CSJ. Decizia nr. 2206/2003. Penal. întrerupere executare pedeapsa. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2206/2003
Dosar nr. 484/2003
Şedinţa publică din 13 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 584, pronunţată la data de 29 octombrie 2002, în dosarul penal nr. 14550/2002, Tribunalul Iaşi a respins, ca nefondată, cererea condamnatei C.M. de întrerupere a executării pedepsei de 18 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 13/1995 de Tribunalul Iaşi.
Condamnata a fost obligată la 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând onorariul avocatului desemnat din oficiu.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:
Condamnata a cerut întreruperea executării pedepsei de 18 ani închisoare, pentru a se putea, temporar, îngriji de unul dintre copii ce avea grave probleme de sănătate. Din probele ce s-au efectuat pentru a verifica situaţia, a rezultat că, cei 5 copii ai condamnatei se află instituţionalizaţi în Centrul de plasament sau şcoli speciale. Fiica, M.L., invalidă gradul I se află în Căminul spital Hârlău.
Faţă de această situaţie, instanţa a considerat că nu sunt îndeplinite cerinţele întreruperii executării pedepsei, deoarece copii sunt în grija statului, iar prezenţa de moment a mamei nu ar influenţa situaţia copiilor.
La rândul ei, Curtea de Apel Iaşi a considerat corectă rezolvarea cererii, astfel că, prin Decizia penală nr. 372, pronunţată la data de 17 decembrie 2002, în dosarul penal nr. 4409/2002, a respins ca nefondat, apelul condamnatului, cu cheltuieli judiciare 250.000 lei.
Împotriva acestei decizii şi considerând întemeiată cererea ei, condamnata, în termen legal, a declarat recurs, considerând respingerea cererii determinată de o gravă eroare de fapt [(art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.)].
Recurenta a solicitat casarea hotărârii, admiterea cererii şi întreruperea executării pedepsei.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea constată că recursul este neîntemeiat.
Dispoziţiile art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., permit întreruperea executării pedepsei, dacă din cauza unor împrejurări speciale executarea pedepsei, în acel moment, are consecinţe grave asupra sa, a familiei sau unităţii unde lucrează şi se acordă o singură dată, pentru 3 luni.
Corect, instanţele au interpretat aceste dispoziţii în legătură cu situaţia, decurgând din ancheta socială şi care nu învederase vreo asemenea împrejurare ca cele menţionate.
În considerarea acestei concluzii, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat recursul, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata C.M. împotriva deciziei penale nr. 372 din 17 decembrie 2002 a Curţii de Apel Iaşi.
Obligă recurenta la 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 150.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2205/2003. Penal. Art.208, 209, 276 alin.1... | CSJ. Decizia nr. 2207/2003. Penal. Contestatie la executare.... → |
|---|
