Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 111/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 111/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 03-08-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR.111/2015
Ședința publică de la 3 august 2015
Instanța constituită din:
Președinte: L. C.
Grefier: D. M. H.
Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.- S.T. A. I. reprezentat prin: Magdea D. - procuror
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de inculpatul B. T. R. împotriva încheierii penale din data de 29 iulie 2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._ 15.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul contestator B. T. R., aflat în stare de arest preventiv în Centrul de Arestare Preventivă din cadrul I. A., personal și asistat de avocat D. D., apărător desemnat din oficiu pentru inculpat.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în vedere părților să precizeze dacă mai au alte cereri de formulat.
Apărătorul inculpatului contestator și reprezentanta Ministerului Public învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat D. D., apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul contestator B. T. R., solicită admiterea contestației, desființarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune în principal revocarea măsurii arestului preventiv, iar în subsidiar înlocuirea acesteia cu măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar.
Precizează că art. 234 Cpp nu este îndeplinit, nu sunt elemente noi care să ducă la menținerea stării de arest a inculpatului.
Arată că inculpatul a recunoscut fapta, a regretat-o, a colaborat cu organele de cercetare penală și nu reprezintă un pericol social concret pentru ordinea publică.
Mai arată că inculpatul nu a încercat să zădărnicească aflarea adevărului și solicită a se avea în vedere natura faptelor comise.
Precizează că în prezenta cauză este arestat de 3 luni de zile, iar în altă cauză se află sub imperiul măsurii arestului la domiciliu.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea contestației ca nefondate și a se menține ca legală și temeinică încheierea penală atacată.
Arată că inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată cu aplicarea art. 41 Cod penal, iar raportat la motivele invocate de către inculpat prin apărătorul acestuia precum și la dispozițiile procedurale, precizează că nu sunt îndeplinite condițiile pentru luarea unei alte măsuri mai puțin restrictive.
Inculpatul contestatorBanciu T. R. având ultimul cuvânt, arată că a avut două mandate de arestare, iar într-o altă cauză este arestat la domiciliu.
Solicită luarea unei alte măsuri mai puțin restrictive și arată că nu poate influența martorii.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației penale de față,
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin încheierea penală din 29 iulie 2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._ 15, s-a dispus în baza art. 362 alin.2 C.pr.pen. raportat la art. 208 alin.2, 4 C.pr.pen. menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul B. T. R., fiul lui natural și E. C., născut la data de 22 iulie 1975 în mun. Sibiu, domiciliat în mun. Sibiu, .. 21, jud. Sibiu, cetățean român, necăsătorit, studii superioare, fără ocupație, cu antecedente penale, CNP_, în prezent aflat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă A. (mandat de arestare preventivă nr. 18/UP/06.04.2015 emis de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._ ), pe o perioadă de 60 de zile.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarele: prin Încheierea penală nr. 8/CC/06.04.2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._, a fost admisă propunerea formulată de D. – B. Teritorial Sibiu, și în consecință:
În baza art.226, art.223 alin.2 C.pr.pen raportat la art.202 alin.1 și 3 C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. T. R., fiul lui natural și E. C., născut la data de 22 iulie 1975 în mun. Sibiu, domiciliat în mun. Sibiu, .. 21, jud. Sibiu, cetățean român, necăsătorit, studii superioare, fără ocupație, cu antecedente penale, CNP_, cercetat ( în stare de arest în altă cauză) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal,pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 6.04.2015 până la data de 5.05.2015, inclusiv.
A fost respinsă cererea de luare a măsurii preventive a arestului la domiciliu formulată de inculpat.
În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că la data de 6.04.2015 a fost înregistrată la Tribunalul Sibiu, propunerea formulată de D.I.I.C.O.T.- B. Teritorial Sibiu prin care s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului B. T. R. pentru comiterea infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 al. 1, 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.
În propunerea de arestare s-a arătat în fapt, că la data de 15.09.2014 s-a înregistrat la D.- BT SIBIU, dosarul penal cu numărul 53/D/P/2014, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. și ped. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, ca urmare a sesizării Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Sibiu cu privire la faptul că o persoană necunoscută de sex masculin comercializează pe raza mun. Sibiu droguri de mare risc, respectiv ecstasy sub formă de comprimate, la prețuri de 50 - 70 lei bucata.
În cauză s-a dispus efectuarea de acte de urmărire penală „in rem” sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.
S-a mai relevat că, din analiza actelor și informațiilor existente, rezultau indicii temeinice și concrete care justificau autorizarea investigatorului sub acoperire, respectiv autorizarea colaboratorului acestuia, în vederea strângerii datelor și probelor privind săvârșirea faptelor, probarea activității infracționale neputând fi făcută prin alte mijloace fără a prejudicia ancheta.
