CSJ. Decizia nr. 1805/2003. Penal. Art.174 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1805/2003
Dosar nr. 4755/2002
Şedinţa publică din 9 aprilie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 150 din 4 aprilie 2002, Tribunalul Galaţi l-a condamnat pe inculpatul A.G. la 14 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 174 C. pen. şi la 4 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele în pedeapsa de 14 ani şi a sporit pedeapsa la 15 ani şi 10 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a computat din pedeapsă durata arestului preventiv.
Inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile P.N. suma de 64.000.000 lei din care 44.000.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale şi 20.000.000 lei cu titlu de daune morale.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că inculpatul în ziua de 20 septembrie 2001 după ce a consumat alcool, pe fondul unor neînţelegeri pe care le-a avut cu victima P.G., a sărit gardul despărţitor în curtea victimei, având în mâini o coasă.
Martorul D.V. l-a dezarmat de coasă pe inculpat, dar acesta a sărit cu pumnii la victimă, bătrân în vârstă de 78 de ani. După ce victima a fost lovită cu pumnii de inculpat, a căzut la pământ şi a fost lovită cu picioarele de inculpat, iar în final acesta a strâns-o de gât.
Urmare agresiunii, P.G. a decedat în drum spre spital.
Din raportul medico-legal întocmit în cauză rezultă că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei interne consecutive unui politraumatism cu ruptură de mezenter şi chist hidat, leziuni produse prin lovire cu corp dur, pumni şi picioare.
Prin Decizia penală nr. 463 A din 12 septembrie 2002, Curtea de Apel Galaţi a admis apelul inculpatului, a casat în parte sentinţa şi a redus pedeapsa pentru infracţiunea prevăzută de art. 174 C. pen. la 12 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. şi la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., urmând ca după contopire să execute pedeapsa cea mai grea sporită la 12 ani şi 6 luni închisoare. S-au reţinut restul dispoziţiilor.
Împotriva deciziei au declarat recurs inculpatul şi partea civilă P.N.
În recursul lui inculpatul critică hotărârile pentru greşita încadrare a infracţiunii de violare de domiciliu în dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. pen., în loc de art. 192 alin. (1) C. pen., el susţinând că a pătruns în curtea victimei fără a avea asupra lui o coasă. Pe de altă parte a solicitat aplicarea art. 74 C. pen., referitoare la circumstanţele atenuante, având în vedere că anterior faptelor a avut o conduită bună.
Motivele invocate sunt cazuri de casare prevăzute de art. 3859 pct. 17 şi pct. 14 C. proc. pen.
Recurenta parte civilă a criticat hotărârile pentru greşita evaluare a despăgubirilor ce i-au fost acordate, solicitând majorarea lor, motiv de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.
Recursurile nu sunt fondate.
Potrivit art. 192 C. pen., astfel cum era definitiv la momentul comiterii faptei;
„Pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de acestea, fără consimţământul persoanei care le foloseşte sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani."
Conform alin. (2) al aceluiaşi articol, în cazul în care fapta se săvârşeşte de o persoană înarmată, pedeapsa este de la 2 la 7 ani închisoare.
Or, în cauză în mod neîndoielnic s-a stabilit prin probele administrate, respectiv declaraţiile martorilor L.M., D.I. şi D.V., care l-a dezarmat că inculpatul a pătruns în curtea victimei cu o coasă, astfel că în mod corect instanţele au reţinut în sarcina lui infracţiunea de violare de domiciliu în forma agravantă de la art. 192 alin. (2) C. pen.
Pe de altă parte, instanţa de apel care a redus pedepsele aplicate inculpatului aproape de limita minimă prevăzută de lege a procedat corect prin nereţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., constând în conduita bună lipsită de antecedente penale a inculpatului.
În raport de gravitatea faptelor, relevată de atacarea victimei în propria curte, lovirea sălbatică cu pumnii şi picioarele a unei persoane neputincioase în vârstă de 78 de ani şi uciderea acesteia, instanţele nu puteau face aplicarea art. 74 C. pen., fără a încălca criteriile de individualizare a pedepselor.
Prin urmare criticile inculpatului sunt nefondate.
Nici recursul părţii civile P.N. nu este fondat. Instanţele au făcut o legală aplicare a dispoziţiilor art. 998 C. civ., au făcut o evaluare corectă a întinderii pagubei suferite de partea civilă dispunând repararea integrală a acesteia.
Aşa fiind, Curtea în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul inculpatului şi părţii civile, ca nefondate, va computa din pedeapsă durata arestului preventiv şi-i va obliga pe recurenţi la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de partea civilă P.N. şi de inculpatul A.G. împotriva deciziei penale nr. 463/ A din 12 septembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi.
Compută din pedeapsă, durata arestării preventive a inculpatului A.G. de la 20 septembrie 2001, la 9 aprilie 2003.
Obligă partea civilă P.N. la 100.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1804/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 1806/2003. Penal. Art.174, 176 c.pen. Recurs → |
|---|
