Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 769/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 769/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 15-09-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIE PENALĂ Nr. 769/A/2015
Ședința publică de la 15 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător C. M. M.
Grefier L. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. a fost reprezentat de procuror M. C.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul T. O. împotriva sentinței penale nr. 1840/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant T. O., aflat în stare de arest în P. B. M., asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat B. R..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Întrebate fiind părțile și reprezentanta parchetului arată că nu au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat B. R., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant T. O. solicită, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b C. pr. pen. admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, apreciind că în mod greșit s-a procedat la judecarea cauzei în lipsa unei părți nelegal citate, respectiv partea civilă . C., în condițiile în care la momentul judecării pe fond a cauzei, se afla în procedura insolvenței și prin urmare arată că, conform prevederilor legal, era obligatorie citarea părții civile prin administrator judiciar. Precizează că doar în fața instanței de apel partea civilă a fost citată în mod legal, prin administrator judiciar, și prin urmare consideră că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În subsidiar, solicită admiterea cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 și 3 C. pen. 1969 în infracțiunea prev. de art. 84 alin. 3 C. pen. din Legea 59/1934, având în vedere argumentele expuse de inculpat în cererea formulată în fața instanței de fond. Apreciază că din probele administrate în cauză nu rezultă intenția clară a inculpatului de a prejudicia partea vătămată. Consideră că în mod greșit instanța de fond a reținut o asemenea intenție a inculpatului în a frauda interesele părții vătămate prin crearea celor două societăți comerciale . și ..
În situația în care se va considera că nu subzistă motivele expuse în cererea subsidiară, solicită reindividualizarea pedepsei de 3 ani aplicată inculpatului și înlăturarea sporului de pedeapsă, având în vedere că dispozițiile Codului penal anterior, care sunt aplicabile în speță, fiind lege penală mai favorabilă inculpatului, prevăd că sporul de pedeapsă are caracter facultativ și nu obligatoriu. Solicită, în situația în care se va considera că se impune aplicarea unui spor de pedeapsă, reducerea acestuia.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea apelului declarat de inculpatul T. O. și pe cale de consecință desființarea în parte a sentinței penale atacate, doar cu privire la individualizarea pedepsei, având în vedere că inculpatul a uzat de procedura simplificată, instanța aplicând o pedeapsă peste minimul prevăzut de lege, în condițiile în care se reține prejudiciul redus. Consideră că în cauză se impune reducerea pedepsei aplicată inculpatului prin reducerea sporului de pedeapsă aplicat sau prin stabilirea unei pedepse la minimul prevăzut de lege, de 2 ani închisoare ca urmare reținerii disp. art. 396 alin. 10 C. pr. pen.
În ceea ce privește cererea principală de casare a sentinței penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, apreciază că nu există nici un motiv legal, obiectiv, în susținerea acestuia, în condițiile în care nu se încadrează în niciunul din cazurile de nulitate absolută prevăzute de lege, iar în ceea ce privește nulitățile relative, această încălcare ar presupune existența unor vătămări ale drepturilor care nu poate fi înlăturată în altă modalitate. Subliniază faptul că în calea de atac al apelului partea vătămată a fost citată în mod legal, prin urmare apreciind că nu se impune rejudecarea cauzei pentru motivul invocat de apărare.
Având ultimul cuvânt inculpatul T. O. arată că achiesează la concluziile apărătorului său și solicită, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond pentru motivul invocat, având în vedere și împrejurarea că la soluționarea cererii de contopire a pedepselor nu a fost prezent procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în condițiile în care în unul dintre dosare urmărire penală a fost întocmit de către DNA.
Arată că s-au întocmit trei dosare penale având aceeași partea vătămată și același obiect. Precizează că în dosarul soluționat de către Judecătoria A. i-a fost aplicată pedeapsa de 3 ani închisoare, definitivă prin neapelare, în condițiile în care a sperat într-o soluționare favorabilă a celorlalte două dosare, care până în prezent nu au fost soluționate, având în vedere că partea vătămată refuză să depună un punct de vedere. Susține că a depus eforturi pentru a lua legătura cu partea vătămată, care i-a comunicat în nenumărate rânduri că va trimite actele pentru împăcare.
Arată că este nevinovat, el a încercat salvarea societății ., care îi datorează 17 miliarde și nu a avut nicio intenție de a înșela partea vătămată, având în vedere că la acel moment avea calitatea de vicepreședinte al Consiliului de administrație al ., iar insinuarea făcută de acuzare, că ar fi înființat societățile comerciale doar pentru a frauda partea vătămată nu sunt susținute, întrucât ponderea, ca și valoare, este foarte mică. Precizează că contractul cu . nu a fost încheiat, o parte din livrări au fost achitate, bani care au fost plătiți după ce a intrat în incidență bancară, iar ca urmare conflictului spontan generat de conducerea politică și-a depus demisia. Solicită a se avea în vedere că anterior depunerii acestei demisii, i-a dat în garanție doamnei B., în calitate de reprezentant al societății ., o autoutilitară a cărei valoare depășește valoarea prejudiciului, mașină care nu a mai fost ulterior recuperată.
