Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 551/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 551/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 27-05-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A. I.

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ Nr. 551/A/2015

Ședința publică de la 27 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. I. P.

Judecător G. L. O.

Grefier A. B.

Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial A. - I. reprezentat de procuror: A. Rasovan

Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de D.N.A.-S. TERITORIAL A. I. și inculpații V. V., K. M. și Ș. A. D. împotriva sentinței penale numărul 80 din 16.04.2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._ .

Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 06.05.2015.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra apelului penal de față,

Prin sentința penală nr. 80 din data de 16.04.2014, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._, în baza art. 386 C.P.P. a fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentanta parchetului din infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art. 6 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 c.p. din 1969 în infracțiunea de cumpărare de influență prev. de art. 292 alin. 1 c.p. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a art. 35,36 c.p. în ceea ce îi privește pe inculpatul V. V.; din infracțiunea de complicitate la cumpărare de influență prev. de art. 26 c.p. din 1969 rap. la art. 6 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 c.p. din 1969 în complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență prev. de art. 48 c.p. rap. la art. de art. 292 alin. 1 c.p. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a art. 35,36 c.p. în ceea ce îi privește pe inculpatul K. M.; din infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 alin. 1 c.p. din 1969 rap. la art. 6, 7 alin. 3 Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 c.p. din 1969, în infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 c.p. rap. la art. 6 și 7 lit. c teza a II-a din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35,36 c.p. în ceea ce îl privește pe inculpatul Ș. A. D..

În baza art. 292 alin. 1 c.p. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, a art. 35,36 c.p. și art. 5 c.p.a fost condamnat inculpatul V. V. – cetățean olandez de origine turcă, fiul lui A. și N., născut la data de 01.09.1962 în localitatea Igdir, Turcia, posesor al pașaportului .-NLD nr. NWBB150324, eliberat de autoritățile olandeze la data de 11.02.2013, cu reședința în România, oraș Săliște, ., jud. Sibiu, C.N.P._ la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență în formă continuată.

În baza art. 861 Cod penal din 1969 a fost dispusă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului pe o durată de 6 ani ce constituie termen de încercare în condițiile art. 862 Cod penal din 1969.

În baza art. 863 Cod penal din 1969, s-a dispus că, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciu de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu, desemnat cu supravegherea inculpatului;

b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C.p.p. din 1968 a fost atrasă atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 864 Cod penal.

În baza art. 48 c. p. rap. la art. 292 alin. 1 c.p. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, a art. 35,36 c.p. și art. 5 c.p. a fost condamnat inculpatul K. M. - fiul lui I. și K., născut la data de 10.02.1969 în Turcia, posesor al permisului de ședere . nr._, eliberat la data de 24.03.2011, domiciliat în România, mun. Sibiu, ., jud. Sibiu, C.N.P._ la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență în formă continuată.

În baza art. 861 Cod penal din 1969 a fost dispusă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului pe o durată de 6 ani ce constituie termen de încercare în condițiile art. 862 Cod penal din 1969.

În baza art. 863 Cod penal din 1969, s-a dispus că, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciu de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu, desemnat cu supravegherea inculpatului;

b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C.p.p. din 1968 s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 864 Cod penal.

În baza art. 291 alin. 1 c.p. rap. la art. 6 și 7 lit. c teza a II-a din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35,36 c.p. și art. 5 c.p. a fost condamnat inculpatul Ș. A. D., fiul lui C. și C., născut la data de 12.04.1967, în mun. F., jud. B., domiciliat în Sibiu, ., jud. Sibiu, f.f.l. în mun. Sibiu, ., jud. Sibiu, CNP_, la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.

În baza art. 861 Cod penal din 1969 a fost dispusă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului pe o durată de 6 ani ce constituie termen de încercare în condițiile art. 862 Cod penal din 1969.

În baza art. 863 Cod penal din 1969, s-a dispus că, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciu de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu, desemnat cu supravegherea inculpatului;

b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C.p.p. din 1968 s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 864 Cod penal.

În baza art. 291 alin. 2 c.p. a fost dispusă confiscarea sumei de 14.000 euro de la inculpatul Ș. A. D..

Instanța a menținut măsura sechestrului asigurator instituită prin ordonanța procurorului din data de 12.11.2012 (f.355-357 d.u.p. v.I) asupra imobilului inculpatului Ș. A. D., situat în Sibiu, . jud. Sibiu, compus din teren în suprafață de 1000 mp, construcție în suprafață de 175 mp, corp principal în suprafață de 142,71 mp și anexă în suprafață de 32,34 mp, înscrise în CF nr._ nr. top- cadastral 5015/1/1/1.

În baza art. 274 alin. 2 C.p.p. a fost obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 3.500 lei, din care 9.000 lei în faza de urmărire penală.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut următoarele:

În perioada martie 2009 – martie 2010, pe teritoriul României a fost inițiată și constituită o grupare infracțională organizată, cu puternice legături transfrontaliere, formată din persoane fizice române și străine, care au desfășurat un complex de activități cu caracter infracțional, realizate în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrabandă, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și concurență neloială precum și fapte de corupție (cumpărare de influență, trafic de influență, luare de mită și dare de mită).