Astfel, s-a învederat că persoana cercetată acționa într-un mod precaut, luându-și toate măsurile de prevedere în momentul încheierii tranzacțiilor, colaborând numai cu persoane de încredere, împrejurări în care este imposibilă stabilirea pe bază de probe certe a activității infracționale în alt mod decât prin introducerea în cauză a investigatorului acoperit și a colaboratorului acestuia.
În aceste condiții, prin ordonanța din data de 16.09.2014 s-a dispus autorizarea în cauză a investigatorului sub acoperire „Johann Frantz”, care împreună cu colaboratorul acestuia, cu nume de cod „B. O.”, să desfășoare activități pentru obținerea mijloacelor de probă necesare tragerii la răspundere penală a persoanelor implicate în săvârșirea infracțiunii menționate.
Colaboratorul ”B. O.” a reușit în data de 16.09.2014 să procure de la persoana cercetată un număr de 5 comprimate de culoare roz inscripționate ”Love” contra sumei de 200 lei.
În urma efectuării analizelor de laborator asupra celor 5 comprimate de culoare roz inscripționate ”Love”, conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 25.09.2014, a rezultat faptul că cele 5 comprimate conțin MDMA - drog de mare risc, substanță aflată în tabelul anexă I din Legea 143/2000.
Față de aceste aspecte, având în vedere activitatea infracțională în desfășurare, precum și necesitatea autorizării de urgență a interceptării convorbirilor și a monitorizării activităților desfășurate în mediul ambiental de către persoana cercetată, stabilirea situației de fapt și identificarea participanților neputând fi realizate prin alte mijloace, s-a apreciat că, față de actele existente la dosar și natura infracțiunii săvârșite, se impune efectuarea operațiunilor specifice de interceptare și înregistrare.
În cauză, Tribunalul Sibiu a emis mandatul de supraveghere nr. 24/UP/2014 prin care a autorizat în interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicărilor efectuate și primite pentru postul telefonic_, folosit de către AN, precum și supravegherea video, audio și prin fotografiere a acestuia, pe o perioadă de 30 zile începând cu data de 18.09.2014 până la data de 17.10.2014, inclusiv.
În urma punerii în aplicare a mandatului de supraveghere menționat, respectiv din exploatarea datelor obținute astfel și din activitățile investigative desfășurate s-a reușit identificarea persoanei de sex masculin în persoana numitului B. T. R., CNP_, zis „C.” sau „Pokerman”.
Prin ordonanța din data de 14.01.2015 s-a dispus prelungirea autorizării în cauză a investigatorului sub acoperire „Johann Frantz” și autorizarea unui nou colaborator al acestuia, cu nume de cod „M. V.”, împreună cu care să desfășoare activități pentru obținerea mijloacelor de probă necesare tragerii la răspundere penală a persoanelor implicate în săvârșirea infracțiunii menționate.
În seara zilei de 14.01.2015 colaboratorul autorizat „M. V.” în cauză, s-a întâlnit în municipiul Sibiu, în zona intersecției străzilor Calea Cisnădiei cu . persoana cercetată B. T. R., care i-a oferit spre vânzare un număr de 5 comprimate de ecstasy, primind în schimb de la colaborator suma de 300 lei.
În urma efectuării analizelor de laborator asupra celor 5 comprimate de culoare roz inscripționate ”Love”, conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 17.02.2015, a rezultat faptul că cele 5 comprimate conțin MDMA - drog de mare risc, substanță aflată în tabelul anexă I din Legea 143/2000.
Pentru stabilirea situației de fapt, identificarea participanților la comiterea faptelor și probarea activității infracționale în cauză s-au autorizat măsuri de supraveghere specifice, fiind emise de Tribunalul Sibiu mai multe mandate de supraveghere tehnică (27, 28, 29, 33, 34 și 35/UP/2014 și 9 și 10/UP/2015).
În urma punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere menționate, respectiv din exploatarea datelor obținute astfel și din activitățile investigative desfășurate s-a reușit identificarea mai multor persoane cu privire la care existau indicii că ar avea legături infracționale cu numitul B. T. R., fiind implicate în traficul de droguri de mare risc.
Astfel, s-a mai arătat că a rezultat că numitul B. T.-R. a fost sprijinit în activitatea infracțională de către numitul C. R. D. zis ”B.”, concubina acestuia L. A. M. și numitul A. C., persoane cu care B. T. R. a purtat mai multe discuții codificate și cu care stabilea diverse întâlniri, fie la locuința lui C. din . Ș. M., ., județul Sibiu, fie la Club As de pe . Sibiu.
