CSJ. Decizia nr. 804/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE
SECTIA PENALA
Decizia nr.804/2003
Dosar nr.4815/2002
Şedinţa publică din 18 februarie 2003
S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpaţii N.M. şi S.M. împotriva deciziei penale nr.686 din 22 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti- Secţia II Penală.
S-au prezentat inculpaţii, arestaţi, asistaţi de avocat M.B.,apărător desemnat din oficiu.
A lipsit intimata parte civilă.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpaţilora solicitatadmiterea recursurilor,casarea hotărârilor şi , pe fond, reducerea pedepselor şi obligarea inculpaţilor la despăgubiri numai în cuantumul corespunzător valorii materialelor găsite asupra lor.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursurilor, ca nefondate .
Inculpaţii, pe rând, în ultimul cuvânt, au solicitat reducerea pedepselor.
CURTEA
Asupra recursului de faţă,
In baza lucrărilor din dosar,constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr.860 din 23 septembrie 2002 pronunţată de Tribunalul Bucureşti , Secţia a II-a Penală au fost condamnaţi inculpaţii :
N.M. (la două pedepse de 4 ani închisoare şi 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat prevăzute de art.208 al.1 – 209 al.1 lit.a,gşi alin.3 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal şi 75 lit.c Cod penal şi de distrugere prevăzută de art.217 al.3 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 şi 75 lit.c Cod penal ş.
S.M. pentru aceleaşi infracţiuni – de furt calificat şi distrugerela 4 ani şi 6 luni închisoare şi respectiv 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a şi 34 lit.b Cod penal pedepsele au fost contopite şi s-a dispus ca inculpaţii să execute cea mai grea pedeapsă , inculpatul N.M. 4 ani închisoare iar inculpatul S.M. 4 ani şi 6 luni închisoare.
A fost menţinută starea de arest şi s-a dedus din pedepsele aplicate prevenţia de la 8.02.2002 la zi .
În temeiul art.118 lit.b Cod penal s-a confiscat de la inculpaţi un bomfaier , un cleşte metalic, o cheie fixă şi un magnet,folosite la săvârşirea infracţiunilor.
Inculpaţii au fost obligaţi în solidar să plătească 333.185.624 lei despăgubiriplus dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii, către partea civilă CompaniaTRANSELECTRICA.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut pe baza probelor administrate că în perioada noiembrie 2001 – februarie 2002 – cei doi inculpaţi ajutaţi şi deminorul N.C. au sustras şi distrus conductori electrici în zona autostrăzii în construcţie Bucureşti - Constanţa , la marginea satului Tânganu. Sustragerilor de conductori electrici li s-a pus capăt în noaptea de 8 februarie 2002 când în timpul pândei organizată depoliţiştii de la Biroul de Poliţie Pantelimon şi cei de la Postul de Poliţie dincomuna Cernica i-au surprins pe cei trei.
Împotriva sentinţei au declarat apel inculpaţii care au criticat-o ca nelegală şi netemeinică. Au cerut desfiinţarea sentinţei şi achitarea pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere prevăzută de art.217 al.3 Cod penal şi reindividualizarea pedepselor pentru infracţiunea de furt.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală a respins apelurile ca nefondate prin Decizia nr.686/Adin 22 octombrie 2002.
Nemulţumiţi şi de această hotărâre, inculpaţii au atacat-o cu recurs şi au reiterat motivul din apel referitor la netemeinicia sentinţei, solicitând reducerea pedepselor.
Recursul este nefondat.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că faptele săvârşite de inculpaţi prezintă un pericol social deosebit atât prin obiectul material cât şi prin valoarea pagubei. În acelaşi timp s-a avut în vedere că inculpaţii sunt tineri, nu au antecedente penale şi au regretat faptele. Cum infracţiunea de furt calificat comisă de cei doi inculpaţi este prevăzută sub pedeapsa închisorii între 4-18 ani aşa cum art.209 al.3 Cod penal a fost modificat prin Legea 456/2001 - , rezultă că stabilind pedepse la minimul special prevăzut de texul de lege, prima instanţă a făcut o justă individualizare conform criteriilor prevăzute de art.72 Cod penal.
Urmează ca în temeiul art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală recursurile să fie respinse ca nefondate.
În baza art.38517 al.4 raportat la art.383 al.2 Cod procedură penală se va deduce prevenţia de la 8 februarie 2002 până la 18 februarie 2003.
Văzând şi dispoziţiile art.192 al.2 Cod procedură penală urmează să fie obligaţi la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii N.M. şi S.M.împotriva deciziei penale nr.686 din 22 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti- Secţia II Penală.
Deduce dinpedepse durata arestării preventive de la 8 februarie 2002 până la 18 februarie 2003 , pentru fiecare inculpat.
Obligă recurenţii la câte 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă decâte 300.000 lei , se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 803/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 811/2003. Penal. Contestatie la executare.... → |
|---|
