CSJ. Decizia nr. 4498/2003. Penal. Art.174, 175, 176 c.pen. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.4498/2003

Dosar nr. 4038/2003

Şedinţa publică din 15 octombrie 2003

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 176 din 26 mai 2003, Tribunalul Giurgiu, a condamnat pe inculpatul R.I. la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. d) şi art. 176 lit. a) C. pen.

A mai fost condamnat inculpatul la un an închisoare, în baza art. 208 alin. (1) C. pen. (parte vătămată C.M.) şi la un an închisoare, în baza art. 208 alin. (1) C. pen., în baza art. 208 alin. (1) C. pen. (parte vătămată F.F.).

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea: detenţiune pe viaţă.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe viaţă.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a confiscat în folosul statului cuţitul folosit de inculpat la uciderea victimei.

S-a luat act că părţile vătămate O.F., C.M. şi F.F. nu s-au constituit părţi civile.

Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.

S-a reţinut că, la data de 6 octombrie 2002, pe malul stâng al râului Argeş, în apropierea comunei Gostinari, a fost descoperit cadavrul unui copil de circa 5 ani, care prezenta o plagă tăiată cervical anterior (zona gâtului).

Cu ocazia cercetării la faţa locului, desfăşurată pe timp de noapte, au fost identificate pete de sânge, pe vegetaţia din jurul cadavrului, pe haine, iar pe pământ alte pete de sânge şi un segment metalic din mânerul unui cuţit, cu modele încrustate în metal. Tot cu această ocazie s-a stabilit identitatea copilului, constatându-se că se numeşte O.C.M., născut la 15 noiembrie 1997.

Din raportul medico – legal de autopsie a cadavrului, rezultă că moartea a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei externe consecutive unei plăgi tăiate carotideo – jugulare stânga, determinată de o plagă înjunghiată a gâtului, cu secţionarea totală a laringelui esofag, ambele artere carotide şi arteră jugulară. Mai rezultă echimoze şi escoriaţii în zona feţei, oasele craniului şi restul oaselor scheletului întregi şi faptul că, pe tampoanele pe care s-au recoltat secreţii bucale şi anale, nu au fost identificate urme de spermă, astfel că se exclud loviturile cu corpuri dure şi omorul săvârşit din motive pedofile.

În jurul plăgii înjunghiate din zona gâtului, s-au constatat patru leziuni de încercare, constând în patru escoriaţii pergamente liniare transversale, ceea ce demonstrează că inculpatul a făcut mai multe încercări de înjunghiere.

Inculpatul a acţionat cu cruzime, provocând copilului suferinţe chinuitoare intense.

Inculpatul şi-a însuşit şi o pereche de pantofi sport de la familia C. şi un cuţit de la familia F.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel inculpatul R.I., pentru netemeinicia hotărârii de condamnare, apreciind prea severă pedeapsa cu detenţia pe viaţă, în raport şi de starea sa de sănătate.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 435/ A din 18 august 2003, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, a computat prevenţia de la 18 octombrie 2002, la zi, a menţinut starea de arest, a prelungit arestarea preventivă pe 30 de zile, de la 18 august 2003 la 16 septembrie 2003 şi l-a obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare, inclusiv, la onorariul pentru avocatul din oficiu, care se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul R.I., care, prin apărătorului său, a solicitat reducerea pedepsei aplicate, pe care o consideră prea severă.

Recursul este nefondat.

Conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni, iar potrivit art. 72 din acelaşi cod, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Or, în cauză, se constată că instanţele, la stabilirea pedepsei au avut în vedere pe lângă pericolul social al faptei, atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar şi datele referitoare la pedeapsa inculpatului, aspecte care se regăsesc în pedeapsa aplicată.

Aşa fiind, în mod corect, instanţa de apel, a reţinut că prima instanţă a făcut o justă individualizare a pedepsei, încât, recursul, bazat pe reinterarea aceleiaşi critici, apare ca nefondat şi va fi respins, ca atare.

Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive.

Văzând şi dispoziţiile referitoare la reglementarea cheltuielilor judiciare făcute de stat, inclusiv, avansarea de către stat a onorariului pentru apărătorului din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.I. împotriva deciziei penale nr. 435/ A din 18 august 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 18 octombrie 2002 la 15 octombrie 2003.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 octombrie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 4498/2003. Penal. Art.174, 175, 176 c.pen. Recurs