CSJ. Decizia nr. 953/2003. Penal. întrerupere executare pedeapsa. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE
SECTIA PENALA
Decizia nr.953/2003
Dosar nr.5174/2002
Sedinţa publică din25 februarie 2003
S-a luat în examinare recursuldeclarat de condamnatul H.V. împotriva deciziei penale nr.755/Adin 19 noiembrie2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală.
S-a prezentat recurentul condamnat, aflat în stare de arest, asistat de avocat L.R. apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul condamnatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor şi pe fond, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnat, pentru rezolvareaunor probleme familiale.
Procurorul a pus concluzii de respingere, ca nefondat a recursului, deoarece motivele invocate de condamnat, nu sunt împrejurări speciale în sensul prevăzut de art.455 raportat la art.453 lit.c din Codul de procedură penală.
Condamnatul, în ultimul cuvânt, a arătat că lasă soluţia la aprecierea instanţei.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.906 din 8 octombrie 2002, Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală a respins, ca nefondată, cererea formulată de condamnatul H.V. de întrerupere a executării pedepsei de 12 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.157 din 2 aprilie 1998 aaceleiaşi instanţe,rămasă definitivă prin Decizia penală nr.1995 din 20 mai 1999 a Curţii Supreme de Justiţie – Secţia penală.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut că în cauză nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.453 alin.1 lit.c din Codul de procedură penală, raportat la art.455 din acelaşi cod, respectiv „când din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie...”
In acest sens, s-a reţinut că referatul de anchetă socială a relevat că familia condamnatului, compusă din mama sa şi 3 fraţi, dintre care unul are 5 copii minori, locuiesc într-un imobil compusdintr-o cameră şi o bucătărie, insalubre, degradate, improprii unui trai decent, nici unul nu are un venit materialstabil, capul familiei având şi o sănătate precară, aceste situaţii fiind de permanenţă şi obişnuite pentru condiţia lor.
Impotriva sentinţei, condamnatul a declarat apel, motivul invocat fiind, în această cale de atac, situaţia dificilă în care se găseşte familia sa şi, deci,admiterea cererii de întrerupre a executării pedepsei, în timpul acordat el având posibilitatea să-i ajute.
Prin Decizia penală nr.755 din 19 noiembrie 2002, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.
Nemulţumit şi de această din urmă hotărâre, condamnatul a declarat recurs, nemotivat în scris, dar fundamentat oral, pe considerentul îndeplinirii, în cauză, a condiţiei situaţiei speciale a familiei, situaţie pentru a cărei ameliorare materială, se impune întreruperea executării pedepsei.
Recursul declarat de condamnat nu este fondat.
Potrivit prevederilor art.455 din Codul de procedură penală, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă în cazul şi în condiţiile prevăzute în art.453 din acelaşi cod, iar la lit.c a primului aliniat al acestui text de lege se enunţă cazul „când din cauzaunor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru ... familie...”.
Din ancheta socială efectuată în cauză, nu s-au desprins astfel de împrejurări speciale, gravitatea cărora să producă consecinţe imediate, negative, pentru familia condamnatului.
Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art.38515pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, urmează ca recursul declarat de condamnat, să fie respins ca nefondat.
In conformitate cu prevederile art.192 alin.2 din Codul de procedură penală, condamnatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul H.V. împotriva deciziei penale nr.755/A din 19 noiembrie2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 550.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 951/2003. Penal. întrerupere executare... | CSJ. Decizia nr. 974/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
|---|