Susține că partea vătămată nu și-a precizat pretențiile civile, constituirea de parte civilă nu este clară, în condițiile în care prin rechizitoriul s-a reținut un anumit prejudiciu iar instanța de fond a stabilit o altă sumă. Subliniază că a formulat cerere de efectuare a unei expertize, cerere respinsă atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de fond și solicită a se avea în vedere că filele de cec au fost date în alb, drept garanție, iar societatea Medical Trust, societate la care a fost acționar, avea de încasat, datorită contractelor în derulare la acel moment cu statul român, aproximativ 30 de miliarde, iar în condițiile în care acesta din urmă și-ar fi onorat obligațiile, nu s-ar fi ajuns în prezenta situație.
Concluzionând arată că pedeapsa aplicată de instanța de fond este prea mare iar sporul aplicat este exagerat.
CURTEA DE APEL
Prin sentința penală nr. 1840/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, în baza art. 386 Cod procedură penală s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului T. O. din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. 1 și alin. 4 vechiul Cod penal cu aplicarea cu aplicarea art. 41 alin 2. vechiul Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. 2 și alin. 3 din Legea 59/1934.
În temeiul art.17 alin.2 raportat la art.16 al.1 lit.f Noul cod de procedură penală s-a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul T. O., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934, cu aplicarea art.5 din Noul Cod penal.
În temeiul art. 215 alin. 1 și alin. 3 vechiul Cod penal, cu aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală și art. 5 noul Cod penal a fost condamnat inculpatul T. O., la pedeapsa închisorii de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturile prevăzute la art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b vechiul Cod penal pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 vechiul Cod penal.
S-a constatat că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre este concurentă cu faptele pentru care acesta a fost condamnat definitiv prin sentințele penale nr. 103/2013 a Judecătoriei A. I., nr. 860/2013 a Judecătoriei B., nr. 158/2013 a Judecătoriei Târgu M. și nr. 151/2014 a Judecătoriei B..
S-au descontopit pedepsele aplicate și în temeiul art.36 alin.1, art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal s-a contopit pedeapsa aplicată prin prezenta sentință cu următoarele pedepse:
-3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 215 alin. 1, 2, 3 C.p. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. din 1969 și art. 37 lit. b C.p. din 1969 săvârșită la data de 13.04.2009 și aplicată prin s.p. nr. 103/8.03.2013 a Judecătoriei A. I., rămasă definitivă la data de 11.03.2013 conform d.p. nr. 660/2013 a Curții de Apel A. I., când s-a emis mandatul nr. 133/2013;
-3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 215 alin. 1, 2 C.p. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. din 1969 (2 acte materiale) și art. 37 lit. a C.p. din 1969, săvârșită în perioada iunie – august 2007 și aplicată prin s.p. nr. 860/30.04.2013 a Judecătoriei B., rămasă definitivă la data de 5.12.2013 conform d.p. nr. 986/R/2013 a Curții de Apel B., când s-a emis mandatul nr. 1144/2013;
-4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 194 alin. 1, 2 C.p. din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a, b C.p. din 1969
-4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 194 alin. 1, 2 C.p. din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a, b C.p. din 1969
-4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 194 alin. 1, 2 C.p. din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a, b C.p. din 1969, toate săvârșite în perioada noiembrie – decembrie 2006 și aplicate prin s.p. nr. 158/4.03.2013 a Judecătoriei Tg. M., rămasă definitivă la data de 19.11.2013 conform d.p. nr. 597/R/11.11.2013 a Curții de Apel Tg. M., când s-a emis mandatul nr. 178/2013;
-2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 244 alin. 1, 2 N.C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. din 1969, art. 37 lit. b C.p. din 1969 și art. 5 N.C.p., săvârșită în cursul anului 2009 și aplicată prin s.p. nr. 151/3.04.2014 a Judecătoriei B., rămasă definitivă la data de 23.05.2014 conform d.p. nr. 675/2014 a Curții de Apel București – Secția I Penală, când s-a emis mandatul nr. 333/2014;
S-a stabilit pentru inculpat pedeapsa cea mai grea de 4 ani pe care o sporește la 6 ani, pedeapsă pe care o va executa in final inculpatul.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză și s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada deja executată din 28.12.2006 până în 11.05.2007 inclusiv, din 22.02.2013 până în 22.03.2013 inclusiv, din 06.06.2013 până în 10.06.2013 inclusiv și din 13.06.2013 până la zi.
