CSJ. Decizia nr. 929/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.929DOSAR NR.3686/200.
Şedinţa publică din 21 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul revizuient P.A. împotriva deciziei penale nr.447/R din 7 august 2002a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I penală.
S-a prezentat recurentul condamnat P.A., aflat în stare de detenţie, asistat de avocat G.D. apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul condamnatului a lăsat soluţionarea cauzei la aprecierea instanţei.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat, ca neântemeiat întrucât motivul invocat nu se încadrează în cazurile de revizuire prevăzute de art.394 Cod procedură penală.
Condamnatul a solicitat admiterea cererii şi reducerea pedepsei.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr.593 din 13 iunie 2002, Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a penală a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul P.A. privind sentinţa penală nr.296 din 10 mai 2000 a aceluiaşi tribunal, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr.521 din 5 octombrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru infracţiunea de tâlhărie.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa arată că motivul invocat de revizuient, prin care cere reapreciereacuantumuluipedepseiaplicate, nu poate constitui, potrivit art.394 Cod procedură penală, temei de revizuire.
Apelul condamnatului prin care a cerut admiterea cererii a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr.447/R din 7 august 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a I-a penală.
Împotriva acestei din urmă decizii, a declarat recurs condamnatul, reiterând motivul cererii de revizuire.
Recursul condamnatului nu este fondat, întrucât instanţele analizând motivul invocat de revizuient au constatat în mod corect că el nu se regăseşte în dispoziţiile art.394 Cod procedură penală, cererea fiind temeinic şi legal respinsă.
Pentru considerentele arătate, având în vedere că analizând hotărârile atacate în conformitate cu prevederile art.3859 Cod procedură penală, nu se justifică existenţa unor motive care analizate din oficiu să ducă la modificări ale acestora, urmează a se constata că recursul declarat de condamnat este nefondat şi a fi respins ca atare, în temeiul art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient P.A., împotrivadecizieipenale nr.447/Rdin7 august 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I penală.
Obligă condamnatul la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 926/2003. Penal | ICCJ. Decizia nr. 93/2003. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