Din cercetările efectuate a rezultat că în perioada octombrie 2009 – martie 2010 gruparea infracțională a efectuat un număr de 8 transporturi cu parfumuri de lux contrafăcute de diverse mărci, în scopul livrării ulterioare către state din cadrul Uniunii Europene, pe ruta România – Ungaria, pentru 4 dintre acestea formalitățile vamale de import fiind încheiate la DJAOV Sibiu, un transport a fost prins de autoritățile bulgare înainte de . unul formalitățile vamale de import au fost încheiate de DJAOV C., iar pentru două, formalitățile vamale de import au fost întocmite la DJAOV Călărași (Punct Vamal Oltenița).

Prin S.P. nr. 465/2012 a Tribunalului București, modificată prin D.P. nr. 122/2013 a Curții de Apel București, s-a dispus condamnarea inculpaților V. V., la pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, între care infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat și de contrabandă, a inculpatului K. M. la pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare pentru aceleași infracțiuni și a inculpatului Ș. A. D., la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de aderarea la grup infracțional organizat, complicitate la infracțiunea de contrabandă și infracțiuni la legi speciale, în prezent această sentință aflându-se în calea de atac a recursului la ÎCCJ.

Cu privire la actele materiale care fac obiectul prezentului dosar, tribunalul a reținut că acesta vizează patru transporturi pentru care formalitățile vamale s-au încheiat la DJAOV Sibiu. În acest sens, pentru transportul parfumurilor contrafăcute din Turcia spre România, era nevoie de implicarea unor firme pe numele cărora să figureze importurile. Astfel, la data de 01.04.2009 se admite cererea și se autorizează constituirea S.C. Mundi Impex S.R.L., avându-l ca asociat unic și administrator pe numitul Alibeyogullari Vahdet. La data de 28.05.2009 numitul Alibeyogullari Vahdet a emis decizia asociatului unic al S.C. Mundi Impex S.R.L., în baza căreia a cesionat integral părțile sociale deținute de el către inculpatul V. V., acesta din urmă devenind asociat unic și administrator al societății. (f195-209 d.u.p. v.III).La data de 10.06.2009, este revocat Alibeyogullari Vahdet din calitatea de asociat unic și administrator urmare a cesionării părților sociale către inculpatul V. V., cererea fiind admisă prin Încheierea nr. 6556/16.06.2010 a judecătorului delegat la Oficiul registrului și Comerțului de pe lângă Tribunalul Sibiu. (f. 208 d.u.p.). Alături de această societate, inculpatul V. V. deținea în România ( încă din anul 2008) firma .. Sibiu, cu sediul social în oraș Săliște, ., jud. Sibiu, al cărei asociat și administrator era, firma având ca principal obiect de activitate „transport rutier de mărfuri – casă de expediție”.

Întrucât ..R.L. deși înființată, avea nevoie, pentru a începe efectuarea de operațiuni de import, de obținerea numărului EORI, inculpatul K. M. îi solicită inculpatului Ș. A. D. sprijin pentru înregistrarea acestei firme în sistemul informatic vamal. La această solicitare, inculpatul Ș. A. D. îl îndrumă pe inculpatul K. spre martorul T. B. care era angajat la firma de comisionariat vamal, . Sibiu, pentru întocmirea documentației necesare obținerii numărului EORI și pentru formalitățile necesare efectuării importurilor stabilite. La data de 28.09.2009 . înregistrează la DRAOV B. cererea de atribuire a numărului EORI (f. 219 d.u.p. vol.III) iar la data de 29.09.2009 se emite notificarea de atribuire a numărului EORI pentru Mundi Impex SRL (f. 220 d.u.p. vol. III). Tot prin intermediul martorului T. urmau a se efectua și celelalte formalități vamale de import, inclusiv întocmirea declarației vamale.

La data de 02.10.2009 din Istanbul a plecat un transport de parfumuri contrafăcute înscrise în documentele de transport ca fiind caserole de plastic, capace pentru caserole de plastic și vase ceramice pentru toaletă, acest transport intrând pe teritoriul Bulgariei la data de 03.10.2009, cu un camion înmatriculat în Bulgaria cu nr. CH 9999HH și semiremorca CH 5999EE, transportul ajungând la Sibiu în data de 05.10.2009.

