CSJ. Decizia nr. 2537/2003. Penal. Decretul 328/1966. Recurs în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2537/2003
Dosar nr. 116/2003
Şedinţa publică din 28 mai 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 250 din 23 mai 2002 a Judecătoriei Răcari, inculpatul C.N.C. a fost condamnat la 2 luni închisoare şi respectiv 5 luni închisoare, pentru infracţiunile prevăzute de art. 36 alin. (1) şi respectiv art. 38 din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., urmând ca în baza art. 34 lit. b) C. pen., să execute 5 luni închisoare.
S-a reţinut în fapt că în ziua de 11 mai 2001, inculpatul a condus pe drumurile publice un autoturism, fără a poseda permis de conducere şi după ce a produs un accident de circulaţie a părăsit locul accidentului.
Împotriva sentinţei penale menţionate, definitive prin neapelare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, a declarat recurs în anulare, în baza art. 410 alin. (1) partea I pct. 7 C. proc. pen., susţinând că s-a dat o încadrare juridică greşită faptelor penale, prin reţinerea prevederilor art. 37 lit. a) C. pen.
Recursul în anulare este fondat.
Din cazierul judiciar rezultat şi copia sentinţei penale nr. 100 din 2 februarie 1995 a Judecătoriei Găieşti, rezultă că anterior comiterii faptelor inculpatul a mai fost condamnat la 100.000 lei amendă cu suspendarea condiţionată a executării, condamnare ce nu atrage starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., întrucât numai pedepsele cu închisoare mai mare de 6 luni atrag o astfel de stare.
Pe de altă parte, prin sentinţa penală nr. 780 din 16 iunie 2002 a Judecătoriei Moreni, au fost contopite pedepsele aplicate prin sentinţele penale nr. 270 din 14 iunie 2001, nr. 453 din 15 noiembrie 2001, nr. 250 din 23 mai 2002, nr. 248 din 23 mai 2002, nr. 249 din 23 mai 2002 ale Judecătoriei Răcari şi nr. 265 din 7 martie 2002 a Judecătoriei Moreni, întrucât se referă la fapte concurente.
Rezultă deci că în cauza de faţă, faptele au fost comise fără ca anterior să existe o condamnare definitivă şi care astfel să constituie prim termen al recidivei, astfel că nu erau incidente prevederile art. 37 lit. a) C. pen.
Pentru aceste motive urmează a se admite recursul în anulare, a se casa sentinţa atacată şi a se înlătura aplicarea prevederilor art. 37 lit. a) C. pen.
Ca o consecinţă a înlăturării stării de recidivă, urmează a se constata că pedepsele aplicate în cauză sunt graţiate în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 şi cum condamnatul se afla în executarea şi a acestor pedepse, se va dispune punerea de îndată în libertate, dacă nu este arestat în altă cauză.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a condamnatului se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 250 din 23 mai 2002 a Judecătoriei Răcari, privind pe inculpatul C.N.C.
Casează hotărârea atacată numai cu privire la:
- reţinerea prevederilor art. 37 lit. a) C. pen., dispoziţii pe care le înlătură ş.
- aplicarea Legii nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni.
Înlătură aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) şi ale art. 34 lit. b) C. pen.
Descontopeşte pedeapsa, rezultantă, de 5 luni închisoare, aplicată inculpatului C.N.C., în pedepsele componente, de 2 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 lit. e) C. pen. şi de 5 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 38 din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 lit. e) C. pen.
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 constată că pedepsele aplicate inculpatului, de 2 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 lit. e) C. pen. şi de 5 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 38 din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 lit. e) C. pen., sunt graţiate integral şi condiţionat.
Face aplicarea art. 7 din legea sus-menţionată.
Dispune punerea, de îndată, în libertate, a inculpatului C.N.C., dacă nu este arestat în altă cauză.
Onorariul de avocat, în sumă de 300.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va plăti din fondul ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 mai 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2536/2003. Penal. Art.180 alin.2 c.pen. Recurs... | CSJ. Decizia nr. 2559/2003. Penal. Art.197 alin.2 c.pen. Recurs → |
---|