CSJ. Decizia nr. 2753/2003. Penal

Decizii penale CSJ 2003

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.2753/2003

Dosar nr.4168/2002

Şedinţa publică din 10 iunie 2003

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 40 din 23 aprilie 2002, inculpatul minor N.S. a fost condamnat la 2 ani închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP) şi art. 74 şi art. 76 C. pen.

A reţinut instanţa că, în seara de 14 decembrie 2001, inculpatul N.S. a luat parte la o manifestare a cultului baptist din oraşul Fundulea. La terminarea activităţii, inculpatul şi partea vătămată C.S. s-au întâlnit în stradă. Partea vătămată i-a reproşat inculpatului că s-a luat de fratele său în cursul zilei, îmbrâncindu-l pe inculpat care se apropiase prea mult.

Inculpatul s-a dezechilibrat puţin şi a scos un cuţit ce-l avea asupra sa, şi i-a aplicat părţii vătămate o lovitură cu cuţitul în axila stângă.

Incidentul a fost văzut de martorul D.A., îngrijitorul bisericii, care a intervenit între cei doi, despărţindu-i.

Din raportul medico-legal rezultă că victima a fost internată la data de 14 decembrie 2001 la Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Pantelimon Bucureşti, unde a fost operată, iar leziunile de violenţă care necesită 22-25 zile îngrijiri medicale, dacă nu intervin complicaţii, au pus în primejdie viaţa victimei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, criticând-o cu privire la pedeapsa aplicată care este prea mică în raport de gravitatea faptei.

Inculpatul prin apelul declarat a solicitat reducerea pedepsei.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 559 din 10 septembrie 2002 a admis apelul declarat de parchet şi înlăturând circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 şi art. 76 C. pen., a majorat pedeapsa de la 2 ani la 4 ani închisoare.

Apelul declarat de inculpat a fost respins ca nefondat.

A motivat instanţa de apel că gravitatea faptei comise nu justifică reţinerea de circumstanţe atenuante.

Inculpatul era cunoscut că poartă cuţit asupra sa, iar când s-a întâlnit cu partea vătămată în urma unor discuţii minore, nu a ezitat să o lovească pe aceasta cu cuţitul, punându-i viaţa în pericol.

Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul criticând-o cu privire la încadrarea juridică reţinută şi a solicitat schimbarea în infracţiunea prevăzută de art. 182 C. pen. şi reţinerea stării de provocare.

Recursul declarat de inculpat nu este fondat.

În raport de probatoriul administrat, starea de fapt a fost corect reţinută, încadrarea juridică dată faptei este legală, iar vinovăţia inculpatului rezultă neîndoielnic din actele dosarului.

Intenţia de a ucide victima, rezultă din aceea că, inculpatul a folosit un obiect apt de a produce moartea, lovind cu intensitate şi într-o zonă în care a pus în pericol viaţa victimei. Faptul că nu s-a produs rezultatul letal se datorează intervenţiei chirurgicale, astfel că încadrarea juridică dată faptei de tentativă la omor calificat, este corectă.

În mod just instanţele nu au reţinut în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă a provocării.

Împrejurarea că victima l-a împins pe inculpat, dezechilibrându-l, nu a fost de natură a-i crea inculpatului o puternică stare de tulburare care să comită fapta sub imperiul acesteia.

În conformitate cu art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.

Se va deduce din pedeapsă arestarea preventivă de la 18 decembrie 2001 la zi.

Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.S. împotriva deciziei penale nr. 559/ A din 10 septembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.