Având în vedere că, din investigațiile efectuate, au reieșit date care conturează suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea în cauză a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prin ordonanța din data de 11.03.2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de numiții B. T.-R., C. R. D., L. A. M. și A. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal.
În urma punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere emise de instanță în cauză, menționate mai sus, a reieșit faptul că suspectul B. T.-R. zis ”C.” sau ”Pokerman”, a avut în mod constant preocupări infracționale pe linia traficului de droguri de mare risc, respectiv MDMA, distribuind drogurile sub formă de pastile atât în Clubul ”As” situat pe Bld. M. V., lângă Casa de Pensii cât și prin cluburile de noapte pe care le frecventează, repectiv ”Cotton” și ”Liquid” pentru prețul de 50-70 lei/pastilă.
Pentru obținerea de beneficii financiare importante acesta și-a extins rețeaua de consumatori, racolând din cluburile frecventate tinere eleve și studente cărora le oferea inițial gratis pastile de MDMA, ulterior solicitându-le diverse sume de bani în funcție de cantitatea achiziționată. Suspectul B. T. R. racola în special persoane de sex feminin care proveneau din familii cu o situație financiară bună, oferindu-le la început pastile de ecsatsy gratuit, după care le solicita diverse sume de bani în schimbul drogurilor oferite.
În desfășurarea activității ilicite manifesta deosebită precauție, în mod deosebit în timpul convorbirilor telefonice, evitând utilizarea de expresii ori cuvinte care l-ar putea incrimina, stabilind doar locul de întâlnire cu consumatorii, fără referiri directe la preț ori drogurile comercializate, de cele mai multe ori discuțiile fiind purtate pe rețeaua de socializare Facebook, după cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză. De asemenea acesta atenționa consumatorul inclusiv asupra discuțiilor purtate pe rețeaua de socializare Facebook, evitând orice discuții sau cuvinte care ar fi putut să-l incrimineze. Suspectul manifesta prudență și în momentul desfășurării tranzacțiilor, de cele mai multe ori „palma” pastilele în timpul discuțiilor cu consumatorii, după cum reiese din declarațiile martorilor B. Kristin, D. A., V. A. V..
Din exploatarea convorbirilor și comunicărilor interceptate în baza mandatelor de supraveghere emise de instanță, coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cauză, a rezultat faptul că întâlnirile suspectului B. T. R. cu consumatorii aveau loc, de obicei, în zona Clubului AS de pe . contactul telefonic prealabil suspectul urmând să coboare în fața localului și să livreze drogurile. De asemenea, și în cazul celor două cumpărări autorizate de droguri de mare risc de la suspectul B. T. R., întâlnirile cu colaboratorii au avut loc tot în zona B-dului M. V., în apropierea Clubului AS.
Comprimatele de MDMA comercializate de suspectul B. T. R. erau pastile sub formă de inimioară, de culoare roz, inscripționate cu ”Love”, ambalate de suspect în pungulițe de plastic transparente prevăzute cu închidere tip zipp-lock, după care erau comercializate consumatorilor ( după cum rezultă din planșele fotografice cuprinzând examinarea pastilelor de culoare roz sub formă de inimioară achiziționate de colaboratorii autorizați, precum și din Rapoartele de constatare tehnico-științifică existente la dosar).
În urma efectuării perchezițiilor domiciliare din data de 17.03.2015 asupra imobilului situat pe .. 19, ., . folosit de suspect au fost identificate și ridicate un număr 27 de astfel de ambalaje - pungulițe de plastic transparente prevăzute cu închidere tip zipp-lock, din care 2 conțineau urme de substanță de culoare roz.
Conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 01.04.2015 în cele două pungulițe care conțineau urme de substanță ridicate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare s-a pus în evidență 3,4-methylenedioxymetamfetamine (MDMA) - drog de mare risc inclus în Tabelul nr. 1, anexă la Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Așadar, avându-se în vedere probele din care rezultă săvârșirea infracțiunii pentru care se efectuează cercetări față de numitul B. T. R. și că nu a apărut în acest moment ca incident niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 16 alin. 1 C. pr. pen., procurorul prin ordonanța din 3.04.2015 a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de acesta pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.. 35 alin.1 C.p.
