CSJ. Decizia nr. 4153/2003. Penal. Contopire pedepse. Recurs

Decizii penale CSJ 2003

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.4153/2003

Dosar nr.2602/2003

Şedinţa publică din 1 octombrie 2003

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 55 din 27 februarie 2003 a Tribunalului Alba a fost admisă cererea condamnatului M.V. şi s-a dispus conform art. 36 C. pen. şi art. 449 C. proc. pen., contopirea pedepselor de 17 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) C. pen., aplicată prin sentinţa penală nr. 18 din 20 februarie 2002 a Tribunalului Sălaj (definitivă prin Decizia penală nr. 4754 din 7 noiembrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie), de un an şi 10 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 793 din 14 august 2002 a Judecătoriei Piatra Neamţ (definitivă prin neapelare, la 9 septembrie 2002) stabilindu-se ca sus-numitul condamnat să execute pedeapsa de 17 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) C. pen.

Totodată, a fost menţinută starea de arest a condamnatului şi s-a dedus din pedeapsă durata executată de la 4 august 2002 la zi.

S-a dispus anularea mandatelor anterioare şi emiterea unui nou mandat pentru executarea pedepsei de 17 ani închisoare.

Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia penală nr. 173/ A din 20 mai 2003, a respins apelul declarat de condamnat împotriva sentinţei primei instanţe considerând nefondată critica formulată în sensul greşitei stabiliri a cuantumului pedepsei rezultante în urma contopirii.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal condamnatul care a solicitat reducerea pedepsei.

Recursul declarat este neîntemeiat.

În conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (2) C. pen., în cazul contopirii pedepselor aplicate prin hotărâri definitive pentru infracţiuni concurente, se aplică regulile arătate de art. 34 şi art. 35 din acelaşi cod.

Din examinarea actelor dosarului se constată că, în cauză, instanţele au respectat aceste dispoziţii legale şi au stabilit ca recurentul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea de 17 ani din cele aplicate pentru infracţiuni aflate în concurs, şi pedeapsa complementară de 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În consecinţă, fiind respectate dispoziţiile legale evocate, iar în cauză nu se identifică existenţa unor motive care analizate din oficiu să ducă la casare conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., urmează a se constata că recursul declarat de condamnat este nefondat şi a fi respins în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.V. împotriva deciziei penale nr. 173 din 20 mai 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia.

Obligă pe recurent la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 octombrie 2003.

← ICCJ. Decizia nr. 513/2003. Penal. Legea nr.56/1992. Recurs în...  ICCJ. Decizia nr. 5154/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 4153/2003. Penal. Contopire pedepse. Recurs