CSJ. Decizia nr. 263/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.263
DOSAR NR.4407/200.
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2003
S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr.1170 din 7 mai 2002 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, privind pe inculpatul L.C.
S-a prezentat intimatul inculpat, aflat în stare de arest, asistat de avocat C.Gh.N. apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Procurorul a susţinut şi dezvoltat oral motivele recursului în anulare depuse în scris la dosarul cauzei şi a solicitat admiterea acestuia aşa cum a fost formulat.
Apărătorul intimatului inculpat a arătat că este de acord cu recursul în anulare declarat, solicitând admiterea.
Inculpatul a achiesat la concluziile apărătorului său.
CURTEA
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr.1170 pronunţată la data de 7 mai 2002 în dosarul penal nr.3300/2002, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti l-a condamnat pe inculpatul L.C. la un an închisoare pentru tentativă la infracţiunea de furt calificat, prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art.20 raportat la art.208 alin.1şi art.209 alin.1 lit.i cu aplicarea art.99 şi urm. Cod penal.
În baza art.83 Cod penal a revocat suspendarea condiţionată a executăriipedepseideunanînchisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr.142 din 16 ianuarie 1996 a aceleiaşi judecătorii, definitivă prin neapelare şi a dispus ca inculpatul să execute această pedeapsă alături de cea stabilită în prezenta cauză, în total 2 ani închisoare.
S-a constatat că inculpatul era arestat în altă cauză.
Pentru a se pronunţa astfel s-a reţinut în fapt, din analiza probelor administrate că la data de 10 noiembrie 1997, inculpatul a pătruns prin efracţie în locuinţa părţii vătămate G.F. pe care a părăsit-o fără să sustragă ceva deoarece nu a găsit bunuri de valoare.
Împotriva acestei hotărâri procurorul general a declarat recurs în anulare, în conformitate cu dispoziţiile art.409 şi 410 alin.1 partea I pct.7 teza I Cod procedură penală, împotriva hotărârii, considerând că este contrară legii prin greşita revocare a unei pedepse care nu a fost aplicată inculpatului, lăsat în libertate supravegheată. S-a solicitat casarea hotărârii şi rejudecarea cauzei.
Examinând hotărârea atacată în raport de critica adusă, probele administrate şi dispoziţiile legale aplicabile în cauză, curtea constată următoarele :
Cu ocazia judecării şi condamnării inculpatului pentru tentativa de furt calificat din 10 noiembrie 1997, instanţa de fond în mod greşit a aplicat dispoziţiile art.83 Cod penal, nefiind întrunite cerinţele acestuia.
Astfel, din fişa de cazier a inculpatului minor nu rezultă că prin sentinţa 142 din 16 ianuarie 1996 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti (sau prin alta) acesta ar fi fost condamnat la o pedeapsă de un an închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
Din fişă rezultă că inculpatului, prin sentinţa sus-menţionată, i s-a aplicat măsura educativă a libertăţii supravegheate prevăzută de art.103 Cod penal pentru complicitate la furt calificat prevăzută de art.26 raportat la art.208 alin.1, 209 lit.a, c, e şi cu aplicarea art.99 Cod penal.
Hotărând astfel, soluţia este contrară legii, recursul în anulare fiind fondat, deoarece în mod greşit instanţa a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an închisoare, ajungându-se ca inculpatul să execute o pedeapsă nelegală, mai mare cu un an închisoare faţă de aceea care s-ar fi impus conform dispoziţiilor legale.
Conform art.4141 alin.1 Cod procedură penală urmează a se admite recursul în anulare şi a se casa sentinţa atacată.
Rejudecând, urmează a se înlătura aplicarea dispoziţiilor art.83 Cod penal, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 1 an închisoare.
Se va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al ParchetuluidepelângăCurteaSupremăde Justiţie, împotriva sentinţei penale nr.1170 din 7 mai 2002 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, privind pe inculpatul L.C.
Casează hotărârea penală atacată, numai cu privire la aplicarea dispoziţiilor art.83 Cod penal, pe care le înlătură.
Stabileşte că inculpatul are de executat pedeapsa de un an închisoare.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2616/2003. Penal. întrerupere executare... | CSJ. Decizia nr. 2633/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 176... → |
|---|
