CSJ. Decizia nr. 4388/2003. Penal. Revizuire. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4388/2003
Dosar nr. 1918/2003
Şedinţa publică din 9 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 68 din 23 ianuarie 2003, Tribunalul Iaşi a respins ca nefondată cererea formulată de condamnatul M.N., privind revizuirea sentinţei penale nr. 26/1997 a aceleiaşi instanţe.
A obligat revizuientul la cheltuieli judiciare către stat.
Hotărând în sensul celor de mai sus, instanţa a reţinut:
Prin cererea adresată procurorului, condamnatul M.N. a susţinut reaprecierea probatoriilor, prin care a fost condamnat la 15 ani închisoare, cu motivarea că nu este autorul faptelor.
Instanţa a reţinut că petentul nu a invocat nici un fapt sau împrejurare nouă, ci s-a referit la aceleaşi apărări formulate şi cu ocazia judecării faptei.
Împrejurarea că în dovedirea susţinerilor acesta a propus audierea unor martori nu este de natură a duce la o altă concluzie, deoarece dispoziţiile art. 394 C. proc. pen., cere ca faptele şi împrejurările, deci faptele probatorii, să fie noi şi nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil să se obţină o prelungire a probaţiunii, pentru aspecte deja cunoscute de instanţe.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul reiterând faptul că este nevinovat, la data săvârşirii faptei se afla în concediu medical şi cere audierea altor martori, pentru a se stabili o stare de fapt corectă.
Prin Decizia penală nr. 101, Curtea de Apel Iaşi a respins apelul declarat, ca nefondat.
S-a apreciat, cum corect a reţinut prima instanţă, că petentul condamnat, formulând cererea de revizuire, a urmărit suplimentarea probaţiunii pentru a se demonstra nevinovăţia, ceea ce nu este posibil în raport cu dispoziţiile prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs condamnatul M.N., care a reiterat acelaşi motiv susţinut şi la celelalte instanţe, respectiv că nu este vinovat de săvârşirea infracţiunii, la care a fost condamnat.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 394 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. proc. pen., descoperirea de fapte sau împrejurări noi constituie motiv de revizuire, numai dacă pe baza lor se poate ajunge la o soluţie diametral opusă celei care s-a dat.
Ori, petentul tinde, prin suplimentarea probaţiunii, la determinarea unor împrejurări avute în vedere de instanţa de fond şi de cele de control judiciar, ori condiţia cerută de text este ca faptele şi împrejurările să fie noi şi nu mijloacele de probă.
Aşa fiind, în mod corect s-a apreciat că nu sunt întrunite dispoziţiile legale privind revizuirea, hotărârile fiind legale şi temeinice, urmând ca pe cale de consecinţă potrivit dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de condamnatul M.N., împotriva deciziei nr. 101 din 18 martie 2003 a Curţii de Apel Iaşi, ca nefondat.
Obligă pe recurent să plătească statului 650.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 150.000 lei, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 octombrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 4386/2003. Penal. Art.31 alin.1 din OG96/1998.... | ICCJ. Decizia nr. 43/2003. Penal. Contestaţie la executare.... → |
---|