CSJ. Decizia nr. 4309/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.4309/2003

Dosar nr.2564/2003

Şedinţa publică din 8 octombrie 2003

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 222 din 14 octombrie 2002 a Tribunalului Giurgiu a fost condamnat inculpatul T.M. la 17 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

S-a computat durata arestului preventiv din durata pedepsei de la 22 noiembrie 2001 la zi.

Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că inculpatul în seara de 20 noiembrie 2001 a consumat băuturi alcoolice împreună cu tatăl său, victima T.I. În aceste împrejurări inculpatul i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele în abdomen producându-i rupturi de ficat şi hemoragie internă, leziuni care au determinat decesul acesteia.

Raportul medico-legal nr. 232 din 21 februarie 2001 întocmit de S.J.M.L. Giurgiu a concluzionat că moartea victimei T.I. a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei interne consecutive unor rupturi multiple de ficat, determinată de un traumatism toraco-abdominal produs în cadrul unui politraumatism.

Inculpatul a recunoscut fapta, declaraţiile lui coroborându-se cu depoziţiile martorilor I.E. şi V.T.

Prin Decizia penală nr. 201 din 15 aprilie 2003, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondat, apelul inculpatului care a solicitat schimbarea încadrării juridice reţinută de instanţă în loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, infracţiune prevăzută de art. 183 C. pen.

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care prin apărător a criticat-o ca fiind greşită pentru individualizarea pedepsei pe care o consideră prea severă, motiv de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În cauză inculpatul a comis o infracţiune de omor în formă calificată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 17 la 25 de ani. Victima infracţiunii de omor a fost tocmai tatăl inculpatului. În raport de gravitatea pericolului social al faptei şi de lipsa unor împrejurări de atenuare a răspunderii penale pedeapsa de 17 ani închisoare aplicată inculpatului, mai apropiată de limita inferioară a pedepsei, nu este prea severă, criteriile de individualizare a pedepsei fiind corect aplicate.

Aşa fiind, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul inculpatului pe care-l va obliga la cheltuieli judiciare către stat. Se va computa detenţia preventivă din durata pedepsei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.M. împotriva deciziei penale nr. 201 din 15 aprilie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Deduce din pedeapsă, perioada arestării preventive de la 22 noiembrie 2001 până la 8 octombrie 2003.

Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 octombrie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 4309/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs