute pe baza materialului probator administrat în cauză: sesizarea părţii vătămate, procesul-verbal al comisiei de cenzori, raport de expertiză contabilă, acte contabile, declaraţiile inculpatului care a recunoscut săvârşirea faptei penale reţinute în sarcina sa.
Prin Decizia penală nr. 1453/ A din 2 octombrie 2001, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, a desfiinţat în parte sentinţa penală şi, pe fond, a luat act că inculpatul a achitat integral suma de 13.034.535 lei reprezentând despăgubiri civile datorate părţii civile.
Decizia penală a rămas definitivă prin nerecurare.
Împotriva acestor hotărâri judecătoreşti a declarat recurs în anulare procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate cu privire la soluţionarea laturii civile şi rejudecarea cauzei.
Temeiul juridic al recursului în anulare îl constituie dispoziţiile art. 409 şi art. 410 alin. (1) partea I pct. 71 teza I C. proc. pen.
Examinând recursul în anulare, Curtea constată că acesta este întemeiat.
Partea civilă Asociaţia de proprietari a blocului R 14 din Bucureşti a făcut dovezi în cauză privind producerea de către inculpatul B.G. a unui prejudiciu în sumă de 56.163.129 lei ca urmare a însuşirii acestor bani şi, pe cale de consecinţă, a neachitării facturilor către furnizori.
Neplata la termen a acestor debite a determinat calcularea şi achitarea de către partea civilă a unor penalităţi de întârziere în sumă de 13.034.533 lei.
Aceste sume au fost solicitate ca despăgubiri materiale de către Asociaţia de proprietari constituită parte civilă.
Pe parcursul procesului penal, inculpatul a achitat suma de 56.163.129 lei, ceea ce a determinat partea civilă să-şi reformuleze pretenţiile, solicitând 13.034.535 lei cu titlu de penalităţi şi daune morale în acelaşi cuantum. Inculpatul a fost de acord cu plata penalităţilor.
Instanţa de fond a dispus, în mod corect, obligarea inculpatului B.G. la plata sumei de 13.034.535 lei şi a respins cererea de acordare a daunelor morale, însă a omis să constate recuperată suma de 56.163.129 lei.
Investită pentru acest motiv cu apelul declarat de procuror, instanţa de control judiciar, în mod eronat şi în contradicţie cu probele administrate în cauză, a luat act prin hotărârea pronunţată de repararea integrală a prejudiciului.
În acest mod s-au nesocotit dispoziţiile articolului 14 C. proc. pen. şi ale articolului 998 C. civ., despăgubiri ce trebuie să constituie întotdeauna o justă şi integrală reparare a daunelor suferite de cel vătămat.
Pentru aceste considerente, Curtea urmează să admită recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi să caseze sentinţa penală nr. 1183 din 19 aprilie 2001 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti şi Decizia penală nr. 1453 din 2 octombrie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, privind pe inculpatul B.G. numai cu privire la soluţionarea laturii civile a cauzei.
Curtea constată că prejudiciul total cauzat părţii civile prin fapta comisă de inculpat este în sumă de 69.197.664 lei şi se compune din paguba produsă prin infracţiune în valoare de 56.163.129 lei şi penalităţile de întârziere în cuantum de 13.034.535 lei.
În temeiul dispoziţiilor art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., inculpatul B.G. va fi obligat la plata despăgubirilor civile către partea civilă Asociaţia de proprietari bloc R 14 cu sediul în Bucureşti, constatându-se acoperirea sumei de 56.163.129 lei, astfel că, din prejudiciul cauzat rămâne de plătit suma de 13.034.935 lei.
Curtea constată că cererea părţii civile de plată a cheltuielilor judiciare constând în onorariul de avocat în sumă de 2.000.000 lei este nefondată, întrucât intimatul inculpat nu se află în culpă procesuală, recursul în anulare fiind declarat de procurorul general.
Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând dispoziţiile art. 4141 C. proc. pen., art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 1183 din 19 aprilie 2001 a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti şi deciziei penale nr. 1453 din 2 octombrie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, privind pe inculpatul B.G.
Casează hotărârile atacate, numai cu privire la soluţionarea laturii civile a cauzei.
Constată că prejudiciul total cauzat părţii civile prin fapta comisă de inculpat este de 69.197.664 lei care se compune din 56.163.129 lei, reprezentând paguba produsă prin infracţiune şi 13.034.535 lei, reprezentând penalităţi de întârziere.
Obligă pe inculpatul B.G. să plătească această sumă către partea civilă Asociaţia de Proprietari Bloc R 14, cu sediul în Bucureşti.
Constată că din prejudiciul cauzat a fost acoperită suma de 56.163.129 lei, rămânând de plată suma de 13.034.535 lei.
Respinge cererea părţii civile de plată a cheltuielilor judiciare, constând în onorariul de avocat, în sumă de 2.000.000 lei.
Onorariul în sumă de 300.000 lei cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1509/2003. Penal. Revocarea masurii de... | CSJ. Decizia nr. 1511/2003. Penal → |
|---|
