CSJ. Decizia nr. 4348/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4348/2003
Dosar nr. 221/2003
Şedinţa publică din 8 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 553 din 21 octombrie 2002, Tribunalul Iaşi a condamnat pe inculpatul A.D. pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. d) şi f), cu aplicarea art. 13 şi art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), la 4 ani închisoare;
- furt calificat prevăzut de art. 208 şi art. 209 lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 13 şi art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), la pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare;
- violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 şi art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul urmează a executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, deducându-se sporul arestării preventive din pedeapsa aplicată.
A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de un milion lei contravaloarea unor păsări către partea civilă S.G.
A mai fost obligat inculpatul, în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata sumei de 20 milioane lei daune materiale şi 15 milioane lei daune morale şi 8 milioane cheltuieli judiciare către stat, iar către Spitalul Clinic de Urgenţă partea civilă în cauză la plata sumei de 677.250 lei, 18,10 dolari S.U.A. către Spitalul de Ambulanţă cu dobânda aferentă şi 4.509.893 lei către Spitalul Clinic nr. 3.
S-a reţinut că inculpatul în vârstă de 15 ani, obişnuia să consume băuturi alcoolice, în ziua de 15 decembrie 2001 a pătruns în curtea părţii vătămate S.G., de unde a sustras 5 păsări, pe care le-a vândut numitului C.N. pentru suma de 40.000 lei.
În noaptea de 16 decembrie 2001, din nou inculpatul care era în stare de ebrietate, a pătruns în curtea numitei P.S. pentru a face rost de vin. Deşi inculpatul constatase că aceasta se afla în locuinţă, cu o lopată a forţat uşa de la intrare. Nereuşind să pătrundă, acesta a forţat şi o fereastră, ajungând într-o cameră neluminată astfel că nu a sesizat existenţa damigenelor de vin. În continuare inculpatul a pătruns în bucătărie unde a fost surprins de partea vătămată timp în care acesta căuta în frigider. În aceste condiţii, inculpatul a lovit-o cu lopata şi în continuare cu picioarele peste faţă şi coaste.
Văzând că partea vătămată a căzut inconştientă, a aprins un băţ de chibrit, a scos televizorul din priză şi a sustras suma de 180.000 lei, ieşind prin aceeaşi fereastră.
În urma loviturilor, partea vătămată a prezentat fracturi de mandibulă, contuzie nazală, contuzie toracică, şold, echimoze şi hematoame care au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 358 din 10 decembrie 2002, Curtea de Apel Iaşi a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, motivat de faptul că pedeapsa a fost just individualizată faţă de împrejurările concrete de săvârşire a faptei şi datele personale ale inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, reiterând motivul invocat în apel, respectiv greşita individualizare a pedepsei şi necesitatea diminuării cuantumului motivat de faptul că provine dintr-o familie cu cinci copii fiind singurul susţinător.
Recursul este nefondat.
Din analiza ansamblului probator administrat în cauză se constată că instanţele au făcut o corectă încadrare juridică a faptelor şi o greşită individualizare a pedepselor în raport cu criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Verificând hotărârile prin prisma motivului de casare invocat care circumscrie prevederilor art. 38515 pct. 14 C. proc. pen., se constată că este neîntemeiat. La individualizarea pedepselor, instanţele au avut în vedere modalitatea concretă de comitere a faptei, urmările produse părţii vătămate necesitând 50-55 zile de îngrijiri medicale, pericolul deosebit al faptelor, cât şi datele ce caracterizează persoana inculpatului, încât aplicarea unei pedepse mai mici nu se justifică nefiind de natură să asigure scopul preventiv educativ al acesteia.
Pentru aceste considerente şi cum nu se constată alte temeiuri de natură a conduce la desfiinţarea hotărârilor, Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. a lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Se va computa timpul reţinerii şi arestării preventive de la 17 decembrie 2001 la zi.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.D. împotriva deciziei penale nr. 358 din 10 decembrie 2002 a Curţii de Apel Iaşi.
Deduce din pedeapsă, perioada arestării preventive de la 17 decembrie 2001 până la 8 octombrie 2003.
Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 octombrie2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4347/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... | CSJ. Decizia nr. 4354/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
|---|
