ICCJ. Decizia nr. 5459/2003. Penal. Revizuire. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.5459/2003

Dosar nr. 4017/2003

Şedinţa publică din 25 noiembrie 2003

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 125 din 9 aprilie 2003, Tribunalul Mureş a respins cererea formulată de condamnatul revizuient R.D. de revizuire a sentinţei penale nr. 222 din 18 iulie 2000, pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. 4371/2000, hotărâre prin care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi f) C. pen. şi infracţiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) din acelaşi cod.

Pentru a pronunţa sentinţa, instanţa a reţinut că motivele invocate de condamnat, respectiv faptul că a săvârşit infracţiunile în stare de minorat şi că mai are probe în ce priveşte modificarea pedepsei, în sensul reducerii ei, nu sunt cazuri de revizuire aşa cum prevede art. 394 C. proc. pen.

Împotriva sentinţei, condamnatul revizuient a declarat apel, în această cale de atac el susţinând că era minor când a săvârşit faptele, iar pedeapsa ce i s-a stabilit este severă, individualizarea ei nefiind în concordanţă cu participarea sa la comiterea infracţiunilor.

Curtea de Apel Târgu Mureş, prin Decizia penală nr. 130 din 27 august 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.

Nemulţumit şi de hotărârea pronunţată în apel, condamnatul, în termen legal, a declarat recurs, motivat pe considerente ţinând de situaţia de fapt şi împrejurările care, în opinia sa, trebuia să determine instanţa să reţină că era minor la data comiterii infracţiunilor, că a fost atras în activitatea infracţională de coinculpaţi V.I. şi V.C.C., şi ca atare, să i se modifice pedeapsa în sensul reducerii.

Recursul declarat de condamnat nu este fondat.

Cazurile de revizuire, cale extraordinară de atac, sunt expres şi limitativ prevăzute în art. 394 alin. (1) lit. a), b), c), d) şi e) C. proc. pen.

Raportând la cauză aceste cazuri, se reţine că motive invocate de condamnat, nu sunt dintre cele prevăzute în dispoziţia procedurală arătată.

Ca atare, recursul declarat de condamnatul revizuient nefiind fondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

Conform dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen., condamnatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient R.D. împotriva deciziei penale nr. 130 A din 27 august 2003 a Curţii de Apel Târgu Mureş.

Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 noiembrie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5459/2003. Penal. Revizuire. Recurs