În acest context, la data de 05.10.2009 se înregistrează, la DJAOV Sibiu, declarația vamală de punere în circulație a mărfurilor nr. I 3076 (f. 6-7 d.u.p. vol. III) înregistrată în sistemul informatic la orele 11:27:35 pentru un import de mărfuri selectat pe culoarul roșu la orele 12:31:54 de către funcționarul vamal C. S., pe criteriul de selectivitate –mărfuri contrafăcute, la orele 12:56:27 importul fiind direcționat pe culoarul verde de către același lucrător vamal, fără a fi efectuat controlul fizic al mărfurilor (f. 123 d.u.p. vol. III), deși acesta era obligatoriu. (f. 123 d.u.p.). Societatea de comisionariat formulează și înregistrează la DJAOV Sibiu și cererea nr. 129 prin care solicită rerutarea informatică a TIR XQ61881218 cu specificația că mărfurile destinate . sunt articole din plastic – caserole, capace, articole ceramice pentru toaletă.( f.20 d.u.p. vol. III). Pentru acest import, . achită suma de 9593 drepturi vamale aferente (f. 8-9 d.u.p.). În mod concret, martorul a ștampilat carnetul Tir și declarația vamală și a validat controlul în aplicația electronică, deși intervalul foarte scurt de timp între momentul selectării importului pe culoarul roșu și momentul direcționării lui pe culoarul verde nu permitea practic efectuarea unui control fizic al mărfurilor (f. 16 d.u.p. vol. III), iar pentru această societate, care se afla la primul import, era necesară efectuarea controlului fizic total al mărfurilor, motiv pentru care transportul a și fost selectat, inițial, pe culoarul roșu. Pe de altă parte, mărfurile au fost transportate cu camionul CH 9999HH și cu semiremorca CH 5999EE înmatriculate în Bulgaria (f. 15 d.u.p. vol. III) condus de un șofer bulgar, Svenko, camionul fiind dirijat, după ajungerea în județul Sibiu, într-o parcare de lângă localitatea Șăliște, de unde, în timpul finalizării documentelor vamale, șoferul a fost sunat de către martorul L. pentru a se deplasa în Sibiu, fiind condus de către acest martor la sediul Ugur Service SRL administrată de inculpatul K. M., unde paleții cu parfumuri contrafăcute au fost transbordate în camionul cu numere de România_ cu remorca_ înmatriculat pe numele .. În aceeași zi, camionul a plecat spre A., condus fiind de martorul B. I., angajat la .. 273 d.u.p. v.III) iar la data de 08.10.2009 acesta a trecut punctul de graniță Szeged unde, în urma controlului efectuat de autoritățile maghiare, parfumurile contrafăcute au fost sechestrate (f.356-376 d.u.p. v.III). Aceste ultime aspecte rezultă din declarația martorului L. M. (f.117-120 d.u.p.vol. I).

Sub aspect procedural, mărfurile care sunt destinate a fi plasate sub un regim vamal trebuie să facă obiectul unei declarații pentru acel regim vamal, în condițiile art. 82 alin. 1 Legea nr. 86/2006, iar această declarație este acceptată imediat de către autoritatea vamală cu condiția ca mărfurile la care se referă să fie prezentate biroului vamal. Ulterior acceptării declarației vamale, autoritatea vamală poate proceda la controlul documentar al acesteia și al documentelor însoțitoare, și poate proceda la controlul fizic al mărfurilor, total sau parțial, precum și la prelevarea de probe pentru analize sau verificări. Dacă sunt îndeplinite condițiile de plasare a mărfurilor sub regimul respectiv și mărfurile nu sunt supuse unor măsuri de prohibiție sau restricție, autoritatea vamală acordă liberul de vamă, după verificarea datelor de referință din declarație, și după plata datoriilor vamale, dacă este cazul, astfel cum prevăd dispozițiile art. 90 Legea nr. 86/2006. În cazul tranzitului sub acoperirea carnetelor TIR, este posibil transportul de la un birou vamal la alt birou vamal, titularul urmând a prezenta la biroul de destinație mărfurile, mijlocul de transport, carnetul TIR, documentele însoțitoare, iar, în baza analizei de risc efectuate în temeiul informațiilor gestionate automat de sistemul informatic sau al altor elemente privind operațiunea de transport, lucrătorul vamal ia decizia de a controla sau nu mărfurile prezentate. În speță, închiderea carnetelor TIR și acordarea liberului de marfă urma a fi efectuată de lucrătorul vamal competent din vama Sibiu, iar pentru efectuarea acestor formalități inculpatul V. V., prin intermediul inculpatului K. M., a solicitat sprijinul inculpatului Ș., în schimbul sumei de 3500 euro pentru fiecare transport ce urma a fi efectuat.

Sub aspectul activității concrete a fiecărui inculpat, tribunalul reține că martorul T. B., în cursul lunii septembrie 2009, a fost căutat la sediul . către inculpatul Ș. A. care i-a comunicat faptul că urmează a fi căutat din partea inculpatului, de către persoane care doresc să efectueze importuri de mărfuri generale, inculpatul solicitând martorului să-i îi ajute pe aceștia cu tot ceea ce este necesar din punct de vedere al formalităților vamale. Martorul arată în declarația dată la urmărire penală, că era de notorietate implicarea inculpatului Ș. A. în activitatea ., acesta încasând, la anumite intervale de timp, sume de bani din încasările societății, în baza înțelegerii încheiate de martor la angajare cu asociata G. A.. (f.185 d.u.p.). După câteva zile, la sediul societății, s-au prezentat inculpatul Vurdun V. și martorul L. M., aceștia spunând că vin din partea inculpatului Ș., solicitând sprijinul martorului pentru întocmirea dosarului în vederea atribuirii numărului EORI pentru ., sens în care martorul a completat și listat formularul online al cererii și a atașat copii ale documentelor necesare, explicând demersurile ce se impuneau la DRAOV B. pentru obținerea, în cel mai scurt timp, a numărului EORI.