Procurorul a mai învederat că săvârșirea infracțiunii de către inculpatul B. T. R. rezultă din întregul material probator administrat în cauză până la acest moment, respectiv:
- procese verbale de investigații;
- procese verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor interceptate în baza mandatelor de supraveghere emise de instanță;
- acte privind cumpărările autorizate - ordonanțe autorizare investigator și colaborator, proces verbal privind activitatea desfășurată de investigator și colaborator, cumpărarea propriu zisă; proces verbal de efectuare a percheziției domiciliare la locuințele folosite de inculpatul B. T. R.;
- declarațiile martorilor: Klarmann Sabrina-M., Mafteanu F.-A., V. A. V., D. A.-I., B. G. F., B. Krisrti, J. C. și ale martorei cu identitate protejată V. A. C., din care a rezultat faptul că inculpatul B. T. R. avea în mod constant preocupări pe linia traficului de droguri de mare risc, oferindu-le sau comercializându-le de mai multe ori, cu mai multe ocazii, comprimate de ecstasy, sub formă de inimioară roz, din declarațiile martorilor reieșind săvârșirea de către inculpat a peste 40 de acte materiale ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc;
- rapoartele de constatare tehnico-științifică cu privire la natura substanțelor comercializate de inculpat:
Din Raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 25.09.2014 s-a arătat că a rezultat faptul că cele 5 comprimate comercializate de inculpat colaboratorului la data de 16.09.2014 conțin MDMA - drog de mare risc, substanță aflată în tabelul anexă I din Legea 143/2000.
De asemenea, din Raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 17.02.2015, a rezultat faptul că cele 5 comprimate comercializate de inculpat colaboratorului la data de 14.01.2015 conțin MDMA - drog de mare risc, substanță aflată în tabelul anexă I din Legea 143/2000, și din Raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 01.04.2015 în cele două pungulițe care conțineau urme de substanță ridicate de la inculpat cu ocazia efectuării percheziției domiciliare s-a pus în evidență 3,4-methylenedioxymetamfetamine (MDMA) - drog de mare risc inclus în Tabelul nr. 1, anexă la Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Procurorul a mai subliniat că din probele administrate a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul B. T. R. a săvârșit infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, menționată printre infracțiunile enumerate la art. 223 alin. (2) din C. proc. pen. (anume trafic de stupefiante), iar pe baza evaluării gravității faptei, a frecvenței și a numărului mare de acte materiale săvârșite, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, a anturajului, a mediului din care acesta provine și a celorlalte împrejurări privitoare la persoana acestuia, a concluzionat că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Pericolul social concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea inculpatului în libertate s-a apreciat că rezidă atât din gravitatea infracțiunii de care este acuzat acesta inculpatul, acesta având preocupări constante pe linia traficului de droguri de mare risc, cât și din modul concret de comitere a faptelor.
În acest sens s-a avut în vedere frecvența și numărul mare al actelor materiale (peste 40 de acte materiale) săvârșite de inculpat, precum și modul concret de operare, inculpatul B. T. R. racolând așa cum arătat mai sus consumatori din rândul adolescenților/tinerilor, în special persoane de sex feminin, care proveneau din familii cu o situație financiară bună, oferindu-le la început pastile de ecstasy gratuit, după care începea să le solicite diverse sume de bani în schimbul drogurilor oferite. S-a subliniat că în acest mod, orice persoană cu naivitatea specifică unor persoane foarte tinere, poate fi racolată de traficanți și transformată în scurt timp în consumator dependent, societatea fiind cea asupra căreia se răsfrânge în final rezultatul acțiunilor criminale.
De asemenea, s-a mai învederat că pericolul pe care lăsarea inculpatului în libertate l-ar prezenta pentru ordinea publică rezidă și din circumstanțele personale ale inculpatului B. T. R., care deși a mai fost cercetat penal și condamnat, a continuat activitatea infracțională, neavând un loc de muncă și obișnuind să-și procure veniturile din săvârșirea de infracțiuni (trafic de droguri, contrabandă), neexistând astfel o garanție că lăsat liber nu va mai continua distribuția și consumul de droguri.
Astfel, s-a arătat că inculpatul nu este la prima confruntare cu legea penală, ci în trecut a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 139 ind. 9 și art. 139 ind. 6 din Legea 8/1996 și condamnat prin Sentința Penală nr. 166/2010 a Tribunalului Sibiu, definitivă prin Decizia penală nr. 385/2011 a Î.C.C.J. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 5 ani, concluzionându-se că, prin urmare, infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat în prezent au fost comise în cadrul termenului de încercare.
S-a mai evidențiat că în prezent inculpatul mai este cercetat penal împreună cu numiții C. R. D., L. M. A. și C. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, contrabandă și spălare de bani, în dosarul penal nr. 30/D/P/2014 al D.I.I.C.O.T - S.T. A. I. (între persoanele menționate existând legături infracționale, după cum existau indicii în cauză, dar se pare că nu pe linia traficului de droguri, ci a contrabandei cu țigarete). De altfel, în această cauză Tribunalul A. a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. T. R. pe o durată de 30 de zile de la data de 18.03.2015 până la data de 16.04.2015, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 5/UP/2015.
