CSJ. Decizia nr. 1789/2003. Penal. Revizuire. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1789/2003
Dosar nr. 4630/2002
Şedinţa publică din 8 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 920/2002 la Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, condamnatul R.C.R. a solicitat revizuirea hotărârilor judecătoreşti prin care a fost condamnat la 12 ani închisoare (sentinţa nr. 241 din 12 mai 1999 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, Decizia nr. 460/1999 a Curţii de Apel Bucureşti şi Decizia nr. 1291/2001 a Curţii Supreme de Justiţie, care le-a modificat pe cele dintâi).
În motivarea cererii, condamnatul a arătat că solicită revizuirea acestor hotărâri pentru două motive şi anume:
- în mod greşit în cauză au fost condamnaţi şi inculpaţii D.G.A. şi R.A.;
- la săvârşirea faptelor a participat şi I.V., persoană de sex feminin al cărui nume nu îl cunoaşte exact, precum şi fratele acesteia R.;
- aplicarea facultativă a legii penale mai favorabilă (art. 15 C. pen.).
Condamnatul a făcut precizarea că aceste împrejurări le-a învederat şi în cursul judecăţii, dar că nu au fost luate în seamă.
În cauză, au fost făcute cercetări de către parchet în temeiul art. 399 C. proc. pen., care în urma verificărilor efectuate, prin raportul întocmit a opinat pentru respingerea cererii de revizuire, cu motivarea că aspectele invocate de condamnat nu se înscriu între cele arătate de art. 394 C. proc. pen.
Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa nr. 286 din 1 aprilie 2002, a respins cererea de revizuire formulată de condamnat cu motivarea că nici unul din motivele invocate nu fac parte dintre cele arătate în art. 394 C. proc. pen., primele două motive fiind invocate drept apărări cu ocazia judecării cauzei în fond şi a căilor de atac, iar ultimul motiv, şi anume aplicarea art. 15 C. pen., nu se poate face pe calea unei cereri de revizuire, pentru aceasta existând o cale de atac specială, aceea a contestaţiei la executare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul R.C.R., prin care a reiterat motivele invocate la judecata în fond a cererii de revizuire şi anume:
- greşita condamnare a inculpaţilor D.G.A. şi R.A., el fiind singurul autor al faptelor pentru care a fost condamnat;
- reindividualizarea pedepsei, prin aplicarea dispoziţiilor art. 15 C. pen.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 622 din 10 octombrie 2002, a respins ca nefondat apelul declarat de condamnatul R.C.R. cu motivarea că aspectele pentru care solicită revizuirea hotărârii de condamnare, nu se înscriu în nici unul din cazurile arătate, în art. 394 C. proc. pen., aşa cum în mod justificat a stabilit şi prima instanţă.
Decizia curţii de apel a fost atacată cu recurs de către condamnat, prin care a solicitat a se constata temeinicia susţinerilor sale şi în consecinţă să se procedeze la o nouă judecată, invocând aceleaşi motive pe care şi-a bazat cererea de revizuire la judecata în fond şi apel.
Recursul este nefondat.
În art. 394 C. proc. pen., sunt arătate în mod expres şi limitativ motivele pentru care se poate cere revizuirea unei hotărâri judecătoreşti.
Verificând motivele invocate de condamnat drept temei al cererii de revizuire şi anume, nevinovăţia altor persoane, ori reducerea pedepsei prin aplicarea legii penale mai favorabile, se constată că nici unul din acestea nu se circumscriu textului de lege citat, astfel că recursul declarat este nefondat, urmând a fi respins ca atare în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. şi a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient R.C.R. împotriva deciziei nr. 622 din 10 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1788/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 1802/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
---|