CSJ. Decizia nr. 3144/2003. Penal. Art.20 rap.la art.197 alin.3 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3144/2003
Dosar nr. 4850/2002
Şedinţa publică din 1 iulie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Călăraşi, prin sentinţa penală nr. 62 din 31 mai 2002, a luat faţă de minorul inculpat B.I. măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, până la împlinirea vârstei de 18 ani, conform art. 104 şi art. 106 C. pen., pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de viol, prevăzută şi pedepsită de art. 20 – art. 21, raportat la art. 197 alin. (1) şi (3), cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP)
Tribunalul a atras atenţia inculpatului asupra respectării dispoziţiilor art. 108 alin. (2) C. pen., a admis, în parte cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă C.M., tatăl părţii vătămate C.N.C. şi l-a obligat pe inculpatul minor, în solidar cu părţile responsabile civilmente B.M. şi B.M. la plata sumelor de 5.000.000 lei daune morale, precum şi la 1.500.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în fapt, că, la data de 23 octombrie 2001, inculpatul a încercat să întreţină raporturi sexuale cu minorul C.N.C. în vârstă de 7 ani, după ce a fost lovit şi trântit la pământ.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie în ceea ce priveşte sancţiunea aplicată care este prea blândă, din punctul de vedere al parchetului, în raport cu gradul de pericol social al faptei săvârşite.
Inculpatul minor, la rândul său, a solicitat achitarea sa, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. şi respingerea cererii de despăgubiri civile, formulată de către partea civilă, în principal, iar în subsidiar, aplicarea unei măsuri educative mai blânde, cum ar fi libertatea supravegheată, prevăzută în art. 103 C. pen.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia nr. 617 din 26 septembrie 2002, a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, a desfiinţat în parte sentinţa penală şi a condamnat pe inculpatul B.I. la 5 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 20, raportat la art. 197 alin. (1) şi alin. (3), cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), a înlăturat aplicarea art. 108 alin. (2) C. pen., a obligat inculpatul, în solidar, cu părţile responsabile civilmente, la 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, în fond, a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei şi a respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul minor.
Procedând în acest fel, instanţa de control judiciar a apreciat că, exceptând vârsta inculpatului, care nu împlinise 16 ani la data săvârşirii faptei, comportamentul său nu justifică luarea unei măsuri educative, având în vedere notele deosebit de mici obţinute la şcoală, iar în ultimii 3 ani, nota 7 la purtare, numărul mare de absenţe nemotivate, fiind o fire violentă, cu tulburări de personalitate, astfel cum rezultă din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Călăraşi.
În termen legal, Decizia a fost atacată cu recursul declarat de inculpat, care o consideră nelegală, deoarece nu a fost citat în calitate de parte responsabilă civilmente tatăl său, judecarea s-a desfăşurat în şedinţă publică, iar din probele administrate nu rezultă întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina sa, solicitând că, prin admiterea recursului şi casarea deciziei să se dispună, în principal, trimiterea cauzei în vederea rejudecării la curtea de apel, iar, în subsidiar, achitarea sa pentru tentativă la infracţiunea de viol.
Examinând Decizia atacată în raport de cazurile de recurs invocate, Curtea constată, în baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, recursul fondat, urmând a fi admis.
1. În acest sens, potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 493 C. proc. pen., coroborate cu cele ale art. 484 alin. (2) din acelaşi cod, la judecata în instanţa de apel, a unei cauze privind o infracţiune săvârşită de un minor se citează în afară de părţi, autoritatea tutelară şi părinţii, iar conform art. 3859 alin. (1) pct. 21 teza întâi C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării „când judecata în primă instanţă sau în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi".
Revenind la cauză, se constată din verificarea citativului că, la judecarea apelului nu a fost dispusă citarea tatălui inculpatului, B.M., în calitate de parte responsabilă civilmente, încălcându-se dispoziţiile exprese precizate.
Totodată, conform prevederilor art. 197 alin. (1) C. proc. pen., încălcarea dispoziţiilor cuprinse în art. 484 alin. (2) din acelaşi cod, atrag nulitatea hotărârii, deoarece s-a adus o vătămare acestei părţi, invocată în acest sens, având în vedere că prin decizie s-a dispus obligarea sa, în solidar, cu fiul său minor, inculpatul, la plata de daune morale în favoarea părţii civile C.M.
Aşa fiind, Curtea va dispune, prin admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, cu citarea, în mod corespunzător a părţilor responsabile civilmente, părinţii inculpatului minor.
2. În ceea ce priveşte motivul de recurs referitor la încălcarea regulii nepublicităţii desfăşurării şedinţei de judecată, acesta se dovedeşte nefondat, întrucât din verificarea încheierilor de şedinţă (din 4 septembrie 2002 şi 25 septembrie 2002) rezultă că acestea au fost nepublice.
3. În ceea ce priveşte motivul de recurs referitor la netemeinicia deciziei, Curtea apreciază că analiza lui nu se mai impune, având în vedere casarea hotărârii pentru nelegalitate.
În consecinţă, constatând îndeplinite cerinţele cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen., în baza art. 38515 alin. (1) pct. 2 lit. c) din acelaşi cod, secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie va admite recursul declarat de inculpatul B.I., va casa Decizia atacată şi se va trimite cauza pentru rejudecarea apelului la Curtea de Apel Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul B.I. împotriva deciziei penale nr. 617/ A din 25 septembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 iulie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3102/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3147/2003. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
