CSJ. Decizia nr. 2685/2003. Penal. întrerupere executare pedeapsa. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2685/2003

Dosar nr. 1453/2003

Şedinţa publică din 4 iunie 2003

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 9 din 9 ianuarie 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul T.D., în temeiul dispoziţiilor art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen.

Condamnatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 250.000 lei din care onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 150.000 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

S-a reţinut că petiţionarul T.D. se află în executarea unei pedepse de 20 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. a) şi art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., dispusă prin sentinţa penală nr. 75 din 5 mai 1995 şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 8 din 23 ianuarie 1997 a Curţii Militare de Apel.

Condamnatul şi-a motivat cererea de întrerupere a executării pedepsei arătând că suferă de afecţiuni psihice şi fizice care nu fac posibilă continuarea executării pedepsei, starea sa de sănătate fiind incompatibilă cu regimul de detenţie.

Instanţa de fond a dispus efectuarea unei expertize medico-legale la nivelul Institutului naţional de medicină-legală Mina Minovici Bucureşti pe baza căreia a stabilit că afecţiunile de care suferă condamnatul (tulburare de personalitate de tip instabil-impulsiv, lombosciatică stânga) pot fi tratate în reţeaua sanitară a Direcţiei Generale a Penitenciarelor şi nu îl pun pe acesta în imposibilitatea executării pedepsei.

Apelul declarat de condamnat a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 151 din 12 martie 2003.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul T.D., solicitând admiterea cererii sale şi întreruperea executării pedepsei pe motive medicale.

Examinând recursul, Curtea constată că acesta nu este fondat.

Starea sănătăţii condamnatului T.D. a fost examinată din punct de vedere medico-legal, iar expertiza efectuată în cauză a concluzionat că afecţiunile de care suferă petiţionarul nu îl pun în imposibilitate de a executa în continuare pedeapsa.

În aceste împrejurări, Curtea constată că nu sunt întrunite cerinţele articolului 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen. şi urmează să respingă recursul ca nefondat.

Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul T.D. împotriva deciziei penale nr. 151/ A din 12 martie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 iunie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2685/2003. Penal. întrerupere executare pedeapsa. Recurs