În data de 05.10.2009 martorul T. se întâlnește cu inculpatul Ș. care îi comunică faptul că persoanele cu marfa din Turcia vor să facă în acea zi primul import, solicitând martorului să le întocmească declarația vamală și să o trimită la vamă, prin intermediul martorei S. A. C., angajată a . care avea ca atribuții și aceea de a înmâna documentele lucrătorilor vamali pentru efectuarea controalelor vamale. Întrucât în documentele de transport era trecută o altă vamă decât cea din Sibiu, martorul întocmește o cerere de rerutare informatică care este aprobată în aceeași zi de șeful DJAOV Sibiu. Declarația vamală, împreună cu celelalte documente sunt prezentate la vamă de către martora S. A. fiind înmânate lui B. I. D., director executiv la DJAOV Sibiu la acel moment, care, la rândul său, prezintă martorului C. S., controlor vamal asistent, cu atribuții de efectuare a controlului fizic, a controlului documentar, acordarea liberului de vamă și înregistrarea declarațiilor vamale, carnetul TIR și declarația vamală cu solicitarea verbală de a efectua un control fizic fictiv pentru transportul efectuat de ., solicitare cu care martorul este de acord, întrucât venea din partea șefului și inspira încredere. În prezența lui B., martorul C. ștampilează carnetul TIR, îl semnează și îl înmânează acestuia, martorul păstrând declarația vamală și voletul doi aferent importului. După ce B. D. părăsește biroul martorului, acesta din urmă aplică, pe declarația vamală, ștampila care atestă efectuarea controlului fizic al importului, și validează în aplicația electronică acest import. Aceste documente vamale ștampilate sunt restituite apoi martorei S. A. de către B. D. cu indicația de a fi înmânate martorului T. B.. Toate aceste aspecte rezultă din declarațiile martorilor T. B. (f.187 d.u.p. v. I) S. A. C. (f.296 d.u.p. v.I) și C. S. (f.257-258 d.u.p. v.I). Cu privire la poziția procesuală a acestui martor, tribunalul constată că, la data de 10.06.2010 în declarația dată de acest ultim martor în dosarul nr. 81/D/P/2009 acesta învederează faptul că inculpatul Ș. A. D. i-a solicitat să întocmească documentele vamale fără efectuarea controlului fizic al mărfurilor (f.263, 267 d.u.p. v.I) pentru ca ulterior, la data de 16.07.2010 martorul să revină asupra celor declarate, arătând că B. i-a prezentat carnetul TIR și declarația vamală pentru ștampilare și i-a solicitat verbal să efectueze un control fizic fictiv pentru importul efectuat de . (f. 279 d.u.p.f. 93-94 d.f.). Această ultimă declarația se coroborează și cu declarația martorei S. A. care arată că B. D. a fost cel căruia i-a înmânat actele . (f. 296 d.u.p. f. 299, f.303 d.u.p. v.I, f. 91 d.f.) și cu declarația constantă a martorului T. care arată că martora S. i-a comunicat faptul că actele ștampilate i-au fost restituite de către B. iar între acesta din urmă și inculpatul Ș. erau relații cordiale (f.187 d.u.p.v.I). Este adevărat că, audiat în faza de urmărire penală, B. D. învederează faptul că, la data de 05.10.2009 se afla la București, însoțind o delegație a vămii maghiare, depunând la dosarul cauzei ordinul de deplasare nr._ (f. 216 d.u.p. v.III) însă susținerile acestuia sunt infirmate de declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză, indicați mai sus, iar, pe de altă parte, ordinul de deplasare vizează perioada 06.10._09. Cu toate acestea, implicarea inculpatului Ș. A. în perfectarea documentelor vamale depuse la data de 05.10.2009 în numele . rezultă din interesul manifestat de acesta în legătură cu importurile efectuate de această societate, el fiind cel care îi prezintă angajaților firmei de comisionariat pe inculpatul V. V. și pe martorul L. la începutul lunii octombrie 2009 (f. 294 d.u.p. v.I), din direcționarea clienților spre firma de comisionariat ., firmă cu care . nu încheie niciun contract scris, astfel cum declara martorul T. (f.186 d.u.p. v.I), din faptul că inculpatul încasa diverse sume de bani din încasările acestei societăți, având interese financiare la societatea de comisionariat, astfel cum declară martorii T., S., C. și L. (f. 186 d.u.p. v.I f. 258 d.u.p. v.I, f. 158 d.u.p. v.I, f. 294 d.u.p. v.I) dar și din faptul că, finalmente, suma de 3500 euro achitată de inculpatul Vugun V., prin intermediul inculpatului K. M., a fost înmânată inculpatului Ș., așa cum declară inițial inculpatul K. M. (f. 242 d.u.p. v.I) și martorul L. M. (f. 119 d.u.p. v.I,f. 120 d.u.p. v.I).

