CSJ. Decizia nr. 946/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
Secţia Penală
Decizia nr.946/2003
Dosar nr.3502/2002
Şedinţa publică din 25 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul R.C. împotriva deciziei penale nr.349/A din 27 iunie 2002 a Curţii de Apel Galaţi.
Au lipsit: recurentul inculpat, pentru apărarea sa prezentându-se avocat B.D., apărător desemnat din oficiu şi intimata parte civilă SN „I.F.”
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei şi menţinerea hotărârii pronunţată de prima instanţă care a dispus suspendarea executării pedespei sub supraveghere.
Procurorul a pus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, deoarece scopul preventiv şi educativ al pedepsei poate fi atins în cazul inculpatului, numai prin executarea pedepsei aplicate, în regim de detenţie.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constatăurmătoarele:
Prin sentinţa penală nr.77 din 19 februarie 2002, Tribunalul Galaţi a condamnat pe inculpatul R.C. la 2 ani închisoare pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1 raportat la art.209 alin.3 lit.b din Codul penal, cu aplicarea art.74 lit.c şi alin.ultim din acelaşi cod, cu referire la art.76 lit.c din acelaşi cod.
În conformitate cu dispoziţiile art.861 alin.3 teza ultimă din Codul penal, s-a dispus suspendarea, sub supraveghere, a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 4 ani, în condiţiile art.862 din Codul penal.
Conform dispoziţiilor art.863 din Codul penal, s-a dispus ca pe durata termenului de încercare, condamnatul să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute la lit.a, b, c, d.
Pe latură civilă, în baza dispoziţiilor art.14 din Codul de procedură penală, cu referire la art.998 din Codul civil, inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile SN „I.F.” suma de 1.509.991 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În dimineaţa zilei de 16 martie 2001, inculpatul,deplasându-se cu căruţa în zona canalului CA Sud aflat în administrarea sistemului de îmbunătăţiri funciare Tecuci de pe raza staţiei de cale ferată Cosmeşti, judeţul Galaţi, a desprins cu mâinile 43 de dale din beton de pe pereţii canalului şi le-a încărcat în căruţă.
Pe drumul spre casa sa, inculpatul a fost oprit pentru control, ocazie încare organul de poliţie a constatat existenţa în căruţă a celor 43 dale.
Cu adresa nr.4054 din 24 mai 2001, partea vătămată a comunicat că prejudiciul adus a fost de 2.585.727 lei, contravaloarea dalelor şi că manopera de refacere a sistemului de irigaţii este de 1.509.991 lei.
Împotriva sentinţei, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, motivul invocat fiind netemeinicia pedepsei aplicate, respectiv modalitatea de executare a pedepsei de 2 ani închisoare.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia penală nr.349 din 27 iunie 2002, a admis apelul declarat de parchet, a desfiinţat sentinţa, a înlăturat aplicarea dispoziţiilor art.861 alin.3 teza ultimă din Codul penal, dispoziţiile art.863 din acelaşi cod şi a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa prin privare de libertate.
S-a făcut în cauză aplicarea art.71 şi a art.64 din Codul penal.
Nemulţumit de această din urmă hotărâre, inculpatul a declarat recurs, motivul invocat fiind nelegala dispunere a desfiinţării sentinţei în ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Art.72 din Codul penal, text de lege care prevede criteriile generale de individualizare, stipulează că la stabilirea şi aplicarea pedepsei se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pe de altă parte, art.52 din Codul penal, prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.
Raportând cauzei aceste texte de lege, se reţine că procedând la individualizarea pedepsei, instanţa de apel a considerat pericolul social grav al faptei, aceasta aducând atingere sistemului de irigaţii, dalele fiind componente ale acestuia, împrejurărilor în care s-a săvârşit, respectiv inculpatul a desprins materialul de pepereţii canalului de aducţiune şi, în acelaşi timp, persoana făptuitorului, acesta la data comiterii faptei, având antecedente penale din fapte asemănătoare.
Ca atare, stabilind executarea pedepsei prin privare de libertate, instanţa a respectat şi art.52 din Codul penal, respectiv scopul ei, acela al prevenţiei generale şi speciale.
Pentru aceste considerente, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza art.38515 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, va fi respins.
Conform art.192 din Codul de procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.C. împotriva deciziei penale nr.349/Adin27 iunie 2002 a Curţii de Apel Galaţi.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 934/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 951/2003. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