S-a dispus anularea mandatelor de executare a pedepsei închisorii emise în baza sentințelor penale menționate, inclusiv cel emis în baza sentinței penale nr.288/2014 a Judecătoriei B. și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii după rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
În temeiul art.397 alin.1 Cod procedură penală rap. la art.998, 999 cod civil a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă . a sumei de 36.815,43 lei cu titlu de prejudiciu nerecuperat.
S-a dispus comunicarea prezentei hotărâri după rămânerea definitivă către Oficiul Național al Registrului Comerțului și către Ministerul Finanțelor Publice.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către stat a 900 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că la termenul de judecată din 30.01.2014 inculpatul s-a prevalat de aplicarea dispozițiilor art. 375 alin.1 C.pr.penală,prin care a solicitat aplicarea procedurii simplificate.
Instanța de fond examinând actele și lucrările dosarului a reținut în fapt,că în luna februarie 2009 au fost înființate . A. și . Miraslău, iar inculpatul a devenit reprezentant al ambelor societăți, având dreptul de a efectua operațiuni bancare pentru aceste două societăți, inclusiv drept de semnătură în bancă. În aceeași lună . devenit asociat majoritar la . Miraslău (societate care funcționa din anul 1995) și totodată I. M. s-a retras din funcția de administrator al ., fiind numit ca administrator inculpatul T. O..
. a fost înființată la data de 09.02.2009, având sediul social în mun. A., iar ca obiect principal de activitate „fabricarea produselor din carne și ca asociați pe I. M. și Rahău A., aceasta din urmă deținând și calitatea de administrator al societății.
La data de 27.02.2009 numita Rahău A. l-a împuternicit prin procură notarială pe inculpatul T. O. să reprezinte . inclusiv în ceea ce privește deschiderea conturilor bancare. Contul bancar al societății la BRD A. a fost deschis la 24.02.2009 de numita Rahău A. și la aceeași dată pe lângă cei doi asociați ai societății a primit drept de semnătură bancară de tip I și inculpatul T. O.. La data de 17.03.2009 a fost ridicat de la BRD de către delegatul P. C., contabil la ., carnetul cu file CEC . nr._-_ pentru . a fost predat inculpatului T. O., doar acesta efectuând operații cu file CEC .
La data de 23.04.2009 a fost achiziționată de către . de la . C., prin facturile fiscale nr.1833 și 1834, carcasă porc și vită în valoare totală de 40.187,97 lei, înmânându-se filele CEC BRDE1BA nr._ și_, doar semnate de inculpat. Conform convenției verbale plata urma să se facă prin numerar în termen de 14 zile de la facturare, iar filele CEC urmau să fie folosite în cazul în care plata nu se efectua la termenul stabilit.
Marfa achiziționată astfel a fost livrată de inculpat în aceeași zi către . Miraslău., societate reprezentată la data respectivă tot de acesta.
La data de 11.05.2009 și 12.05.2009 cele două file CEC au fost completate de reprezentanți ai societății furnizoare cu suma rămasă de plată de 31.187,97 lei (diferența de 9000 lei fiind achitată anterior de inculpat numerar) și introduse în circuitul bancar, fiind refuzate la plată pentru „lipsă totală de disponibil„.
Conform extrasului de cont al . de la BRD A., la data emiterii celor două file CEC de către învinuit în favoarea . C., societatea nu avea disponibil în cont, ulterior acestei date s-au efectuat depuneri/încasări care însă au fost folosite în aceeași zi pentru alte plăți, iar în perioada 05.05- 31.05.2009 ( perioada scadenței), societatea a avut disponibilități de 835 lei.
La fel ca și în cazul de față, a desfășurat relații comerciale cu . C. și în calitate de reprezentant al altor societăți: . și . și a făcut, plăți parțiale ale mărfii achiziționate în numele acestor două societăți pentru forma convingerea societății furnizoare, că are disponibilități bănești și că va achita marfa, cu scopul de a determina astfel societate furnizoare să livreze marfa. Aceste plăți s-au făcut cu sume de bani luate în numerar direct din încasările ., fără documente justificative, așa cum rezultă din nota de constatare întocmită de Garda Financiară A. în luna iunie 2009.
Mai mult, inculpatul a fost de acord cu introducerea spre decontare a celor două file CEC remise în calitate de reprezentant al . către societatea furnizoare, deși cunoștea că în contul bancar . nu are disponibilități pentru achitarea acestora. În plus la data de 08.05.2009 a emis o filă CEC în numele . SRL pe care a girat-o în aceeași zi către ., astfel încât societatea a intrat în interdicție bancară.
