CSJ. Decizia nr. 3179/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3179/2003
Dosar nr. 1843/2003
Şedinţa publică din 2 iulie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 128 din 17 februarie 2003, Tribunalul Timiş a condamnat pe inculpatul L.D. la 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. c), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiţionată pentru restul de 474 zile închisoare, din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 208 din 20 ianuarie 1999 de Judecătoria Timişoara şi dispune contopirea restului menţionat cu pedeapsa pentru noua infracţiune în pedeapsa cea mai grea, la care adaugă un spor de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 ani şi 6 luni închisoare.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), în limitele prevăzute de art. 71 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) şi art. 350 C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului de la data de 20 noiembrie 2002, la zi şi s-a menţinut starea de arest a acestuia.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a corpurilor delicte înregistrate la poziţia nr. 7/2003 în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Timiş.
În baza art. 14, 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat la plata sumei de 4.900.000 lei despăgubiri civile către partea civilă L.P. şi s-a constatat că restul prejudiciului în cuantum de 200.000 lei a fost recuperat.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat şi s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiţiei a sumei de 300.000 lei reprezentând onorariu de avocat din oficiu către Baroul Timiş.
S-a reţinut că, în noaptea de 19 noiembrie 2002, în jurul orelor 3,00, partea vătămată L.P., în vârstă de 84 de ani, a fost trezit din somn de spargerea unui geam, de la uşa de intrare în imobilul în care locuia, şi s-a deplasat spre holul de intrare. În hol, a fost întâmpinat de inculpatul L.D., care îi era vecin în satul Hodoni, care s-a năpustit asupra sa, lovindu-l cu pumnii şi picioarele, chiar şi după ce partea vătămată a căzut la pământ, solicitându-i să îi arate locul în care îşi ţine banii.
Partea vătămată, ca urmare a loviturilor aplicate de inculpat, a suferit leziuni care au necesitat 7 zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din raportul medico-legal nr. 3117 din 22 noiembrie 2002, efectuat de I.M.L. Mina Minovici Timişoara.
Ca urmare a agresiunii, partea vătămată, i-a indicat locul unde îşi ţinea banii şi inculpatul a sustras suma de 5.100.000 lei.
Inculpatul, după săvârşirea acestei fapte, s-a deplasat în Timişoara, la locuinţa pe care o împărţea cu martorul P.A., care a observat că inculpatul avea pete de sânge pe tricou, pantaloni şi adidaşi şi, la insistenţele acestuia, i-a declarat ce a făcut.
Fiind recunoscut de victimă, în timpul agresiunii, inculpatul a fost reţinut de către organele de poliţie, în data de 21 noiembrie 2002, când acesta a revenit în localitatea Hodoni.
Atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, iar în faţa instanţei prin declaraţia dată, a precizat că este de acord cu despăgubirea părţii civile L.P., precizând că nu are probe de propus, în apărare, şi că nu solicită audierea martorilor propuşi prin rechizitoriu.
Inculpatul a declarat apel împotriva acestei sentinţe, solicitând reducerea pedepsei aplicate.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia penală nr. 128/ A din 26 martie 2003, a respins apelul inculpatului, a menţinut starea de arest a inculpatului, a dedus, în continuare din pedeapsa de executat, perioada arestării preventive de la 17 februarie 2003, la zi şi l-a obligat să plătească statului suma de 700.000 lei cheltuieli judiciare.
S-a dispus ca onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 300.000 lei să se plătească Baroului Timiş din fondurile Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, care prin apărătorul său, a reiterat motivul din apel, referitor la greşita individualizare a pedepsei prin aplicarea unei pedepse prea aspre.
Conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni, iar potrivit art. 72 din acelaşi cod, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate de partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările ce atenuează sau agravează răspunderea penală.
Or, în cauză se constată că instanţa de fond, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul social al faptei, atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar şi datele referitoare la persoana inculpatului, care are antecedente penale.
Aşa fiind, în mod corect, instanţa de apel, a reţinut că prima instanţă a făcut o justă individualizare a pedepsei, încât, recursul bazat pe reiterarea aceleeaşi critici, apare ca nefondat şi va fi respins, ca atare.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive, la zi.
Inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.300.000 lei, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.D. împotriva deciziei penale nr. 128/ A din 26 martie 2003 a Curţii de Apel Timişoara.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 20 noiembrie 2002 la 2 iulie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 iulie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 3175/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3180/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
---|