CSJ. Decizia nr. 2205/2003. Penal. Art.208, 209, 276 alin.1 c.pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2205/2003
Dosar nr. 880/2003
Şedinţa publică din 13 mai 2003
Asupra recursului în anulare de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 52 din 8 martie 2002, Tribunalul Harghita a condamnat pe inculpaţii:
- C.L.V. şi;
- C.B.I. la câte două pedepse de un an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere şi semnalizare falsă şi furt calificat, prevăzute de art. 276 alin. (1) şi art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 99 şi următoarele C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 81 şi art. 110 din acelaşi cod, a dispus pentru fiecare inculpat suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de câte un an şi 6 luni închisoare pe durata termenului de încercare de 2 ani.
A constatat recuperat prejudiciul prin plata unei despăgubiri băneşti.
S-a reţinut că, în zilele de 26 ianuarie, 9 şi 16 februarie 2001, cei doi inculpaţi minori s-au deplasat în zona gării C.F.R. Topliţa şi, cu ajutorul unor instrumente de tăiere, au secţionat mai multe conexiuni din cupru şi oţel ale instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei feroviare, punând în pericol iminent mersul trenurilor pe tronsonul de cale ferată afectat.
Cablul sustras, în valoare de 1.318.750 lei, a fost vândut de către inculpaţii minori în schimbul unor sume modice.
Curtea de Apel Tg. Mureş a respins apelul declarat de partea civilă C.N.C.F. C.F.R. S.A., Regionala C.F.R. Braşov.
Împotriva acestor hotărâri, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat recurs în anulare, solicitând, pe fond, schimbarea încadrării juridice în infracţiunea, prevăzută de art. 276 alin. (3) teza I şi art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. f), ambele cu aplicarea art. 99, art. 109 şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursul în anulare este fondat pentru următoarele motive:
Instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, în raport de materialul probator administrat.
Cu privire, însă, la încadrarea juridică a faptelor comise de către inculpaţi, se constată că se impune schimbarea acesteia din următoarele considerente:
Din actele dosarului, reiese că prin activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi s-a pus în pericol siguranţa circulaţiei feroviare, dar s-a produs şi tulburarea activităţii de transport (între orele 8,10 – 11,30), fiind necesară primirea trenului nr. 4501 cu semnal de chemare.
Această situaţie de fapt se încadrează în dispoziţiile art. 276 alin. (3) teza I C. pen., care prevăd o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 10 şi 15 ani şi interzicerea unor drepturi în situaţia în care distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a liniei ferate sau instalaţiilor de cale ferată, ori aşezarea de obstacole pe linia ferată, au avut ca urmare o tulburare în activitatea de transport pe calea ferată sau un accident pe calea ferată.
Pe de altă parte, potrivit art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen., luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acesteia în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, săvârşită de două sau mai multe persoane constituie infracţiunea de furt calificat şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.
În situaţia în care furtul are ca obiect, între altele, componente ale instalaţiilor de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval şi aerian, precum şi componente ale mijloacelor de transport sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, prevăzute de art. 209 alin. (3) lit. f) C. pen., pedepsită cu închisoare de la 4 la 18 ani (potrivit art. I pct. 7 din OUG României nr. 207/2000, în vigoare la data comiterii faptelor comise de inculpaţi).
În cauză, deşi situaţia de fapt a fost reţinută corect, încadrarea juridică dată faptelor nu este corespunzătoare, aşa încât, se impune schimbarea încadrării juridice în infracţiunea, prevăzută de art. 276 alin. (3) teza I şi art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. f) C. pen., ambele cu aplicarea art. 99, art. 109 şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 52 din 8 martie 2002 aTribunalului Harghita şi deciziei penale nr. 88 din 22 mai 2002 a Curţii de Apel Tg. Mureş, privind pe intimaţii inculpaţi C.L.V. şi C.B.I.
Casează hotărârile atacate cu privire la încadrările juridice reţinute faptelor comise de către inculpaţi.
Înlătură art. 34 lit. b) C. pen., pentru ambii inculpaţi.
Conform art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică pentru inculpaţii C.L.V. şi C.B.I. din infracţiunea, prevăzută de art. 276 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 99 şi art. 109 C. pen., în infracţiunea, prevăzută de art. 276 alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), 74 lit. a), b) şi c) şi art. 76 C. pen., art. 99 şi art. 109 C. pen. şi îi condamnă pe inculpaţi la câte 2 ani închisoare.
Conform art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică pentru ambii inculpaţi din infracţiunea, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 99 şi art. 109 C. pen., în infracţiunea, prevăzută de art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), b) şi c) şi art. 76 C. pen., art. 99 şi art. 109 C. pen., texte în baza cărora îi condamnă pe inculpaţi la pedepse de câte un an închisoare.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele, urmând ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 110 C. pen., dispune pentru ambii inculpaţi suspendarea executării pedepselor de câte 2 ani închisoare, fixând un termen de încercare de câte 3 ani.
Face aplicarea prevederilor art. 359 C. proc. pen.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2204/2003. Penal. Art.182 alin.1 c.pen. Recurs... | CSJ. Decizia nr. 2206/2003. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
