CSJ. Decizia nr. 2533/2003. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2533/2003
Dosar nr. 3743/2002
Şedinţa publică din 28 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 93 din 19 aprilie 2002 a Tribunalului Mureş, inculpatul P.I.ŞT. a fost condamnat la 3 ani închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.
Totodată, tribunalul a obligat pe inculpat să plătească 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut în fapt că partea vătămată B.F. convieţuia în relaţii de concubinaj cu sora inculpatului P.I.Şt. şi în luna iunie 2000, au plecat în Ungaria la lucru, fiind cazaţi la locuinţa martorului S.I. din localitatea Kecskement.
În ziua de 22 iunie 2000, partea vătămată, inculpatul şi alte persoane au consumat băuturi alcoolice la locuinţa unde erau cazaţi şi fiind sub influenţa băuturilor alcoolice partea vătămată a făcut afirmaţii defavorabile moralităţii concubinei sale, adică a sorei inculpatului, cât şi a prietenei acestuia.
Acest fapt l-a enervat pe inculpat şi i-a aruncat în faţă un pahar cu vin, împrejurare în care altercaţia dintre ei a luat amploare, în sensul că inculpatul a lovit-o cu piciorul în abdomen, partea vătămată a încercat la rândul ei să-l lovească cu pumnul, timp în care inculpatul a luat de pe masă din bucătărie un cuţit şi a lovit-o în abdomen.
Partea vătămată a suferit o plagă penetrantă cu lezarea lobului drept hepatic a vezicii biliare şi a pancreasului, viaţa fiind salvată urmare intervenţiei chirurgicale.
Prin Decizia penală nr. 97 din 26 iunie 2002 a Curţii de Apel Târgu Mureş, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul P.I.Şt.
Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs susţinând că a acţionat în condiţiile legitimei apărări prevăzută de art. 44 C. pen., întrucât a reacţionat printr-un exces justificat sub influenţa procesului creat de atacul dezlănţuit de partea vătămată şi pentru a-l respinge şi a solicitat astfel a se dispune achitarea sa, temei de casare prevăzut de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Din examinarea hotărârilor pronunţate în cauză şi a lucrărilor dosarului rezultă că instanţele, întemeindu-se pe probele administrate au stabilit şi reţinut corect starea de fapt şi vinovăţia inculpatului şi de asemenea, au dat o corespunzătoare încadrare juridică faptei penale comise.
După cum s-a arătat cu ocazia expunerii stării de fapt, inculpatul aflat în relaţii de prietenie cu partea vătămată, pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi în prezenţa colegilor de lucru la afirmaţiile insultătoare ale părţii vătămate privind moralitatea concubinei sale (a sorei inculpatului) şi a prietenei acestuia i-a aruncat în faţă conţinutul lichid al unui pahar şi astfel starea conflictuală a luat amploare, inculpatul lovind-o întâi cu piciorul şi apoi, cu un cuţit în abdomen.
Potrivit art. 44 alin. (2) C. pen., este în legitimă apărare acela care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obştesc şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obştesc.
Din cele ce preced rezultă că inculpatul nu s-a aflat în faţa unui atac material care să-i pună în pericol grav persoana sau drepturile sale, între el şi partea vătămată fiind până în acel moment, relaţii de afinitate, iar aceasta din urmă nu a avut asupra sa vreun instrument sau armă cu care să acţioneze.
În consecinţă, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat şi a fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.I.Şt. împotriva deciziei penale nr. 97/ Ap din 26 iunie 2002 a Curţii de Apel Târgu Mureş.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 mai 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2532/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 2535/2003. Penal → |
---|