Cu privire la cel de al doilea act material, tribunalul a reținut că, la data de 08.10.2009 într-un depozit din Turcia sunt încărcate parfumuri contrafăcute, în camionul nr. CH 9999 HH cu remorca CH 5999 EE condus de același șofer bulgar Svenko, mărfurile declarate fiind caserole de plastic, rezervoare și vase ceramice pentru toaletă, (f. 26 d.u.p. v.III) camionul intrând pe teritoriul Bulgariei la data de 09.10.2009, ajungând în vama Sibiu la data de 12.10.2009.

( f. 30 d.u.p. v.III). Aici se întocmește declarația vamală nr. I 3129/12.10.2009 prin intermediul aceleiași firme de comisionariat (f. 21-24 d.u.p. v.III) fiind achitate drepturile vamale în sumă de 12.668 lei, (f. 103 d.u.p. v.III) mărfurile fiind selectate pe culoarul galben care nu impunea efectuarea obligatorie a controlului fizic, pe criteriul de selectivitate - mărfuri contrafăcute - fiind redirecționat pe culoarul verde (f.123 d.u.p. v.III).

În aceeași modalitate, la data de 24.10.2009 pleacă din Istanbul un alt transport de parfumuri contrafăcute, declarate ca fiind caserole de plastic, capace, rezervoare și vase ceramice pentru toaletă, (f. 60 d.u.p. v.III) mijlocul de transport fiind camionul cu nr. CH 4444 CA/CH 6179 EE înmatriculat în Bulgaria, (.f. 64,66 d.u.p.v.III) camionul ajungând pe teritoriul Bulgariei la data de 26.10.2009 (f. 68 d.u.p.v.III) unde se deschide tranzitul electronic pentru carnetul TIR PX_, transportul ajungând la Sibiu la data de 28.10.2009 unde se întocmește declarația vamală nr. I 3278/28.10.2009 (f. 55-58 d.u.p.v.III). Mărfurile sunt selectate și de această dată pe culoarul galben, nefiind efectuat controlul fizic al acestora, fiind redirecționate apoi pe culoarul verde (f. 124 d.u.p. v.III) iar drepturile vamale în sumă de 12.464 lei au fost achitate cu chitanța nr. 72/28.10.2009. (f. 101 d.u.p. v.III).

De asemenea, la data de 06.11.2009, în același mijloc de transport, (f. 78 d.u.p. v.III) se încarcă în Turcia, un nou transport de parfumuri contrafăcute, marfa declarată fiind caserole de plastic, capace pentru caserole de plastic, folie de plastic, (f. 74 d.u.p.v.III) aceasta ajungând pe teritoriul Bulgariei la data de 08.11.2009 unde se deschide tranzitul electronic pentru carnetul TIR . nr._, transportul ajungând la Sibiu la data de 09.11.2009. Aici se întocmește, în aceeași modalitate, declarația de transport nr. I_.11.2009 (f. 69 d.u.p. v. III) mărfurile fiind selectate pe culoarul galben și redirecționate apoi pe culoarul verde (f. 124 d.u.p. v.III). Drepturile vamale în sumă de 8663 lei au fost achitate de către . cu chitanța nr. 750/09.11.2009 ( f. 100 d.u.p. v.III).

Pentru serviciile de comisionariat efectuate . a încasat contravaloarea prestațiilor efectuate (f.107-117 d.u.p. v.III) martorul T. arătând că în cazul celor 4 importuri efectuate de . întocmirea formalităților vamale s-a derulat în mod similar importului din data de 05.01.2009. (f.188 d.u.p.v.I). Același martor declară că inculpatul Ș. A. s-a interesat, la fiecare transport, despre data exactă la care urma să vină importul, fiind la curent cu toate aceste importuri. (f.188 d.u.p. v.I). La rândul său, martorul L. M. arată că și importurile din datele de 12.10.2009, 28.10.2009 și 09.11.2009 s-au efectuat în aceeași modalitate cu importul din 05.10.2009, în niciunul dintre cazuri marfa nefiind prezentă în incinta vămii Sibiu, parfumurile fiind transbordate în camioanele românești, într-un depozit Transcar din Sibiu, de unde au plecat spre Europa de Vest, actele vamale fiind prezentate de martorul L., martorului T. care i le restituia ștampilate. (f. 120 d.u.p. v.I). Ori, și în cazul importurilor selectate pe culoarul galben, era obligatorie prezentarea mijlocului de transport la sediul biroului vamal de destinație, pentru a se constata integritatea sigiliilor aplicate de autoritatea vamală care a deschis documentele de tranzit, în cauză fiind acordat liberul de vamă deși mărfurile au fost selectate pe criteriul de selectivitate - mărfuri contrafăcute.

Faptele reținute în actul de sesizare au fost contestate de inculpați, aceștia arătând că nu au efectuat nici o intervenție pe lângă funcționarii vamali pentru a obține liberul de marfă pentru cele patru transporturi, fără efectuarea controlului fizic al mărfurilor, și nu au predat și primit nici o sumă de bani pentru aceste intervenții.