Așa cum a procedat și în cazul ., inculpatul a vândut imediat marfa achiziționată de la . în numele societății nou înființate . către ., societate pe care tot el o administra, societate cu dificultăți financiare încă de la preluarea de către inculpat, aspect cunoscut de acesta. Mai mult, deși marfa achiziționată a fost vândută peste prețul de achiziționare către ., nu a fost achitată părții vătămate contravaloarea acesteia, dat fiind că banii provenind din încasările acestei societăți, așa cum rezultă din verificarea efectuată de Garda Financiară A. la 05.06.2009, în sumă de 1.775.695, 82 lei, au fost folosiți de inculpat în interes personal sau al altor persoane fizice sau juridice.
Din cele menționate mai sus instanța de fond a reținut că, dacă partea vătămată ar fi cunoscut ,lipsa disponibilului bancar a . nu ar fi acceptat să colaboreze și în niciun caz să livreze cantități mari de marfă cu valoare ridicată acestei societăți.
S-a mai reținut că prin plăți parțiale, dar de valoare mică în raport de valoarea totală a mărfii achiziționate de inculpat ca reprezentant al . și .,precum și prin emiterea unor instrumente de plată a mărfii, inculpatul a creat părții vătămate aparența de bună credință și de solvabilitate, determinând-o astfel să încheie și să mențină relațiile comerciale cu ..
Din probele administrate instanța de fond a reținut că inculpatul a avut intenția încă de la înființarea . și . SRL să folosească aceste două societăți pentru a putea desfășura activități cu instrumente de plată și a achiziționa marfă în numele acestor societăți, deși adevăratul destinatar era . Miraslău, societate cu probleme financiare, dar care desfășura activități de producție și vânzare și deținea abatoare, magazine și autorizațiile necesare pentru desfășurarea unor astfel de activități, deci dispunea în fapt de mijloace pentru prelucrarea și valorificare rapidă a mărfii achiziționată de inculpat pe numele celorlalte două societăți. Astfel, așa cum rezultă din modul de desfășurare a faptelor, inculpatul a urmărit un singur scop și anume acela ca în cât mai scurt timp posibil să achiziționeze cât mai multă marfă de la ., pe care o vindea rapid prin intermediul ., societate controlată tot de el, în scopul de a obține astfel cât mai repede sume mari de bani, însă nu pentru a stinge cu acestea obligațiile către societatea furnizoare, ci pentru a le folosi în interesul său sau altor persoane .
Cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei a fost respinsă neîntemeiată, având în vedere că intenția de a induce în eroare rezultă din declarațiile reprezentantului părții vătămate B. E., copiile filelor CEC, facturile fiscale, note de intrare recepție, declarația martorelor Rahău A. și I. M., precum și declarația martorei P. C., declarații și înscrisuri contabile din care rezultă că inculpatul a luat o cantitate însemnată de marfă de la partea civilă, a emis file CEC pentru a crea o aparență de solvabilitate, inculpatul avea probleme foarte mari în societate și știa că nu va putea plăti suma de bani, lucru necunoscut de partea civilă, care în mod evident nu i-ar fi dat marfă într-o asemenea cantitate, în valoare de_ de milioane lei vechi. Rezultă așadar că există înșelăciunea în convenții prin inducerea în eroare cu privire la posibilitatea de plată a contravalorii cărnii cumpărate ,inculpatul creând o aparență de solvabilitate prin plata de 90 de milioane lei efectuată, creând astfel o aparență de bună credință.
