CSJ. Decizia nr. 4293/2003. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.4293/2003

Dosar nr. 2810/2003

Şedinţa publică din 7 octombrie 2003

Deliberând asupra cauzei penale de faţă;

Din actele dosarului rezultă următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 351 din 10 aprilie 2003, pronunţată în dosarul penal nr. 806/2003, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, s-a respins ca nefondată cererea condamnatului D.J. privind executarea pedepsei de 4 ani şi 6 luni închisoare, aplicată în baza art. 312 alin. (2), cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., aplicată prin sentinţa penală definitivă nr. 136 din 19 martie 2002, din dosarul penal nr. 2141/2001.

În motivarea sentinţei s-a reţinut că urmare a probelor administrate (acte, ancheta socială) s-a ajuns la concluzia că nu sunt întrunite cerinţele dispoziţiilor art. 453 lit. c) C. proc. pen., întrucât situaţia în care se află familia sa nu poate fi înlăturată prin prezenţa de 3 luni a condamnatului, acasă.

Împărtăşind acelaşi punct de vedere, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 300 pronunţată la 3 iunie 2003, în dosarul penal nr. 1450/2003, a respins apelul condamnatului ca nefondat menţinând sentinţa ca fiind legală şi temeinică.

Împotriva acestei decizii condamnatul a declarat recurs criticând hotărârea ca fiind dată cu încălcarea legii [(art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.)]. Condamnatul a solicitat casarea ambelor hotărâri şi rejudecând să se admită cererea de întrerupere a executării pedepsei, pe durata a 3 luni.

Curtea examinând recursul în raport de motivul invocat, constată că potrivit probelor administrate şi dispoziţiile legale, hotărârile sunt legale şi temeinice.

Critica privind greşita aplicare a legii nu-şi găseşte corespondent în situaţia ce rezultă din probe.

Instanţele au reţinut că situaţia familială nu este determinată de absenţa inculpatului, astfel încât prezenţa sa 3 luni să înlăture consecinţele negative fireşti într-o asemenea împrejurare.

Aşa fiind, au respins cererea condamnatului, nefiind îndeplinite condiţiile impuse de art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Rezultă, aşadar, că în mod nejustificat au fost criticate hotărârile, soluţia fiind respingerea ca nefondat a recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul D.J. împotriva deciziei penale nr. 300 din 3 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă condamnatul la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 octombrie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 4293/2003. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs