CSJ. Decizia nr. 3797/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3797/2003
Dosar nr. 1126/2003
Şedinţa publică din 17 septembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 135 din 4 decembrie 2002 a Tribunalului Vâlcea, inculpata D.L.M. a fost condamnată la 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de omor prevăzută de art. 174, cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 şi art. 76 C. pen. şi la 10 luni închisoare, pentru infracţiunea de furt, prevăzută de art. 208 alin. (1), cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., urmând să execute, în baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Totodată tribunalul a menţinut starea de arest a inculpatei, a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 27 septembrie 2002, la zi, a respins acţiunea civilă formulată de partea civilă A.E., a constatat că s-a restituit fiicei victimei D.D. un telefon cu telecomandă, o combină radio-casetofon şi un telefon mobil şi a obligat pe inculpaţi la 17.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut în fapt următoarele:
Victima M.C., în vârstă de 69 ani, era divorţat de soţia sa A.E. de peste 20 ani şi trăia singur într-o garsonieră.
Inculpata a cunoscut pe victimă în cursul lunii august 2000 şi a rugat-o să o ajute să plece la muncă în Italia, având în vedere că cele trei fiice ale victimei se stabiliseră în Italia şi deci avea posibilitatea să o ajute.
În ziua de 25 septembrie 2002 inculpata a mers la locuinţa victimei, iar aceasta i-a spus să aştepte împreună întrucât urmează să sosească ginerele său, care se întorsese din Italia.
Între timp victima a spălat şi a pregătit peşte, după care s-a dezbrăcat şi a invitat-o pe inculpată pe pat, cu scopul de a întreţine raport sexual. Inculpata a refuzat şi a îmbrâncit-o pe victimă, dar aceasta a prins-o de păr şi de gât, împrejurare în care inculpata a luat cuţitul din bucătărie cu care victima curăţase peşte şi a lovit-o cu intensitate în abdomen.
Victima a prins cuţitul iar în urma altercaţiei, cuţitul a căzut pe podea, de unde inculpata l-a ridicat şi a aplicat alte lovituri victimei, în zona toracelui, abdomenului şi gâtului.
Victima a suferit plăgi penetrante toraco-abdominale şi gât, şi a decedat urmare hemoragiei interne şi externe produse.
La plecarea din locuinţă inculpata a luat un televizor, pe care l-a înfăşurat într-o faţă de masă.
Prin Decizia penală nr. 47 din 20 februarie 2003 a Curţii de Apel Piteşti, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, s-a desfiinţat în parte sentinţa instanţei de fond în sensul că s-a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii de furt, în prevederile art. 208 şi art. 209 lit. g) C. pen., cu înlăturarea art. 74 şi art. 76 C. pen. şi a condamnat-o la 4 ani închisoare.
Totodată a majorat pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de omor la 9 ani închisoare, pe care a contopit-o cu pedeapsa de 4 ani închisoare, dispunând ca inculpata să execute 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
De asemenea a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpată şi părţile civile A.E., B.A.M., D.D. şi M.E.
Împotriva deciziei menţionate au declarat recurs inculpata D.L.M. şi părţile civile menţionate.
Inculpata a solicitat a se reţine că a acţionat în condiţiile legitimei apărări întrucât a respins atacul victimei, care intenţiona să o violeze şi a se dispune astfel achitarea sa în baza art. 10 lit. e) C. proc. pen.
În subsidiar a solicitat reducerea pedepsei prin acordarea unei eficienţe mai mari circumstanţei atenuante a provocării, eventual menţinerea pedepsei la cuantumul stabilit de instanţa de fond.
Părţile civile au solicitat obligarea inculpatei la despăgubiri civile şi morale şi cheltuieli de transport.
Recursurile declarate de inculpată şi părţile civile nu sunt fondate.
Din examinarea deciziei penale atacate şi a lucrărilor dosarului, rezultă că instanţa de apel întemeindu-se pe probele administrate în cauză, a reţinut corect starea de fapt şi vinovăţia inculpatei şi totodată a dat o corespunzătoare încadrare juridică faptelor penale comise.
De asemenea la aplicarea pedepselor, instanţa a avut în vedere criteriile de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitoare la pericolul social deosebit, al infracţiunilor comise şi persoanei inculpatei, astfel că pedeapsa stabilită pentru infracţiunea mai gravă, sub limita minimă prevăzută de lege în raport de împrejurările concrete în care s-a comis fapta, care a fost contopită fără obligarea vreunui spor, este necesară pentru reeducarea inculpatei şi prevenirea comiterii altor infracţiuni.
Nu este întemeiată nici cererea inculpatei de a se reţine că a acţionat în condiţiile legitimei apărări, prevăzute de art. 44 alin. (1) şi (2) C. pen., întrucât, după cum s-a arătat cu ocazia expunerii stării de fapt, actele exercitate de victimă asupra sa, pentru a o constrânge la raport sexual nu-i puneau în pericol grav persoana sau drepturile sale, cu atât mai mult cu cât inculpata i-a suprimat viaţa după ce a înlăturat actele de constrângere la care era supusă.
Prin urmare corect s-a reţinut că a acţionat în condiţiile circumstanţei atenuante a provocării, prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen., astfel că pentru considerentele expuse se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpată şi va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.
Referitor la recursul declarat de părţile civile menţionate, se constată că în faţa instanţei de fond doar A.E. s-a constituit parte civilă, stabilindu-se însă că era despărţită prin divorţ de victimă de peste 20 ani şi nu a suferit vreo pagubă materială sau morală, cheltuielile cu înmormântarea suportându-le cele trei fiice ale victimei, care nu au pretins despăgubiri, astfel că se vor respinge şi recursurile acestora ca nefondate, cu obligarea lor la cheltuieli judiciare către stat.
Din pedeapsa aplicată inculpatei se va deduce durata arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de părţile civile A.E., D.D., B.M.A., M.E. şi inculpata D.L.M., împotriva deciziei penale nr. 47/ A din 20 februarie 2003 a Curţii de Apel Piteşti.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 27 septembrie 2002, la 17 septembrie 2003.
Obligă pe recurentele părţi civile la câte 250.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe recurenta inculpată la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3793/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3798/2003. Penal. Art.174 c.pen. Recurs → |
|---|