Starea de fapt relatată a fost reținută coroborându-se declarațiile inculpatei date în faza de urmărire penală, care a recunoscut faptele (fl.122-129) cu:
- declarațiile numitei B. E. - administrator al societății furnizoare . care arată că între societatea pe care o administra și . nu s-a încheiat un contract dat fiind că reprezentanți ai acestei societăți au mai achiziționat marfa în numele altor societăți respectiv . ., astfel încât a fost de acord cu solicitarea inculpatului de a-i factura marfa pe ., astfel a livrat la data de 23.04.2009 către această societate carcasă porc și vită cu F.F. 1834 și 1833, iar la emiterea facturilor delegatul societății M. (decedat în prezent) i-a remis două file CEC completate la rubrica IBAN trăgător și semnătură trăgător și semnate de învinuit, pe care urma să le folosească dacă nu i se achita marfa achiziționată în termen de 14 zile de la facturare; întrucât i s-a achitat doar parțial marfa și nu l-a mai putut contacta pe inculpat a introdus în circuitul bancar cele două file CEC în 11.05.2009 și 12.05.2009 care au fost refuzate pentru lipsă totală de disponibil. Introducerea acestor file CEC spre decontare, a fost amânată, dat fiind că au fost înregistrate refuzuri la plata altor file CEC emise de învinuit în numele altor societăți, însă, întrucât învinuitul nu a mai răspuns la telefon, s-a procedat la completarea lor și au fost introduse în circuitul bancar spre decontare;
- copii file CEC . 1 BA nr._ și_ în sumă totală de 31.187,97 lei cu data de 11.05.2009 și 12.05.2009 emise de . refuzate la plată copii facturi fiscale nr. 1833 și 1834 din 23.04.2009 prin care . C. livrează către . carcasă porc și bovină în sumă totală de 40.187, 97 lei;
- note intrare recepție marfa de către . din 23.04.2009 de la . în valoare totală de 40.187,97 lei; - situație marfa livrată și plăți efectuate către . de către . care rezultă că prin FF 1833 și 1834 din data de 23.04.2009 s-a livrat către . marfa rămânând de încasat suma de 31.187,97 lei, fiind achitată suma totală de 9000 lei în data de 04 și 05.05.2009, în numerar de incullpat;
- adresa nr._/27.05.2009 a AFP C. prin care se aduce la cunoștința ., ca terț poprit, că s-a înființat poprire asupra sumei de 31.187,97 lei datorată de această societate către . pentru obligațiile fiscale restante ale acestei din urmă societăți;
- copii facturi fiscale nr. 4 și 5 din 23.04.2009 prin care . livra către . carcasă bovină și porc, marfă achiziționată de inculpat prin . SRL de la societatea parte vătămată;
- balanța furnizorilor emisă de . în care apare ca furnizor marfă și . cu sold în luna mai 2009 de 52.109,84 lei;
- copie adresă nr. 89 din 07.05.2009 a . prin reprezentant T. O., prin care dă acordul către . pentru introducerea celor două file CEC spre plata diferenței mărfii achiziționate la 23.04.2009 în sumă de 31.187,97 lei;
- somație nr. 32/12.05.2009 către . emisă de BRD A. privind refuzul filei CEC_ emise la 08.05.2009 de inculpat în beneficiul . și prezentat la plată de . consecința instituirii interdicției bancare și copie fila CEC aferentă
- somație nr. 33/12.05.2009 către . emisă de BRD A. privind refuzul unei file CEC emise la 11.05.2009 în favoarea . în valoare de 14.065,23 lei și prezentat la plată, cu consecința instituirii interdicției bancare și somație nr. 34/13.05.2012 către . emisă de BRD Albaa privind refuzul unei file CEC emise la 12.05.2009 în favoarea . în valoare de 17.122,74 lei și prezentat la plată, cu consecința instituirii interdicției bancare;
- adresă și răspuns de la BRD A. privind refuzul la plată al celor două file CEC emise de . în favoarea . acte constitutive .; -adresă și răspuns privind dreptul de semnătură în bancă pt. .;
- declarația martorei Rahău A., care arată că i-a dat drept de administrare a . inculpatului, inclusiv drept de semnătură în bancă, personal nu a desfășurat relații comerciale în numele acestei societăți, nu a emis file CEC, ci doar a ridicat un carnet cu file CEC care a fost însă predat imediat inculpatului, nu a desfășurat nici activități prin bancă pentru această societate;
- declarația martorei I. M., în luna ianuarie 2009, la propunerea inculpatului și întrucât ., societate pe care o administra, înregistra restanțe la plata furnizorilor și a salariaților a fost de acord cu propunerea incupatului care i-a promis că va aduce cu titlu de aport în societate suma de 22 mld ROL; astfel încât la începutul lunii ianuarie-februarie 2009 l-a împuternicit pe acesta să reprezinte societatea și i-a dat drept de semnătură bancară; ulterior tot la propunerea inculpatului a devenit asociată la . însă nu cunoaște aspecte privind activitatea desfășurată de această societate și personal nu a desfășurat activități comerciale în numele acestei societăți;
- declarație martorei P. C., contabil la .., care susține că efectua operațiuni bancare doar de depunere numerar, efectuare plăți și ridicare instrumente bancare, toate din dispoziția inculpatului, acestuia i-au fost predate carnetele cu filele CEC ridicate de la bănci și doar acesta emitea file CEC și desfășura relații comerciale cu alte societăți;
- declarațiile inculpatului care arată că din 27.03.2009 a fost împuternicit de Rahău A. să reprezinte . a achiziționat în luna aprilie 2009 în numele acestei societăți produse din carne de la . C., urmând ca aceste produse să fie livrate . Miraslău, societate pe care o administra tot el, recunoaște că a achiziționat prin două facturi marfa de la această societate și a emis 2 file CEC doar semnate de el și care urmau să fie introduse la plată doar în cazul în care nu se achita marfa conform înțelegerii prin numerar în termen de 14 zile de la facturare ; în luna mai 2009 a fost achitată suma de 9000 lei numerar, iar la data de 07.05.2009 și-a dat acordul pentru ca reprezentanți ai . introducă spre decontare cele două file CEC, însă la 08.05.2009 . a intrat în interdicție bancară dat fiind achitarea unei file CEC reprezentând datoria . către . susține că . avea datorii către . și întrucât nu dorea să i se oprească alimentarea cu energie electrică la această societate, a ales să plătească factura acestei societăți cu filă CEC girată în numele ..