Tribunalul a arătat că, examinând probatoriul administrat în cauză, a constatat că acesta confirmă actele materiale reținute în sarcina inculpaților, fiind dovedită, în speță, vinovăția acestora.

Astfel, martorul L. M. arată, în mod constant, că inculpații V. V. și K. M. i-au precizat faptul că au un vameș care îi va ajuta să încheie documentele vamale de import la vama Sibiu, care urmează a fi plătit pentru fiecare transport, banii urmând a fi achitați de V. V. prin intermediul lui K. M., în care lucrătorul vamal avea încredere, astfel că, după întocmirea documentelor vamale pentru fiecare din cele patru transporturi, inculpatul Ș. A. a primit, prin intermediul lui K. M., suma de 3500 euro, pe care acesta din urmă a primit-o, anterior, de la V. V.. (f.119-120 d.u.p.). Aceleași împrejurări relevă martorul și în declarația din data de 12.09.2012 (f.139,143 d.u.p. v.I) dar și în denunțul depus la data de 26.04.2010 (f.179 d.u.p.v.I).

Pe de altă parte, martorul T. B. vorbește despre interesul inculpatului Ș. în modalitatea de derulare a importurilor efectuate de ., interes manifestat inclusiv cu ocazia importului efectuat în luna ianuarie 2010, când, inculpatul Ș. i-a comunicat martorului faptul că la frontiera turco-bulgară au fost ceva probleme, solicitând martorului să ia legătura cu turcii pentru ca următorul import să fie făcut pe ., societate aparținând inculpatului V. V. (f.189-190 d.u.p. v.I, f.193-195 d.u.p. v.III). În aceste sens, la data de 15.11.2009 autoritățile bulgare încheie actul de constatare a contravenției nr. 137/15.11.2009 prin care se constată că, la punctul vamal Lesovo, a fost depistat autovehiculul cu nr. de înmatriculare CH 4444 CA cu semiremorca CH 6179 EE care transporta_ bucăți parfumuri nedeclarate, importul fiind efectuat de . Sibiu. (f.454-466 d.u.p.V.I). Pe de altă parte, cu ocazia convorbirii telefonice purtate la data de 11.01.2010 între martorii T. B. și L. M., aceștia stabilesc efectuarea următorului import pe firma E-Logistic, la indicația inculpatului Ș. A. (f. 138-139 d.u.p. v.II).

La rândul său, inculpatul K. M., în declarația dată în dosarul inițial, nr. 81/D/P/2009 (f.242-245 d.u.p. v.I ) arată că a avut patru întâlniri cu lucrătorul vamal A. la sediul firmei ., întâlniri la care nu a mai participat nici o altă persoană și în cadrul cărora i-a înmânat acestuia câte 2500 euro primiți de la inculpatul V. V. pentru a face formele vamale la autoritățile vamale din Sibiu. În afara celor patru transporturi menționate, inculpatul K. arată că a mai fost contactat de lucrătorul vamal A. care i-a comunicat faptul că inculpatul V. a mai făcut un transport și că solicită suma de 2500 euro pentru formalitățile vamale, însă plata acestei sume de bani a fost refuzată întrucât inculpatul V. a transportat cu acea ocazie folie de plastic și nu parfumuri. Această declarație, deși contestată de inculpat în prezenta cauză, se coroborează cu declarația martorului L. M. (f. 143 d.u.p. v.I) și cu celelalte înscrisuri depuse la dosarul cauzei. Astfel, în fața instanței, inculpatul K. M. a arătat că declarația dată în dos. nr. 81/D/P/2009 a fost dictată de către anchetatori care l-au amenințat că îi blochează conturile bancare, fapt care s-a și întâmplat. Însă, examinând această declarație, tribunalul constată că această declarație a fost dată în prezența traducătorului autorizat și a apărătorului inculpatului, iar aspectele invocate de inculpat nu au fost probate în prezenta cauză. Pe de altă parte, declarația inițială a inculpatului se coroborează cu declarațiile constante ale martorului L. M., care confirmă atât plata serviciilor solicitate de către inculpatul K. M., inculpatului Ș. A., cât și contravaloarea acestora, de 3500 euro per transport. Pe de altă parte, această declarație se coroborează și cu înscrisurile identificate cu ocazia percheziției efectuate la locuința inculpatului V. V. (f.46,52 d.u.p. v.II) unde, în registrul de casă aferent perioadei 19.06._09 se află înscrise sume de câte 3500 euro pentru vamă, sume cu privire la care inculpatul V. V. arată că nu își amintește care a fost scopul și motivația acestor sume. (f.236 d.u.p.v.I). Pe de altă parte, martora S. M. R., care a efectuat adnotări în acest registru de casă, arată că mențiunile făcute în acest registru aveau la bază înscrisuri date de inculpatul V. V. și dispoziții verbale ale acestuia. (f.311-312 d.u.p. v.I).

