CSJ. Decizia nr. 4472/2003. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4472/2003
Dosar nr. 152/2003
Şedinţa publică din 14 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa nr. 979 din 24 octombrie 2002, a respins, ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată de condamnatul B.R.A.
Prin cererea sa, condamnatul a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 78 din 6 mai 1997, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, rămasă definitivă prin Decizia nr. 867 din 10 aprilie 1998 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, prin care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 17 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174, raportat la art. 176 lit. d), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., şi tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Condamnatul îşi motivează cererea pe nevinovăţia sa, în ceea ce priveşte infracţiunea de omor, iar condamnarea lui are la bază declaraţiile mincinoase ale martorilor, date sub presiunea organelor de anchetă, adevăraţii făptuitori fiind B.G. şi B.A.
Analizând actele şi lucrările dosarelor, tribunalul a reţinut că, implicarea soţilor menţionaţi în comiterea faptelor a făcut obiectul cercetărilor în faza de urmărire penală, care s-au finalizat cu concluzia că inculpatul este singurul autor al omorului, iar cu privire la caracterul minor al unor declaraţii de martori, acesta nu a fost dovedit prin hotărâre judecătorească sau ordonanţa procurorului, astfel că motivele invocate nu se regăsesc printre cele prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Secţia I penală a Curţii de Apel Bucureşti, prin Decizia nr. 782 din 4 decembrie 2002, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B.R.A., prin care solicita reducerea pedepsei, apreciată ca deosebit de aspră.
În termen legal, condamnatul a declarat recurs cu reiterarea, în cursul judecării lui, aceluiaşi motiv de netemeinicie, care a format şi obiectul cererii de apel, şi anume mărimea pedepsei, solicitând revocarea ei.
Examinând hotărârile atacate în raport de motivul de recurs invocat, Curtea constată, în baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, recursul nefondat, urmând a fi respins.
În acest sens, cazurile de revizuire a hotărârilor judecătoreşti definitive, sunt expres şi limitativ prevăzute în art. 394 C. proc. pen., iar motivul invocat de către condamnat, şi anume reindividualizarea pedepsei, nu se regăseşte printre ele, situaţie în care hotărârile prin care s-a dispus şi s-a menţinut soluţia de respingere a cererii de revizuire, sunt legale şi temeinice.
În consecinţă, secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul revizuient B.R.A. şi îl va obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient B.R.A. împotriva deciziei penale nr. 782 din 4 decembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4460/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4474/2003. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