În drept,instanța de fond a reținut că faptele inculpatului T. O., care în calitate de reprezentant al . A., a indus în eroare pe partea vătămată . C. și a achiziționat în data de 23.04.2009 produse din carne emițând 2 file CEC, care la momentul când au fost introduse spre decontare au fost refuzate pentru lipsă disponibilul necesar, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune și emitere file CEC fără a avea la tras disponibilul necesar acoperirii acestora, prev. de art. 215 alin 1, 3 Cod penal, art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, totul cu aplic art. 33 lit. a Cod penal.
Sub aspectul alicării legii penale mai favorabile, întrucât de la data săvârșirii faptei și până la data pronunțării prezentei hotărâri a intervenit o succesiune de legi penale în timp, instanța constată că infracțiunea înșelăciune concret săvârșită de inculpat fiind prevăzută de art. 215 alin 1, 3 Cod penal anterior, cât și de art. 244 din Noul cod penal, în compararea celor două texte de lege mai sus enunțate, în determinarea caracterului mai favorabil, instanța având în vedere o . elemente precum: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de încriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, etc., constată că din punct de vedere al regimului sancționator, și al condițiilor de incriminare, codul penal anterior are caracter mai favorabil sub aspectul regimului sancționator al concursului de infracțiuni, în raport de situația concretă a inculpatului care a mai suferit următoarele condamnări: - prin sentința penală nr. 103/2013 a Judecătoriei A. I. rămasă definitivă la data de 11.06.2013- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru înșelăciune,
- prin sentința penală nr. 151/2014 a Judecătoriei B. rămasă definitivă la data de 23.05.2014 - pedeapsa de 2 ani închisoare pentru înșelăciune (faptă săvârșită în anul 2009),
- prin sentința penală nr. 158/2013 a Judecătoriei B., rămasă definitivă la data de 05.12.2013 - pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru înșelăciune,
- prin sentința penală nr. 860/2013 a Judecătoriei Târgu M. rămasă definitivă la data de 11.11.2013 - pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare pentru șantaj.
Instanța a constatat că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv prin sentințele penale nr. 103/2013 a Judecătoriei A. I., nr. 860/2013 a Judecătoriei B., nr. 158/2013 a Judecătoriei Târgu M. și nr. 151/2014 a Judecătoriei B. ar putea atrage sancționarea inculpatului în condițiile concursului de infracțiuni și contopirea acestor pedepse cu pedeapsa ce s-ar aplica prin prezenta sentință.
Din această perspectivă s-a apreciat ca fiind mai favorabile prevederile din vechiul Cod penal care prevăd sancționarea concursului de infracțiuni prin alegerea pedepsei cea mai gravă și prin aplicarea unui spor facultativ față de Noul Cod penal care impune alegerea pedepsei cea mai gravă și aplicarea unui spor obligatoriu constând într-o treime din cuantumul total al pedepselor rămase.
Văzând numărul mare de pedepse aplicate inculpatului și cuantumul pedepselor stabilite prin sentințele penale nr. 103/2013 a Judecătoriei A. I., nr. 860/2013 a Judecătoriei B., nr. 158/2013 a Judecătoriei Târgu M. și nr. 151/2014 a Judecătoriei B. instanța de fond a reținut incidența în cauză a dispozițiilor vechiului Cod penal, acesta fiind legea penală mai favorabilă inculpatului chiar dacă vechiul Cod penal prevede limite de pedeapsă mai mari pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul în prezenta cauză.
În ce privește infracțiunea prev. de art. 84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934, instanța de fond a constatat că a intervenit prescripția, astfel că în temeiul art.17 alin.2 raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Noul Cod de procedură penală, a încetat.
În ce privește infracțiunea prev. de art.215 alin.1 și 3 Cod penal, reținând vinovăția inculpatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.215 alin.1,3 Cod penal, instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă la individualizarea căreia, a avut în vedere dispozițiile art.52 Cod penal, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal: dispozițiile părții generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Astfel, s-a avut în vedere faptul că acesta este cunoscut cu antecedente penale, a manifestat o atitudine oscilantă pe parcursul derulării procesului penal, a încercat să tergiverseze soluționarea cauzei prin repetate cereri de amânare pentru a-și angaja apărător ales și cu toate acestea nu și-a angajat avocat, a formulat mai multe cereri de amânare în vederea împăcării cu partea civilă care nu au dus la nici un rezultat practic, nu a depus eforturi serioase pentru a achita prejudiciul cauzat deși a afirmat că avea resursele financiare necesare, nu s-a prezentat de bună voie la termenele de judecată, fiind necesar a se emite mandate de aducere.
