CSJ. Decizia nr. 3170/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3170/2003
Dosar nr. 1867/2003
Şedinţa publică din 2 iulie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 165 din 3 decembrie 2002, Tribunalul Olt l-a condamnat pe inculpatul M.I., în baza art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen., la 20 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen.
S-a dispus, ca pedeapsă complementară, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 8 ani.
A fost menţinută starea de arest şi a fost dedusă prevenţia de la 26 ianuarie 2002.
Instanţa a dispus şi confiscarea unui cuţit, corp delict şi l-a obligat pe inculpat la 5.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariu apărător din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei, luându-se şi act că nu există constituire de parte civilă în cauză.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut, în fapt, că pe fondul unor neînţelegeri mai vechi, în seara de 25 ianuarie 2002, inculpatul M.I., aflat în avansată stare de ebrietate, a avut o discuţie contradictorie cu soţia sa M.I., în locuinţa din comuna Pârscoveni, jud. Olt, împrejurări în care s-a înarmat cu un cuţit, cu care i-a aplicat victimei o lovitură în zona toraco-cardiacă, provocându-i o plagă tăiată, urmată de o puternică hemoragie şi, la scurt timp, de decesul acesteia.
Raportul de constatare medico-legală (autopsie) concluzionează că moartea numitei M.I. a fost violentă, datorată hemoragiei interne şi externe, consecinţa unei plăgi tăiate-înţepate transfixiante toraco-cardiace.
Inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii.
Apelul declarat de inculpat a fost respins ca tardiv introdus, prin Decizia penală nr. 143 din 31 martie 2003 a Curţii de Apel Craiova.
Împotriva acestei decizii penale, inculpatul a declarat recurs, solicitând prin memoriul scris reţinerea unor circumstanţe atenuante, iar cu privire la tardivitatea apelului, prin susţinerile orale lăsând soluţia la aprecierea instanţei.
Verificând hotărârea atacată în baza lucrărilor şi materialului de la dosar, Curtea constată că recursul nu este fondat, soluţia de respingere a apelului ca tardiv introdus, adoptată de Curtea de Apel Craiova prin Decizia penală nr. 143 din 31 martie 2003 fiind legală şi temeinică.
Aşa cum rezultă din dovada de primire, dispozitivul hotărârii instanţei de fond i-a fost comunicat inculpatului la data de 13 decembrie 2002, iar acesta a declarat apel la data de 24 februarie 2003, consemnată personal de către inculpat pe cerere.
Aşa fiind, se constată că apelul a fost declarat de către inculpat cu încălcarea termenului de 20 zile prevăzut de art. 363 C. proc. pen., nefiind incidente dispoziţiile art. 364 şi art. 365 C. proc. pen., referitoare la repunerea în termen şi, respectiv, apelul peste termen.
Pentru cele ce preced, recursul inculpatului M.I. va fi respins, ca nefondat, iar acesta va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care va fi inclusă şi suma reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, care va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.I. împotriva deciziei penale nr. 143 din 31 martie 2003 a Curţii de Apel Craiova.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 iulie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 31/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3175/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
|---|
