CSJ. Decizia nr. 4347/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4347/2003
Dosar nr. 2625/2003
Şedinţa publică din 8 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 635 din 19 decembrie 2002 a Tribunalului Cluj, inculpatul M.D. a fost condamnat la 2 ani închisoare, pentru infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 176 lit. i) C. pen., iar în baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani.
Totodată, tribunalul a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 16 septembrie 2002 până la punerea în libertate şi l-a obligat la 3.119.547 lei cu dobânda legală, cheltuieli de spitalizare către Spitalul Judeţean Cluj, la 81.300.000 lei despăgubiri părţii civile F.M. şi la 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut în fapt următoarele:
În cursul zilei de 15 septembrie 2002, inculpatul a consumat băuturi alcoolice în mai multe localuri, iar după ora 24,00 la barul SC M. SRL din satul Luna de Sus, s-a întâlnit cu partea vătămată F.M.
Fiind în relaţii de prietenie, partea vătămată l-a invitat pe inculpat la masa sa şi au consumat câte o bere, plata fiind făcută de partea vătămată.
Între timp, partea vătămată s-a certat cu doi consumatori din local, iar inculpatul nemulţumit de conduita acesteia, s-a ridicat de la masă şi a plecat spre bar, insultând-o. În continuare, s-au certat, s-au îmbrâncit reciproc şi inculpatul a căzut la pământ. După ce s-a ridicat, inculpatul a scos un briceag din buzunar, i-a desfăcut lama şi a aplicat părţii vătămate mai multe lovituri în zona capului, abdomenului şi toracelui producându-i o plagă penetrantă abdominală cu evisceraţie, plăgi prin tăiere hemitorace stânga şi mâna stângă, cu care s-a apărat.
Pentru salvarea vieţii partea vătămată a fost internată în spital şi s-a intervenit chirurgical practicându-se rezecţie parţială de epiplon.
S-a mai stabilit că viaţa părţii vătămate a fost pusă în primejdie, iar pentru vindecarea leziunilor a avut nevoie de îngrijiri medicale timp de 22-24 zile şi că plăgile de la nivelul mâinii stângi au caracter de autoapărare.
Prin Decizia penală nr. 97 din 20 mai 2003 a Curţii de Apel Cluj, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, s-a desfiinţat sentinţa sub aspectul laturii penale şi în baza art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., a condamnat pe inculpat la 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Instanţa de apel a reţinut că inculpatul a acţionat cu intenţia de omor.
Împotriva acestei decizii inculpatul M.D. a declarat recurs, solicitând restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, în sensul de a se completa raportul de expertiză medico-legală pentru a se verifica posibilitatea producerii plăgii abdominale în mod accidental, prin cădere şi efectuarea unei reconstatări.
În subsidiar, a cerut menţinerea sentinţei instanţei de fond, temeiuri de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Din examinarea deciziei atacate şi a lucrărilor dosarului rezultă că instanţa de apel, întemeindu-se pe probele administrate, a reţinut corect starea de fapt şi vinovăţia inculpatului şi, de asemenea, a dat o corespunzătoare încadrare juridică faptei penale comise.
După cum s-a arătat cu ocazia expunerii stării de fapt, inculpatul a aplicat părţii vătămate o lovitură cu un briceag cu lama de 10 cm, deci cu un obiect apt de a ucide, într-o zonă vitală (abdomen) şi cu intensitate, producându-i o plagă penetrantă.
Pe de altă parte, inculpatul a mai aplicat două lovituri, una în direcţia capului dar victima s-a apărat, suferind, o plagă la mâna stângă ridicată în scop de pararea loviturii, precum şi în zona toracelui, conduita agresivă a inculpatului încetând după intervenţia martorului S.A.F. care la rândul său a fost lovit cu briceagul de inculpat.
Prin urmare, inculpatul a prevăzut posibilitatea producerii morţii părţii vătămate şi deşi nu a urmărit acest rezultat, a acceptat posibilitatea producerii lui, rezultat care însă nu a survenit datorită internării acesteia în spital şi efectuării de îndată a intervenţiei chirurgicale.
Rezultă deci că încadrarea juridică reţinută de instanţa de apel este corectă.
Nu este întemeiată nici cererea inculpatului privind completarea probelor, referitor la mecanismul de producere a leziunilor, întrucât din raportul de constatare medico-legală, coroborat cu declaraţiile părţii vătămate şi a martorilor audiaţi în cauză, rezultă că leziunile s-au produs prin lovire activă cu un corp tăietor-înţepător şi deci, nu accidental, prin cădere întâmplătoare în timpul îmbrâncirii dintre inculpat şi partea vătămată cum susţine în recursul inculpatului.
Pentru considerentele ce preced, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat şi a fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.D. împotriva deciziei penale nr. 97 din 20 mai 2003 a Curţii de Apel Cluj.
Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4339/2003. Penal. întreruperea executării... | CSJ. Decizia nr. 4348/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