În ceea ce privește persoana inculpatului, acesta este cunoscut cu antecedente penale, iar cu ocazia audierii în faza de urmărire penală a recunoscut faptele.
Sub aspectul laturii civile,instanța de fond reține că inculpatul a cauzat un prejudiciu părții vătămate . în cuantum de 36.815,43 lei,și constatând că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie prev. de art. 998-999 C.civ,a admis acțiunea civilă și a obligat inculpatul la plata către partea civilă . a sumei de 36.815,43 lei cu titlu de prejudiciu nerecuperat .
Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a declarat apel inculpatul T. O. solicitând, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b C. pr. pen. admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În subsidiar, solicită admiterea cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 și 3 C. pen. 1969 în infracțiunea prev. de art. 84 alin. 3 C. pen. din Legea 59/1934. În situația în care se va considera că nu subzistă motivele expuse în cererea subsidiară, solicită reindividualizarea pedepsei de 3 ani aplicată inculpatului și înlăturarea sporului de pedeapsă, având în vedere că dispozițiile Codului penal anterior, care sunt aplicabile în speță, fiind lege penală mai favorabilă inculpatului, prevăd că sporul de pedeapsă are caracter facultativ și nu obligatoriu. Solicită, în situația în care se va considera că se impune aplicarea unui spor de pedeapsă, reducerea acestuia.
În motivarea apelului se învederează că în mod greșit s-a procedat la judecarea cauzei în lipsa unei părți nelegal citate, respectiv partea civilă . C., în condițiile în care la momentul judecării pe fond a cauzei, se afla în procedura insolvenței și prin urmare arată că, conform prevederilor legal, era obligatorie citarea părții civile prin administrator judiciar. Precizează că doar în fața instanței de apel partea civilă a fost citată în mod legal, prin administrator judiciar, și prin urmare consideră că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice se susține că din probele administrate în cauză nu rezultă intenția clară a inculpatului de a prejudicia partea vătămată. La reindividualizarea pedepsei de 3 ani aplicată solicită reducerea acesteia și fie înlăturarea sporului de pedeapsă fie reducerea acestuia, având în vedere că dispozițiile Codului penal anterior, care sunt aplicabile în speță, fiind lege penală mai favorabilă inculpatului,care prevăd că sporul de pedeapsă are caracter facultativ și nu obligatoriu.
Curtea de apel analizând sentința atacată potrivit criticilor formulate precum și analizând cauza din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit art.417,420 Cod procedură penală ,constată că apelul este fondat numai sub aspectul cuantumului sporului de pedeapsă aplicat,astfel că sentința atacată va fi reformată în aceste limite.
Curtea analizând starea de fapt reținută în cauză constată că instanța de fond a dat dovadă de rol activ în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor cauzei, a analizat exhaustiv probele administrate în cursul urmăririi penale care se coroborează cu declarația inculpatului care a recunoscut faptele și și-a însușit probele administrate în cursul urmăririi penale.
În cauză instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale coroborat cu declarația inculpatului de recunoaștere a comiterii faptei, căreia i-a dat o corespunzătoare încadrare juridică.
Curtea de apel reține că, în mod corect a observat instanța de fond că inculpatul a acționat după o schemă infracțională binecunoscută în cazul înșelăciunilor prin emiterea de file CEC fără acoperire ,schemă ce presupune cumpărarea de marfă ,pentru plata căreia se emit file CEC, deși în cont cumpărătorul nu deține disponibil bănesc pentru achitarea prețului.
Astfel, reevaluând materialul probator administrat în cauză, Curtea a constatat că este dovedit fără putință de tăgadă, existând în acest sens înscrisuri doveditoare, înscrisuri ce au fost evidențiate în amănunt în sentința apelată, că partea civilă . a furnizat către . societate administrată ce inculpatul T. O. la data de 23.04.2009 carcasă porc și vită cu F.F.nr.1834 și F.F.nr. 1833, iar la emiterea facturilor delegatul societății i-a remis două file CEC completate la rubrica IBAN trăgător și semnătură trăgător și semnate de inculpat, pe care urma să le folosească dacă nu i se achita marfa achiziționată în termen de 14 zile de la facturare.