S-a mai menționat că, chiar dacă inculpatul este arestat în altă cauză, acest fapt nu are relevanță în speță, întrucât legalitatea și temeinicia luării și menținerii măsurii arestării preventive se apreciază distinct în fiecare cauză în parte.
Faptul că, deși condamnat și aflat în cursul termenului de încercare, inculpatul a perseverat în comiterea de infracțiuni ( infracțiuni grave precum traficul de droguri, constituire a unui grup infracțional organizat, contrabandă și spălare de bani), s-a apreciat că denotă faptul că acea pedeapsă aplicată anterior nu și-a atins scopul preventiv, inculpatul menținându-și aceeași conduită antisocială și existând astfel riscul ca odată lăsat în libertate să continue activitatea infracțională.
Sub s-a subliniat că, consumul de droguri este concentrat în cea mai mare parte în rândul tinerilor (15-34 de ani), cele mai ridicate niveluri de consum în ultimul an fiind raportate în general în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani.
S-a considerat că opinia publică, în fața lăsării în libertate a unui inculpat cercetat pentru infracțiuni foarte grave cum sunt cele de față ar fi real tulburată (având în vedere că la nivel național și internațional se înregistrează o rată mereu în creștere a consumatorilor de droguri, în special tineri, societatea fiind cea asupra căreia se răsfrânge în final consecințele acestui consum), acreditându-se ideea că justiția nu acționează suficient de ferm în asemenea cazuri, existând riscul unei neîncrederi în capacitatea organelor judiciare de a stopa infracțiuni de amploare, cu implicații transfrontaliere.
În aceste circumstanțe, s-a apreciat că este evident pericolul concret pe care-l reprezintă pentru siguranța publică lăsarea inculpatului in libertate, aceasta apărând ca o nouă violare a dreptului la securitate publică a persoanei.
În ședința camerei de consiliu, întrebat fiind în condițiile art. 225 alin. 7 C.p.p. cu referire la art. 83 C.p.p., inculpatul nu a dorit să dea declarații în fața judecătorului de drepturi și libertăți.
În ceea ce privește propunerea de arestare preventivă formulată și înregistrată în cauza de față, verificând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat, în conformitate cu dispozițiile art. 226 aliniatul 1 C.p.p., art. 202 C.p.p., art. 223 C.p.p., că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul B. T. R..
Analizând probele administrate în cauză, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că acestea conduc la suspiciunea mai mult decât rezonabilă a comiterii de către inculpat a faptei reținute în sarcina sa, în propunerea de arestare preventivă.
Concludente în acest sens s-a considerat că sunt:
-procese – verbale de investigații; declarațiile martorilor Mafteanu F.-A., Klarmann Sabrina-M., Căldărean P.-S., B. G. F., D. A. I., V. A. V., B. Kristin, J. C., C. E. R., V. A.-C. ( martor cu identitate protejată); rapoartele de constatare tehnico-științifică privind natura substanțelor comercializate de inculpat; acte privind cumpărările autorizate; planșe cu fotografii cu pastilele cumpărate de la inculpat; recunoașterile inculpatului după fotografie, de către martori; procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare la locuința folosită de inculpat - din care reiese că au fost ridicate un număr de 27 de ambalaje, dintre care două conțineau urme de 3, 4 – methylenedioxymetamfetamină (MDMA); procese verbale de redare a convorbirilor telefonice și comunicărilor ( din care rezultă maniera precaută de a acționa – de exemplu, a se vedea la f. 340, 341, f. 205, 255, 272 vol. II d.u.p.),
S-a mai constatat că inculpatul B. T. R. până la acest moment nu a dat declarații în cauză. Interpretând însă noțiunea de “suspiciuni rezonabile”, în jurisprudența sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că această noțiune nu presupune la momentul arestării, necesitatea existenței unui probatoriu amplu, similar cu cel necesar pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzație. De asemenea, instanța de la Strasbourg a evidențiat că articolul 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente încă din momentul arestării, având în vedere că rolul acestei măsuri este și acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor. Așadar, nu este necesar ca în acest stadiu să fie probată vinovăția unei persoane, acesta fiind scopul ulterior al urmăririi penale (cauza Brogan și alții contra Marii Britanii; cauza Murray contra Marii Britanii).
De altfel, însuși apărătorul inculpatului a subliniat că nu contestă infracțiunea imputată inculpatului.
Suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea unei fapte penale de către inculpat fiind îndeplinită, urmează a se analiza dacă prin săvârșirea presupusei fapte de care inculpat, s-a produs o tulburare socială iar lăsarea acestuia în libertate ar constitui un pericol pentru ordinea publică.
La analiza stării de pericol pentru ordinea publică, s-a avut în vedere gravitatea sporită a faptei imputată inculpatului, aptă să producă un impact deosebit asupra opiniei publice și percepției privind siguranța publică.
