CSJ. Decizia nr. 1655/2003. Penal. Legea nr.351/1945. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1655/2003
Dosar nr. 532/2003
Şedinţa publică din 1 aprilie 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 251 din 14 iulie 1947, Tribunalul judeţean Olt a condamnat pe inculpata Z.R. la 10.000.000 lei amendă, pentru delictul de sabotaj, prevăzut de art. 27 şi art. 28 din Legea nr. 351/1945, cu aplicarea art. 37 din aceeaşi lege în referire la art. 5, 6 şi 7 din Decizia nr. 4322/1947.
Pentru a se pronunţa astfel, s-a reţinut în fapt că, în zilele de 4 iulie şi 8 iulie 1947, fiind proprietara unei maşini de treierat, inculpata a efectuat lucrări agricole fără a avea autorizaţie, a înregistra uiumul şi în lipsa delegaţiei de asistenţă obligatorie.
Cum din economia textelor citate rezulta că acest obiect se putea comite doar cu intenţie nu şi din culpă, împotriva acestei hotărâri, procurorul general a declarat recurs în anulare, în baza art. 409 şi art. 410 alin. (1) partea I pct. 2 teza I C. proc. pen.
S-a considerat că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea legii, deoarece inculpata a fost condamnată deşi nu erau întrunite elementele constitutive ale delictului de sabotaj, prevăzut de art. 27 pct. 2 şi art. 28 din Legea nr. 351/1947 cu referire la art. 5, 6 şi 7 din Decizia nr. 4322/1947.
Examinând hotărârea atacată în raport de critica formulată, Curtea constată că, faţă de dispoziţiile legale aplicabile în cauză, situaţia de fapt corect reţinută a fost greşit evaluată juridic.
Având în vedere că susţinerile inculpatei au fost dovedite cu martori, deci că, pe data de 4 iulie s-a efectuat doar o probă cu maşina, iar nu o activitate propriu-zisă de treierat şi că la data de 8 iulie s-a treierat în absenţa inculpatei, deci fără voia acesteia, lipsa intenţiei este evidentă în ambele situaţii.
De altfel, chiar hotărârea de condamnare reţine „fără voia inculpatei şi în lipsa ei", dar apreciază acest element nu ca fiind esenţial în însăşi reţinerea infracţiunii, ci ca un aspect de circumstanţiere în favoare, al faptei.
Dispoziţiile legale se referă însă la activitatea proprietarilor, prestată cu intenţia de a înfrânge dispoziţiile legale. Este concluzia la care conduce interpretarea textelor.
Aşa fiind se constată cum în mod greşit s-au constatat întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de sabotaj, inculpata fiind pe nedrept condamnată.
Hotărârea fiind pronunţată cu încălcarea legii, recursul în anulare urmează a fi admis şi aceasta casată, în conformitate cu dispoziţiile art. 4141 C. proc. pen.
Se impune achitarea inculpatei, aplicându-se dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) şi art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru delictul prevăzut de art. 27 şi art. 28 din Legea nr. 351/1945, cu referire la art. 5, 6 şi 7 din Decizia nr. 4322/1947.
Onorariul avocatului din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Casează deciziunea nr. 251 din 14 iulie 1947 a fostului Tribunal Judeţean Olt cu privire la condamnarea inculpatei Z.R.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpata Z.R., pentru delictul de sabotaj prevăzut de art. 27 pct. 2 şi art. 28 din Legea nr. 351/1947 cu referire la art. 5, 6 şi 7 din deciziunea nr. 4322/1947.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1654/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 1657/2003. Penal → |
|---|