Contactul permanent dintre inculpați, precum și între inculpați și martorii L. și T. este relevat și de listingul convorbirilor telefonice purtate între aceștia în perioada septembrie 2009 – ianuarie 2010, inculpații Ș. A. și K. M. având numeroase convorbiri telefonice în această perioadă, în condițiile în care aceștia susțin că aveau doar o relație client-prestator.(f.42-225 d.u.p. v.II). De asemenea, în perioada 01.10._10 inculpatul Ș. are mai multe convorbiri telefonice cu martorul T. B. (f.225-226 d.u.p. v.II) convorbiri care confirmă declarațiile martorilor L. și T.. Pe de altă parte, contactul permanent dintre inculpații V. V., K. M. și martorul L. este relevat de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice aflate la dosarul cauzei, și care nu au fost contestate de către inculpatul V. V. (f.117-122 d.u.p. v.II). În același sens, la data de 11.01.2010, în cadrul unei convorbiri telefonice efectuate între inculpatul V. V. și o persoană denumită Kello (identificată ca fiind inculpatul din dosarul disjuns Avci M.) acesta din urmă confirmă plata sumei de bani achitată la vama unde se află inculpatul V., de “3 jumătate” (f. 153 d.u.p. v.II).

Cu privire la faptele reținute în sarcina sa, inculpatul Ș. A. a învederat faptul că, în datele reținute ca fiind date ale săvârșirii faptelor, respectiv în 05.10.2009,28.10.2009 și 09.11.2009 acesta se afla în misiune, depunând, în acest sens, copii ale ordinelor de misiune și control (f.154-165 d.f. v.II) iar în perioada 21-25.09.2009 a participat la un curs de pregătire organizat la G. (f. 118-131 d.f.v.I). Ori, examinând cuprinsul ordinului de misiune nr. 8664/05.10.2009 (f. 163 d.u.p.v.III ) și registrul ordinelor de control și misiune (f. 157-161 d.u.p.v.III) tribunalul constată că, în data de 05.10.2009 inculpatul a făcut parte din echipa mobilă desemnată a efectua acțiuni de supraveghere și control, alături de martorii C. A. și M. L., pe traseul A.- Mediaș- Arpașu- Cisnădie—Miercurea Sibiului-Ocna Sibiului-DN1-DN7-DJ, în intervalul orar 12,00-23,00. Cu privire la efectuarea acestei deplasări, martorul C. arată a participat la acea misiune alături de inculpat și de celălalt martor (f.163 d.f.v.I) iar martorul M. I. arată că orele trecute în ordinul de misiune sunt reale (f.167 d.f.v.I) astfel că, instanța va înlătura apărarea inculpatului potrivit căreia, la data de 05.10.2009 nu se afla în Sibiu, în condițiile în care deplasarea în misiune s-a făcut după ora 12,00. Mai mult decât atât, martorul T. B. arată, în declarația sa, că în data de 05.10.2009 s-a întâlnit cu inculpatul Ș. A. care i-a spus că persoanele cu marfa din Turcia vor să facă în ziua respectivă primul import, cerând martorului să le întocmească declarația vamală pentru marfă, după care să-i dea colegei sale, S. A. documentele pentru a urca cu ele sus la vamă (f.186 d.u.p.v.I).

Cu privire la participarea inculpatului la misiunea efectuată în data de 28.10.2009, conform ordinului de misiune nr. 9503/28.10.2009 (f.165, 158 d.u.p. v.III) tribunalul a constatat că, în mod similar, această deplasare s-a efectuat în intervalul orar 17,00-24,00 împrejurarea care a permis prezența inculpatului în localitate până la momentul plecării în misiune. Pe de altă parte, la data de 28.10.2009, echipa mobilă din care a făcut parte inculpatul, încheie procesul verbal de contravenție nr. 72/28.10.2009 orele 19,00 (f.166 d.u.p.v.III).

În ceea ce privește participarea inculpatului la cursul de pregătire desfășurat în perioada 21-25.09.2009 tribunalul a constatat că această participare este dovedită cu fișele de pontaj depuse la dosarul cauzei (vol II d.f.) cu ordinul de deplasare și certificatul de participare (f. 174-175 d.f.v.I) însă aceste înscrisuri fac dovada prezenței inculpatului în altă locație în alt interval de timp decât cel în care sunt reținute actele materiale din prezenta cauză ( cererea de obținere a numărului EORI fiind depusă la data de 28.09.2009 iar transporturile fiind efectuate la datele de 05.10.2009, 12.10.2009, 28.10.2009 și 09.11.2009).

La rândul său, inculpatul K. M. a învederat, în fața instanței, faptul că în perioada 14.10._09 era plecat din țară, prezentând în acest sens copia pașaportului, însă această perioadă se situează în afara datelor reținute ca fiind acte materiale ale săvârșirii infracțiunilor.