De asemenea, la stabilirea existenței stării de pericol s-a avut în vedere și sfera relațiilor sociale prezumat a fi fost încălcate ( relații privind sănătatea publică, privind siguranța și dreptul persoanelor la viață, cunoscut fiind faptul că traficul de droguri de mare risc reprezintă o infracțiune cu un grad de pericol social ridicat iar astfel de activități, comise pentru obținerea unor surse ilicite de câștig, constituie un teren favorabil pentru săvârșirea altor fapte de același gen, cu atât mai mult cu cât numărul persoanelor care comit astfel de fapte este din ce în ce mai mare iar în ultimii ani în România, a avut loc o creștere însemnată și a numărului persoanelor consumatoare, dependente); modul și circumstanțele concrete presupuse de săvârșire a faptei continuate (cu referire la frecvența și numărul de peste 40 de acte materiale imputate; la măsurile de precauție luate de către inculpat dar și la numărul mare al persoanelor presupus a fi fost implicate, atrase; la tiparul bănuit de acțiune al inculpatului: prezumându-se că acesta racola consumatori în localuri publice, din rândul adolescenților, tinerilor, în special persoane de sex feminin, oferindu-le inițial pastile de ecstasy gratuit, și doar ulterior contra cost, crescând astfel șansele de a fi transformate în consumatori dependenți); elementele ce caracterizează persoana inculpatului (care deși tânăr, cu studii superioare, nu are ocupație, nu are loc de muncă și prin urmare, nici surse legale de venituri; de asemenea, inculpatul nu se află la prima încălcare a legii penale, acesta suferind o condamnare la 3 ani închisoare a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de 5 ani, fapta din prezentul dosar prezumându-se a fi fost comisă în interiorul termenului de încercare; de asemenea, inculpatul a mai primit o amendă administrativă în anul 2011 tot pentru comiterea unor fapte de natură penală iar în prezent acesta este arestat preventiv pe o durată de 30 de zile pentru prezumata comitere a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, contrabandă, spălare de bani, în care sunt implicate și persoane din dosarul de față. Toate aceste împrejurări permit concluzia unei perseverențe în comiterea de acte antisociale).
Astfel, măsura arestării preventive, care presupune excluderea inculpatului din mediul în care în mod curent își duce existența, are un corespondent obiectiv în caracterul reprobabil al faptelor și al persoanei acestuia, față de care această măsură trebuie să fie un mijloc de asigurare a protecției societății. Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că reacția autorităților judiciare trebuie să fie promptă și fermă, pentru a da un semnal societății civile în sensul că astfel de manifestări nu pot rămâne fără urmări și astfel, luarea măsurii arestării preventive este necesară pentru crearea unui climat de siguranță.
Cu privire la posibilitatea aplicării unor măsuri preventive mai puțin restrictive, s-a considerat că în acel stadiu al procesului, nici o altă măsură preventivă nu oferă garanții suficiente pentru realizarea scopului măsurilor preventive – în sensul dispozițiilor art. 202 C.p.p. – respectiv pentru buna și rapida desfășurare a procesului penal ( având în vedere și faptul că în perioada februarie-martie 2015 inculpatul a fost plecat din țară - f. 253 verso d.u.p. vol. I ), pentru administrarea tuturor probelor necesare pentru aflarea adevărului și lămurirea cauzei sub toate aspectele (inclusiv cu referire și la susținerea inculpatului că nu este vinovat), dar și pentru prevenirea săvârșirii unor alte infracțiuni.
Prezervarea ordinii publice și desfășurarea în condiții adecvate a cercetărilor inițiate de organele de urmărire penală implică în dosarul de față, cel puțin la această dată, restrângerea libertății individuale a inculpatului, necesitatea ocrotirii interesului general al societății primând intereselor personale ale inculpatului. De asemenea, privarea de libertate a inculpatului s-a impus și pentru protejarea interesului general al societății, cu referire la consecințele grave ale consumului de droguri de mare risc.
Și în raport de prevederile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a crede în posibilitatea săvârșirii de noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal; iar din actele dosarului – cu referire în principal la circumstanțele personale și reale ale cauzei – rezultă că este îndeplinită această condiție necesară detenției preventive a inculpatului. Prin urmare, în cauză, luarea măsurii arestării preventive este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind necesară pentru a preveni riscul săvârșirii unor noi infracțiuni de același gen (Matznetter c. Austriei) și pentru a proteja ordinea publică, desfășurarea în bune condiții a procesului penal, luarea unei măsuri preventive mai blânde nefiind de natură a proteja societatea.