Întrucât părții civile . i s-a achitat doar parțial marfa și nu l-a mai putut contacta pe inculpat ,aceasta a introdus în circuitul bancar cele două file CEC în 11.05.2009 și 12.05.2009 care au fost refuzate pentru lipsă totală de disponibil. Introducerea acestor file CEC spre decontare, a fost amânată, dat fiind că au fost înregistrate refuzuri la plata altor file CEC emise de învinuit în numele altor societăți, însă, întrucât învinuitul nu a mai răspuns la telefon, s-a procedat la completarea lor și au fost introduse în circuitul bancar spre decontare.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, Curtea a constatat că în mod corect a statuat prima instanță că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții, nefiind de altfel formulate critici sub acest aspect, instanța de fond motivând în mod întemeiat cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice.
Având în vedere că până la judecarea definitivă a prezentei cauze, la data de 1 februarie 2014, au intrat în vigoare dispozițiile Legii nr. 289/2009 privind C. pen., Curtea reține că în mod legal instanța de fond a analizat incidența în cauză a acestora, prin prisma aplicării principiului privind legea penală mai favorabilă .
Curtea analizând critica inculpatului privind omisiunea citării părții civile la instanța de fond ,reține că o asemenea încălcare a normei procesuale privind procedura de citare poate fi invocată numai de partea care nu a fost citată,și nu de către inculpat care nu justifică un interes legitim ori o vătămare care să-i fi fost produsă prin necitarea părții civile .
În ce privește critica privind cuantumul prea mare al pedepsei aplicate Curtea de apel a apreciat că pedeapsa aplicată a fost legal și temeinic stabilită, în vederea realizării funcției represive și de prevenție generală și specială ale pedepsei, pentru ca inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele activității infracționale și să fie determinați ca pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală, criticile apelantului sub acest aspect nefiind fondate.
Astfel, prima instanță a avut în vedere toate elementele relevante cu privire la faptă și la inculpat ce pot constitui criterii de apreciere în raport de art. 72 C. pen. și art. 27 C. pen., respectiv gradul de pericol social relevat de urmările produse sau care s-ar fi putut produce,de persoana inculpatului și de poziția procesuală a acestuia.
Cu privire la aceste din urmă aspecte, Curtea reține că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale ,săvârșind fapte de același gen ,a mai suferit 2 condamnări pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune - prin sentința penală nr. 151/2014 a Judecătoriei B. rămasă definitivă la data de 23.05.2014 - pedeapsa de 2 ani închisoare pentru înșelăciune (faptă săvârșită în anul 2009),- prin sentința penală nr. 158/2013 a Judecătoriei B., rămasă definitivă la data de 05.12.2013 - pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru înșelăciune, și o condamnare pentru infracțiunea de șantaj- prin sentința penală nr. 860/2013 a Judecătoriei Târgu M. rămasă definitivă la data de 11.11.2013, împrejurarea că nu a achitat nicio sumă din valoarea prejudiciului până la data judecării apelului iar invocarea disponibilității sale de achitare a prejudiciului este formală.
Ori, în cadrul operațiunii de individualizare, instanța urmează a pune în balanță, pe de o parte, circumstanțele reale legate de fapta comisă și, pe de altă parte, circumstanțele personale legate de persoana inculpatului,iar în prezenta cauză antecedentele penale ale inculpatului nu pledează pentru reducerea pedepsei ,în condițiile în care pedeapsa aplicată de instanța de fond este orientată spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită.
Curtea apreciază raportat la cuantumul pedepsei aplicate de 3 ani închisoare că aplicarea unui spor de 2 ani este disproporționată astfel că se va reduce cuantumul sporului aplicat la 1 an, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare.
Față de considerentele expuse în baza art. 421 ali.1 pct2.lita Cod procedură penală se va admite apelul declarat de inculpatul T. O. se va desființa sentința penală atacată sub cuantumului sporului de pedeapsă.
În baza art.404 alin4 Cod procedură penală se va deduce din pedeapsa aplicată perioada executată din 28.12._07, inclusiv, din 22.02._13, inclusiv, din 06.06._13, inclusiv, din 13.06._15.
Se vor menține în rest dispozițiile sentinței penale atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul T. O. împotriva sentinței penale nr. 1840/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr. _ .
Desființează sentința penală atacată sub cuantumului sporului de pedeapsă aplicat inculpatului apelant și, rejudecând cauza în aceste limite:
Reduce sporul de pedeapsă aplicat inculpatului de la 2 ani la 1 an, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare.
Deduce din pedeapsa aplicată perioada executată din 28.12._07, inclusiv, din 22.02._13, inclusiv, din 06.06._13, inclusiv, din 13.06._15.
Menține în rest dispozițiile sentinței penale atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
E. B. C. M. M.
Grefier
L. B.
Red/tehn EB/LB
15.10.2015/2 exp.
Jud fond M. L. V.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
