Furt calificat (art.229 NCP). Decizia nr. 187/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 187/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 6521/278/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 187/A/2015
Ședința publică de la 18 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător D. G.
Grefier C. M. N.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. este reprezentat de procuror A. P..
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de revizuentul condamnat A. A.-M. împotriva sentinței penale nr.57/CC/ 28.10.2014 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosar nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns revizuientul apelant A. A. M., aflat în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat P. E. în substituirea doamnei avocat J. L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care revizuientul depune la dosar un memoriu scris.
Curtea constată că nu sunt alte cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru revizuientul apelant A. A. M., avocat P. E., solicită admiterea apelului, admiterea cererii de revizuire și desființarea parțială a sentinței penale atacate în ce privește infracțiunea de furt. Solicită să se rețină împrejurarea că s-a împăcat cu părțile civile, apreciind că se impune admiterea apelului.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului, menținerea sentinței penale, considerând că motivul invocat nu constituie motiv de revizuire prev. de art. 453 din codul de procedură penală. Arată că dacă ar admite că situația invocată s-ar încadra în lit. a, atunci împăcarea trebuia să fie anterioară soluționării laturii penale. Învederează că soluția este din anul 2013, iar la acel moment împăcarea nu era posibilă pe vechiul cod penal.
Revizuientul apelant A. A. M.,având ultimul cuvânt, arată că ieri trebuia să aibă termen la Petroșani și solicită să-i fie redus sporul.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Condamnatul A. A.-M. a formulat cererea de revizuire împotriva sentinței penale nr. 41/28.01.2013 pronunțată de Judecătoria Petroșani, solicitând desființarea ,,parțială” a sentinței în ce privește infracțiunile de furt calificat prev. și ped. de art. 208-209 din Vechiul Cod penal .
În motivarea cererii de revizuire, condamnatul a arătat, în esență, că față de dispozițiile Noului Cod penal anume art. 231 C.pen., pentru infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 228 și art. 229 C.pen. – împăcarea părților înlătură răspunderea penală, iar după . acestor prevederi familia lui a luat legătura cu părțile vătămate S.C. ,,M. D. Căprioara” S.R.L. și S.C. ,,Nomentana” S.R.L., iar acestea au arătat ,,verbal” că sunt de acord cu împăcarea, dar că această împăcare poate interveni numai în fața instanței de judecată, ocazie cu care se va solicita aplicarea dispozițiilor art. 159 C.pen.
S-a solicitat suspendarea executării hotărârii.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 459 alin. 1 și urm. C.pr.pen., art. 395 alin. 1 și art. 399 C.pr.pen.
Prin sentința penală 57/CC/ 28.10.2014 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosar nr._ a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul condamnat A. A.-M., împotriva sentinței penale nr. 41/27.01.2014 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosar nr._/278/2011, definitivă prin decizia penală nr. 1288/20.12.2013 pronunțată de Curtea de Apel A. I..
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut în raport de dispozițiile art. 459 alin. 3 C.pr.pen., că cererea de revizuire a fost formulată în termenul prev. de art. 457 alin. 1 C.pr.pen. de către condamnat, iar condamnatul a motivat cererea sa de revizuire cu referire la dispozițiile legii penale noi, susținând că, la data judecării cauzei în care s-a dispus condamnarea sa, nu erau în vigoare dispozițiile art. 231 C.pen. din 2009 care permit, în cazul infracțiunii de furt calificat, împăcarea părților și, în cauză, persoanele vătămate și-au exprimat verbal disponibilitatea de a se împăca cu inculpatul.
Instanța de fond a reținut că motivul invocat de către revizuient nu se încadrează în cazurile de revizuire prev. de art. 453 alin. 1 C.pr.pen.
Independent de cererea de revizuire ,instanța de fond a analizat cererea sub aspectul aplicabilității legii penale mai favorabile ,și a constatat că ,chiar în situația în care s-ar proba existența voinței persoanelor vătămate prin infracțiunile de furt calificat care au fost reținute în sarcina revizuientului condamnat în vederea împăcării cu acesta, dispozițiile legii penale noi nu ar fi aplicabile .
S-a motivat că în raport cu dispozițiile art. 5 C.pen. din 2009 cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, cauza fiind soluționată definitiv față de revizuientul condamnat, sub aspectul laturii penale, prin sentința penală nr. 41/2013 pronunțată de Judecătoria Petroșani, definitivă prin decizia penală nr. 1288/20.12.2013 pronunțată de Curtea de Apel A. I., iar dispozițiile art. 6 C.pen. din 2009, cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei au menirea să asigure doar menținerea pedepsei aplicate în limitele ce ar fi putut fi dispuse potrivit legii noi.
Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a formulat apel condamnatul solicitând desființarea sentinței atacate în ce privește infracțiunea de furt, solicitând să se rețină împrejurarea că s-a împăcat cu părțile civile.
Curtea de apel analizând sentința atacată potrivit criticilor formulate precum și verificând cauza din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit art. 417,420 Cproc pen reține că prezentul apel este nefondat.
Problema de drept ce face obiectul prezentei cauze privește mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile în cazul faptelor definitiv judecate, în ipoteza intervenirii împăcării ca și cauză de înlăturarea a răspunderii penale. Curtea reține că, în aplicarea corectă a dispozițiilor legii penale mai favorabile în cauze definitiv judecate, privitor la orice instituție a dreptului substanțial incidentă în această fază, trebuie să se pornească de la specificul reglementării cuprinse în art. 6 din noul C. pen., stabilind în raport cu acesta modul în care litera și rațiunea acestei reglementări se transpun în fiecare caz particular.
Potrivit art. 6 alin. (1) - (3) C. pen., când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare și până la executarea pedepsei, a intervenit o lege penală mai favorabilă, pedeapsa închisorii sau amenzii se reduce la maximul prevăzut de legea nouă, dacă sancțiunea aplicată este mai mare decât acest maxim, pedeapsa detențiunii pe viață se înlocuiește cu maximul închisorii de legea nouă pentru aceeași infracțiune, dacă închisoarea este singura pedeapsă prevăzută pentru aceasta, iar închisoarea se înlocuiește cu amenda, care nu poate depăși maximul prevăzut de legea nouă pentru aceeași infracțiune, când amenda este singura pedeapsă prevăzută de legea nouă pentru aceasta.
Din cuprinsul art. 6 din noul C. pen. rezultă condițiile în care operează aplicarea obligatorie a legii mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, și anume:
- să existe o hotărâre de condamnare la pedeapsa detențiunii pe viață, a închisorii, a amenzii sau o hotărâre de aplicare a unei măsuri educative;
- înainte de executarea pedepsei sau a măsurii educative, în timpul executării acestora, dar înainte de executarea lor integrală să intervină o lege penală nouă;
- legea penală nouă să prevadă o pedeapsă sau măsură educativă mai ușoară decât pedeapsa ori măsura educativă prevăzută de legea în temeiul căreia s-a pronunțat hotărârea definitivă;
- pedeapsa sau măsura educativă aplicată prin hotărârea judecătorească definitivă să depășească maximul pedepsei prevăzute de legea nouă sau să fie mai grea.
Din dispozițiile legale enunțate rezultă că singura situație în care autoritatea de lucru judecat a unei pedepse definitiv aplicate mai poate fi înfrântă este aceea în care tratamentul sancționator aplicat excedează limitei maxime prevăzute de legea nouă. Scopul reglementării art. 6 din noul C. pen. este de a oferi suport legal unei pedepse definitive în raport cu noua lege și până la încetarea oricăror efecte ale condamnării ce vor interveni prin reabilitare.
Așadar, principiul legalității pedepselor impune ca pedeapsa să aibă susținere legală și după aplicarea ei, nefiind admisă executarea unei pedepse mai mari decât cea prevăzută în legea nouă mai favorabilă.
Pe de altă parte, criteriile de stabilire a legii mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei, au fost reduse la unul singur, și anume: compararea pedepsei aplicate în baza legii în temeiul căreia s-a pronunțat hotărârea definitivă de condamnare cu maximul pedepsei prevăzut în legea nouă, modificarea sancțiunii limitându-se la reducerea ei la maximul prevăzut de legea nouă.
Ca atare cererea condamnatului de înlăturare a răspunderii penale ca urmare a împăcării părților nu poate fi reținută ,pe de o parte întrucât nu atrage incidența art.6 Cpen,și pe de altă parte întrucât condamnatul nu a dovedit în concret împăcarea .
Față de considerentele de fapt și de drept expuse în baza art.421 pct.1 litb C proc.pen se va respinge ca nefondat apelul formulat de revizuentul condamnat A. A.-M..
În baza disp. art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală va obliga pe revizuentul condamnat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de revizuentul condamnat A. A.-M. împotriva sentinței penale nr.57/CC/ 28.10.2014 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosar nr._ .
În baza disp. art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă pe revizuentul condamnat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 18.02.2015.
Președinte,Judecător,
E. B. D. G.
Grefier,
C. M. N.
Red. / Tehnored. E.B.
2 ex./04.03.2015
Jud. fond P. G.
| ← Furtul calificat (art. 209 C.p.). Decizia nr. 103/2015. Curtea... | Lovire sau alte violenţe (art.193 NCP). Decizia nr. 214/2015.... → |
|---|