Totodată, alături de cele mai sus expuse, față și de faptul că nu a existat o cauză care să împiedice exercitarea acțiunii penale, având în vedere că măsura este proporțională cu gravitatea acuzaților aduse și este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, judecătorul de drepturi și libertăți a considerat că este necesară privarea de libertate a inculpatului.
Cu privire la solicitarea inculpatului de respingere a propunerii de arestare preventivă pe considerentul că aceasta nu este oportună în condițiile în care inculpatul se află deja sub puterea unui mandat de arestare preventivă, judecătorul de drepturi și libertăți nu a putut-o reține ca întemeiată. În acest sens, s-a evidențiat pe de o parte, că măsura arestării preventivă a fost luată de Tribunalul A. într-un dosar distinct, pentru prezumata săvârșire de către inculpat a altor infracțiuni decât cea pentru care este cercetat în dosarul de față iar codul de procedură penală nu interzice luarea de măsuri preventive concomitent, în dosare diferite. Pe de altă parte, propunerea de arestare preventivă se analizează în raport strict de elementele respectivei cauze, și nu prin raportare la un alt dosar și la situațiile care s-ar putea ivi acolo.
Sub dosar nr._ 15 s-a înregistrat la Tribunalul Sibiu rechizitoriul emis la data de 29.04.2015 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.- B. Teritorial Sibiu și prin care a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, inculpatul B. T. R. – sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. și ped. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. și art.41 C.pen.
La termenul de judecată din data de 30 aprilie 2015, judecătorul de cameră preliminară în temeiul art. 348 alin.2 raportat la art.207 C.pr.pen. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpat, iar în baza art.207 alin.4 C.pr.pen. a menținut măsura arestării.
La data de 20 mai 2015, în baza art.348 alin.2 C.pr.pen. raportat la art.207 alin.4,6 C.pr.pen. a fost menținută măsura arestării preventive luată împotriva inculpatului B. T. R. pe o perioadă de 30 de zile, fiind respinsă cererea de înlocuire a arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.
Prin Încheierea penală nr.67/CP din 26 mai 2015 pronunțată de Curtea de Apel A. I. a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de inculpat împotriva încheierii penale din 20.05.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Sibiu în dosarul nr._ 15.
La data de 11 iunie 2015, în baza art.348 alin.2 C.pr.pen. raportat la art.207 alin.4,6 C.pr.pen. a fost menținută măsura arestării preventive luată împotriva inculpatului B. T. R. pe o perioadă de 30 de zile, fiind respinsă cererea de înlocuire a arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.
Prin Încheierea penală nr.75/CP din 16 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel A. I. a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de inculpat împotriva încheierii penale din 11.06.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Sibiu în dosarul nr._ 15.
La data de 8 iulie 2015, în baza art.348 alin.2 C.pr.pen. raportat la art.207 alin.4,6 C.pr.pen. a fost menținută măsura arestării preventive luată împotriva inculpatului B. T. R. pe o perioadă de 30 de zile, aceasta rămânând definitivă prin Încheierea penală nr.86/CP din 13 iulie 2015 pronunțată de Curtea de Apel A. I..
La data de 21 iulie 2015 inculpatul, prin apărător ales a formulat o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, fiind acordat în acest sens termen la data de 29 iulie 2017.
La acest termen de judecată s-a pus în discuție și măsura arestării preventive luată împotriva inculpatului B. T. R., raportat la faptul că arestarea preventivă a acestuia urma să expire la data de 6 august 2015.
Prin încheierea penală din data de 22 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu au fost respinse cererile și excepțiile privind legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, invocate de către inculpat, prin apărător ales, și s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriu, dispunându-se începerea judecării cauzei.
Prin Încheierea penală nr.88/CP/16.07. 2015 pronunțată de Curtea de Apel A. I. a fost respinsă contestația formulată de inculpatul B. T. R. împotriva încheierii penale din 22 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Potrivit dispozițiilor art.362 alin.2 C.p.pen. ”în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art.208.
Conform art.208 alin.2 C.pr.pen. „instanța de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului”, iar potrivit alin.4 „în tot cursul judecății, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu dispuse față de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestor măsuri.”
În ceea ce privește temeiul care a stat la baza luării arestării preventive a inculpatului B. T. R. a fost cel prevăzut de art.223 alin.2 C.pr.pen., în sensul că există presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune de trafic de droguri de mare risc pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, iar gravitatea faptei și circumstanțele comiterii acesteia impun privarea de libertate, pentru înlăturarea unei stări de pericol și pentru ordinea publică, unde faptele acestuia au avut un ecou social deosebit
Tribunalul, apreciază că au fost incidente în speță și în continuare dispozițiile art. 223 alin.2 C.p.p., iar temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpatul B. T. R. s-au menținut în continuare și nu s-au modificat până la acest moment procesual, sens în care s-a impus menținerea în continuare a măsurii arestării preventive, raportat și la infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul.
Așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența C.E.D.O., măsura arestării preventive este o măsură excepțională, astfel încât luarea și menținerea acesteia trebuie dispusă doar în cazuri temeinic justificate. Ea este și în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și este necesară pentru a preveni riscul săvârșirii unor noi infracțiuni (cauza Matznetter c/a Austriei), o eventuală punere în libertate a inculpatului putând tulbura în mod real opinia publică, față de natura și modalitatea de comitere a faptelor, luarea unei măsuri mai puțin restrictive nefiind de natură a proteja societatea.
Raportat la infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, numărul mare de fapte, natura și modalitatea în care se presupune că au fost comise, Tribunalul a considerat că inculpatul B. T. R. prezintă pericol pentru ordinea publică în cazul în care va fi lăsat în libertate întrucât din materialul probator administrat până în acest moment în speță a rezultat existența unor indicii temeinice din care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit o faptă incriminată de legea penală și care este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, avându-se în vedere natura și gravitatea faptei imputate, circumstanțele concrete bănuite de săvârșire a acesteia, de scopul pretins a fi fost urmărit, de elementele ce caracterizează persoana inculpatului.
Este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social al infracțiunii, dar aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei. Astfel, s-a constatat că în speță, existența pericolului public a rezultat din însuși pericolul social al infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, avându-se în vedere și reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni și posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca fiind autori, iar lăsarea acestuia în stare de libertate este de natură a crea un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice.
Tribunalul, a mai considerat că în speță este necesar a fi menținută măsura arestării preventive luată față de inculpat având în vedere și necesitatea evitării oricărui risc pentru influențarea administrării probatoriului în cauză.
Având în vedere toate cele menționate anterior s-a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive nu s-au schimbat și nici nu au intervenit elemente noi care să justifice revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive.
Mai trebuie a fi menționat că procedura de cameră preliminară în prezenta cauză abia a fost finalizată, urmând a fi administrat probatoriul pentru infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, respectiv trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. și ped. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. și art.41 C.pen.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 362 alin.2 C.pr.pen. raportat la art. 208 alin.2,4 C.pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpat pe o perioadă de 60 de zile.
În ceea ce privește cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu formulată de inculpat, prin apărător ales, și având în vedere opinia exprimată personal la acest termen de judecată, instanța a acordat termen de judecată la data de 19 august 2015, în vederea soluționării acesteia, iar termen pentru soluționarea pe fond a cauzei va fi acordat la data de 4 septembrie 2015.
Împotriva încheierii pronunțată de prima instanță, a declarat contestație inculpatul B. T. R..
Contestația a fost declarată în termen și nu a fost motivată în scris.
În motivarea orală, a contestație, inculpatul a criticat încheierea penală, susținând că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol pentru ordinea publică, ținând seama de împrejurarea că a recunoscut săvârșirea faptelor, este integrat social, iar într-o altă speță este luată față de el măsura arestului la domiciliu.
Contestația este nefondată din următoarele considerente:
Temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive subzistă, iar prima instanță în mod justificat a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestări preventive potrivit art. 362 alin. 2 Cpp.
Privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, ținând seama de gravitatea acuzației, respectiv trafic de droguri de mare risc, care creează o stare de pericol pentru ordinea publică, evidențiată de reacția negativă din comunitate, precum și de periclitarea sănătății publice.
Durata măsurii arestării preventive se circumscrie unui termen rezonabil, inculpatul fiind arestat la 06.04.2015.
La acest stadiu procesual nu se impune luarea unei măsuri mai puțin restrictive, respectiv măsura arestului la domiciliu.
Împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor și că este integrat social nu est suficientă pentru judecarea inculpatul în liberate, cu atât mai mult cu cât inculpatul a săvârșit prezentele fapte în stare de recidivă postcondamnatorie.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 425 /1 alin. 7 pct. 1 lit. b Cpp, instanța va respinge ca nefondată contestația declarată de inculpatul B. T. R. împotriva încheierii penale din data de 29 iulie 2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._ 15.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul contestator să plătească suma de 230 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în procedura contestației, din care suma de 130 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația declarată de inculpatul B. T. R. împotriva încheierii penale din data de 29 iulie 2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._ 15.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpatul contestator să plătească suma de 230 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în procedura contestației, din care suma de 130 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 03.08.2015.
Președinte, Grefier,
L. C. D. M. H.
Red. L.C.
Tehnored.D.M.H.
2 ex/4.8.2015
J. Fond C. B.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 728/2015. Curtea de... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 585/2015. Curtea... → |
|---|
