CSJ. Decizia nr. 457/2003. Penal

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE

SECTIA PENALA

Decizia nr.457/2003

Dosar nr.4565/2002

Sedinţa publică din 30 ianuarie 2003

S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul D.C. împotriva deciziei penale nr.563 din 18 septembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – SecţiaI penală.

Recurentul a lipsit. A fost reprezentat de apărător din oficiu avocat G.D.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor şi aplicarea dispoziţiilor art.81 Cod penal, respectiv suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat.

Inculpatul a fost de acord cu susţinerile apărătorului său.

CURTEA

Asupra recursului de faţă

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin sentinţa penală nr.232 din 14 martie 2002 Tribunalul Bucureşti Secţia I-a Penală, în baza art.13 raportat la art.2 alin.2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art.74 lit.a şi c şi art.76 lit.b Cod penal, a condamnat pe inculpatul D.C., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art.81 Cod penal a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art.82Cod penal.

În baza art.359 Cod procedură penală s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.83 Cod penal.

În baza art.350 alin.2 Cod procedură penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la 19.10.2001 până la 14.03.2002.

Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunţa această sentinţă,instanţa de fond a reţinut în fapt, urmare probelor administrate, că, la data de 18.10.2001 inculpatul a fost surprins de către organele de poliţie în momentul când încerca să vândă heroină denunţătorului R.C.M. , de faţă fiind şi martorii G.M.I. şi C.L.V.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală , prin Decizia nr.563 din 18 septembrie 2002 a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti , a desfiinţat, parţial, sentinţa penală nr.232 din 14 martie 2002 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia I penalăşi după rejudecare, a înlăturat aplicarea art.81-82 Cod penal , cu referire la art.83 Cod penal.

S-au aplicat în cauză dispoziţiile art.71-64 Cod penal.

În baza art.65 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a,b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani.

S-a dedus prevenţia de la 18.10.2001 la 14.03.2002 .

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat recurs, solicitând casarea acesteia şi menţinerea sentinţei instanţei de fond prin care i-a fost suspendată executarea pedepsei, conform dispoziţiilor art.81 Cod penal.

Recursul declarat nu este fondat.

Potrivit art.81 alin.3 Cod penal, suspendarea condiţionată aexecutării pedepsei nu poate fi dispusă în cazulinfracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani.

Cum limitele sancţiunii pentru fapta săvârşită de inculpat – art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 – sunt între 10-20 ani închisoare, pedeapsa aplicată inculpatului D.C. de 3 ani închisoare (prin reţinerea unor circumstanţe atenuante) nu poate fi suspendată condiţionat, astfel că în mod corect a reţinut şi motivat instanţa de apel.

Astfel fiind, Curtea, în temeiul art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat .

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge recursul declarat de inculpatul D.C. împotriva deciziei nr.563 din 18 septembrie2002 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I penală, ca nefondat.

Obligă perecurent să plătească statului 1.100.000 lei cheltuieli

 judiciare în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică,azi 30 ianuarie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 457/2003. Penal