CSJ. Decizia nr. 2654/2003. Penal. Plângere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2654/2003
Dosar nr. 1485/2003
Şedinţa publică din 3 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea adresată Curţii de Apel Suceava, la 23 ianuarie 2003, petiţionarul N.I. a solicitat, infirmarea rezoluţiei nr. 164/P/2002 din 11 noiembrie 2002, prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de persoanele din conducerea Tribunalului Suceava, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În cuprinsul plângerii s-a arătat că în timpul urmăririi penale, petentul a constatat unele nereguli constând în neinvitarea sa, pentru a participa la audierea persoanelor reclamate, neacordarea asistenţei juridice gratuite pe care a solicitat-o justificat de insolvabilitatea sa, cât şi de greşita reţinere a neîndeplinirii elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, câtă vreme sub aspectul laturii subiective, intenţia este evidentă.
Curtea de Apel Suceava prin sentinţa penală nr. 4 din 17 martie 2003 a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionar.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut, în fapt, următoarele:
Prin plângerea penală adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, petiţionarul N.I. a cerut efectuarea cercetărilor, împotriva conducerii Tribunalului Suceava, pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), deoarece, contrar prevederilor legale, i-a fost restituită în vederea timbrării o plângere a sa, formulată împotriva Serviciului de Paşapoarte Suceava, cu toate că aceasta se putea realiza până la primul termen de judecată şi de asemenea, nu s-a dat curs solicitării sale de a i se asigura asistenţa juridică, conform prevederilor art. 74 C. proc. civ., astfel că prin repunerea pe rol a cererii sale, în lipsa unei hotărâri judecătoreşti, i s-a închis posibilitatea acţionării la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Analizând actele şi lucrările de la dosarul cauzei s-a constatat că restituirea de către instanţă, pe cale administrativă a cererii formulată de petiţionar, în vederea timbrării nu constituie un abuz şi deci, nu este cazul antrenării răspunderii penale faţă de conducerea Tribunalului Suceava, de vreme ce, petiţionarul solicitase, în chiar cuprinsul cererii sale, şi asistenţa juridică, în temeiul art. 75 alin. (1) pct. 1 alin. (2) C. proc. civ., dată fiind starea lui de insolvabilitate, ceea ce a condus la concluzia că nu exista perspectiva timbrării nici până la termenul ce s-ar fi acordat, şi având în vedere şi dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 şi ale art. 27 din Normele Metodologice de aplicare a acesteia, potrivit cărora, scutirea de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar se acordă numai de Ministerul Finanţelor, fapta reclamată nu îndeplineşte elementele constitutive ale unei infracţiuni.
Împotriva sentinţei, petiţionarul N.I. a declarat recurs, motivul invocat fiind acela că instanţa a ignorat dreptul său la apărare, în condiţiile în care insolvabilitatea sa nu-i permite să facă faţă cheltuielilor unei judecăţi echitabile şi a solicitat casarea hotărârii, admiterea plângerii şi infirmarea rezoluţiei nr. 164/P/2002 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
Recursul declarat nu este fondat.
Din verificarea lucrărilor cauzei, se constată că hotărârea atacată a fost pronunţată cu respectarea legii.
Într-adevăr, potrivit prevederilor alin. (3) al art. 173 C. proc. pen., atunci când instanţa apreciază că din anumite motive partea vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu şi-ar putea face singură apărarea, dispune luarea măsurilor pentru desemnarea unui apărător.
Ori, în speţă, în condiţiile în care, petiţionarul nu s-a prezentat în instanţă pentru a-şi susţine plângerea formulată, nu a produs dovezi în sensul insolvabilităţii sale şi în lipsa altor indicii pe baza cărora instanţa să-şi fi format convingerea că, petiţionarul nu se poate apăra singur, Curtea de Apel Suceava apreciind prin urmare, că nu este necesară desemnarea pentru acesta a unui apărător din oficiu, a procedat în mod legal trecând la soluţionarea în fond a cauzei.
În consecinţă, pentru motivele arătate, şi verificând hotărârea atacată şi în raport cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existenţa unor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de petiţionarul N.I. este nefondat şi a fi respins, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a se dispune potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul N.I., împotriva sentinţei penale nr. 4 din 17 martie 2003 a Curţii de Apel Suceava.
Obligă pe recurent la plata sumei de 500.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2653/2003. Penal. Amânare executare pedeapsă.... | CSJ. Decizia nr. 2668/2003. Penal. Art.211 c.pen. Recurs → |
|---|
