CSJ. Decizia nr. 2161/2003. Penal. Art.215 alin.1 c.pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALA
Decizia nr. 2161/2003
Dosar nr. 881/2003
Şedinţa publică din 9 mai 2003
Asupra recursului în anulare de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 720 din 27 martie 2001, Judecătoria Piteşti a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracţiunea de abuz de încredere, prevăzută de art. 213 C. pen., în infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută de art. 214 C. pen., iar în baza art. 285 C. proc. pen., raportat la art. 279 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., s-a trimis plângerea penală privind pe inculpatul Ş.D. la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti pentru efectuarea cercetărilor sub aspectul infracţiunii de gestiune frauduloasă, prevăzută de art. 214 C. pen.
În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat s-a dispus să rămână în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut în fapt că, prin rezoluţia nr. 1441/ P din 1 august 2001, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Ş.D. cercetat pentru infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută de art. 214 C. pen., în baza art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., plângerea părţii vătămate Asociaţia de locatari Mioveni fiind înaintată la Judecătoria Piteşti, spre competentă soluţionare, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz de încredere, prevăzută de art. 213 C. pen.
S-a mai reţinut că, în urma verificării financiar contabile în cadrul Asociaţiei de locatari Mioveni s-a constatat că inculpatul, în calitate de împuternicit al asociaţiei, şi-a însuşit din încasările de la locatari suma de 79.037.543 lei.
Prima instanţă a apreciat că funcţiei de administrator al unei asociaţii de locatari îi incumbă atribuţiile de administrare şi conservare a bunurilor încredinţate, raporturi ce corespund situaţiei premisă a infracţiunii de gestiune frauduloasă şi nu a infracţiunii de abuz de încredere, motiv pentru care a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei şi trimiterea cauzei la parchet.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul Ş.D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând casarea sentinţei atacate, şi pe fond, încetarea procesului penal, deoarece partea vătămată a lipsit nejustificat la două termene consecutive în faţa instanţei de fond.
Prin Decizia penală nr. 455/ R din 24 iunie 2002, Tribunalul Argeş a dispus admiterea recursului declarat de inculpat, a casat în întregime sentinţa atacată, iar pe fond, în baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen. şi art. 2841C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Ş.D., pentru infracţiunea de abuz de încredere, prevăzută de art. 213 C. pen.
În motivarea hotărârii, instanţa de apel a reţinut că, la judecarea cauzei de către prima instanţă, partea vătămată Asociaţia de Locatari Mioveni, a lipsit nejustificat la 2 termene consecutive, respectiv 13 februarie 2002 şi 27 martie 2003, astfel că potrivit art. 2841C. proc. pen., în cazul infracţiunilor arătate în art. 279 alin. (2) lit. a) C. pen. (inclusiv art. 213 C. pen.), lipsa nejustificată a părţii vătămate este considerată drept retragerea plângerii prealabile.
Împotriva acestor hotărâri, în temeiul art. 409 şi a art. 410 alin. (1) partea I pct. 7 C. proc. pen., a declarat recurs în anulare procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, criticându-le în sensul că, faptei săvârşite de inculpat i s-a dat o greşită încadrare juridică în infracţiunea de abuz de încredere, prevăzută de art. 213 C. pen.
Recursul în anulare este fondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 2151 alin. (1) C. pen., însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează constituie infracţiunea de delapidare.
Pe de altă parte, art. 147 alin (1) C. pen., stabileşte că are calitatea de funcţionar public persoana care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 C. pen.
În alin. (2) al aceluiaşi articol, este definit funcţionarul, ca fiind persoana menţionată în alin. (1), precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în art. 145 C. pen.
Aşadar, din coroborarea prevederilor cuprinse în cele două alineate ale art. 147 C. pen., rezultă că, are calitatea de „funcţionar” atât persoana care este „funcţionar public” în accepţiunea prevederilor din primul alineat al acestui articol, cât şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele la care se referă art. 145 C. pen.
În acelaşi timp, trebuie avut în vedere că potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 114/1996, „clădirile de locuit pot fi date de proprietar în administrarea unor persoane fizice sau juridice, asociaţii, servicii publice sau agenţi economici specializat”, iar prin alin. (2) lit. a) din acelaşi articol, se prevede că între obligaţiile principale ale celor care le administrează este şi gestionarea bunurilor şi a fondurilor băneşti.
De asemenea, prin art. 16 din Statutul privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor, aprobat prin Decretul nr. 387/1977, sunt stabilite atribuţii specifice de gestionar pentru administratorul asociaţiei locatarilor, prevăzându-se, între altele, că acesta răspunde de buna funcţionare şi integritate a părţilor şi instalaţiilor de folosinţă comună, de mijloacele materiale şi de utilizare în bune condiţii a acestora, asigură întocmirea listelor lunare de plată şi încasează cotele de contribuţie la cheltuielile comune, asigură întocmirea şi păstrarea evidenţelor asociaţiei, etc.
Or, în raport de aceste atribuţii de gestionar ale administratorului asociaţiei de proprietari sau de locatari, prevăzute în actele normative menţionate, este evident că această persoană are calitatea de „funcţionar” în sensul art. 147 alin. (2) C. pen.
Aşadar, din moment ce administratorul asociaţiei de locatari sau de proprietari are calitatea de funcţionar, cu vădite atribuţii de gestionar şi administrator, fapta sa care constă în însuşirea, folosirea sau traficarea, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau administrează, constituie infracţiunea de delapidare, prevăzută de art. 2151 C. pen.
Pe de altă parte, atât asociaţiile de locatari, reglementate de Decretul nr. 387/1977, cât şi actualele asociaţii de proprietari, constituite conform Legii nr. 114/1996 au, în temeiul legii, calitatea de persoane juridice.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că inculpatul Ş.D. a îndeplinit funcţia de administrator al Asociaţiei de Locatari Mioveni în perioada august 1998 - martie 2001, iar în urma verificărilor financiar-contabile efectuate de către organele de control din cadrul S.C. R.S. S.A. Mioveni, s-a constatat că inculpatul, în calitate de administrator, a cauzat un prejudiciu în valoare de 86.099.381 lei, dintre care 79.037.543 lei reprezintă diferenţa nedepusă din sumele încasate.
Aşadar, se constată că fapta comisă de inculpatul Ş.D. este susceptibilă a întruni elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare, prevăzută de art. 2151 C. pen. şi în consecinţă, cauza urmează să fie trimisă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti, în vederea efectuării urmăririi penale sub aspectul acestei infracţiuni şi întocmirea actului de sesizare al instanţei de judecată competentă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4141 C. proc. pen., raportat la art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., urmează ca recursul în anulare să fie admis.
Se vor casa hotărârile atacate şi se va trimite cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti pentru efectuarea urmăririi penale faţă de inculpatul Ş.D., sub aspectul infracţiunii de delapidare, prevăzută de art. 2151 C. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 720 din 27 martie 2002 a Judecătoriei Piteşti şi deciziei penale nr. 455/ R din 24 iunie 2002 a Tribunalului Argeş, privind pe inculpatul Ş.D.
Casează hotărârile atacate şi trimite cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti pentru efectuarea urmăririi penale faţă de inculpatul Ş.D. cu privire la infracţiunea de delapidare prevăzută de art. 2151 C. pen.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 211/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 22/2003. Penal → |
|---|