Față de toate aceste considerente, tribunalul a apreciat că, fapta inculpatului Ș. A. D., care în intervalul septembrie – noiembrie 2009, în exercitarea aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de inspector vamal în cadrul Direcției Județene Accize și Operațiuni Vamale Sibiu ( și care potrivit atribuțiilor de serviciu, la nivelul anului 2009, avea atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor din domeniul vamal), a pretins pentru sine și ulterior a primit, prin intermediul inculpatului K. M., de la inculpatul V. V. suma totală de 14.000 euro ( în patru tranșe a câte 3.500 euro), promițând în schimb să intervină pe lângă funcționarii vamali competenți din cadrul Biroului Vamal Sibiu, pentru a fi îndeplinite formalitățile vamale de import ( închiderea carnetului TIR și acordarea liberului de vamă), pentru patru transporturi intrate în țară în intervalul octombrie – noiembrie 2009, fără ca aceste transporturi să fie suspuse, cu această ocazie, vreunui control fizic de către autoritățile vamale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, prev. de vechile dispoziții legale ale art. 257 alin. 1 C.p. raportat la art. 6 și 7 alin. 3 din legea nr. 78/200 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.

În mod corelativ, fapta inculpatului K. M. care, în intervalul septembrie – noiembrie 2009, în exercitarea aceleiași rezoluții infracționale, a înlesnit acțiunea inculpatului V. V., de a promite, oferi și a da suma totală de 14.000 euro ( în patru tranșe a câte 3.500 euro), inculpatului Ș. A. D., cunoscând că, în schimbul acestor sume de bani, acesta urma să intervină pe lângă funcționarii vamali competenți din cadrul Biroul Vamal Sibiu, pentru a fi îndeplinite formalitățile vamale de import ( închiderea carnetelor TIR și acordarea liberului de vamă) pentru 4 transporturi ce conțineau produse de contrabandă (parfumuri de lux contrafăcute intrate în țară în intervalul octombrie – noiembrie 2009), fără ca aceste transporturi să fie suspuse vreunui control fizic de către autoritățile vamale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență în formă continuată, prev. de vechile dispoziții legale ale art. 26 C.p. raportat la art. 61 alin. 1 din legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 42 alin. 2 C.p.

De asemenea, fapta inculpatului V. V., care în intervalul septembrie – octombrie 2009, în exercitarea aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de „ exponent” al unui grup infracțional constituit în România, în scopul obținerii de resurse financiare și prin operațiuni de contrabandă, indirect ( prin intermediul inculpatului K. M.), a promis, oferit și dat suma totală de 14.000 euro ) în patru tranșe a câte 3.500 euro, inculpatului Ș. A. D. ( lucrător vamal în cadrul Direcției Județene Accize și Operațiuni Vamale Sibiu), urmând ca în schimb acesta să intervină pe lângă funcționarii vamali competenți din cadrul Biroului Vamal Sibiu pentru a fi îndeplinite formalitățile vamale de import ( închiderea carnetului TIR și acordarea liberului de vamă), pentru patru transporturi ce conțineau produse de contrabandă ( parfumuri de lux contrafăcute, intrate în țară în intervalul octombrie – noiembrie 2009), fără ca aceste transporturi să fie suspuse, cu această ocazie, vreunui control fizic de către autoritățile vamale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență în formă continuată, prev. de vechile dispoziții legale ale art. 61 alin. 1 din legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.

Întrucât la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare noul cod penal, reprezentantul D. a solicitat, la data de 26.02.2014, schimbarea încadrării juridice în ceea ce privește infracțiunile reținute în sarcina celor trei inculpați, respectiv, în ceea ce îl privește pe inculpatul V. V., a solicitat schimbarea încadrării juridice din art. 61 din Legea din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 c.p. din 1969 în art. 292 alin. 1 din N.C.P., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul cod penal, care reglementează infracțiunea în formă continuată, prevedere care este mai favorabilă inculpatului, sub acest aspect, în ceea ce îl privește pe inculpatul K. M., din complicitate la infracțiunea prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 c.p. în art. 48 alin. 1 din N.C.P. cu raportare la art. 292 alin. 1 N.C.P., cu aplicarea art. 6 din Legea 78/2000 și cu aplicarea art. 41 alin 2 din vechiul cod penal, iar cu privire la inculpatul Ș. A. D., din art. 257 vechiul cod penal,rap. la art. 6,7 alin. 3 Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 c.p. din 1969 în art. 291 alin. 1 din N.C:P., cu raportare la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 7, lit. c. teza a II-a din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 vechiul cod penal.

Analizând cererea de schimbare a încadrării juridice formulate, tribunalul a constatat că Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a noului cod penal, prin art. 79 abrogă dispozițiile art. 6 1 Legea nr. 78/2000 dispozițiile acestui articol regăsindu-se în art. 292 alin. 1 codul penal actual. De asemenea, dispozițiile art. 257 alin. 1 c.p. din 1969 care reglementau infracțiunea de trafic de influență se regăsesc în actualul cod penal la art. 291 c.p. însă dispozițiile art. 6 Legea nr. 78/2000 sunt modificate prin actualizarea textelor din noul cod penal iar art. 7 alin. 3 Legea nr. 78/2000 este modificat prin art. 7 lit. c teza a II-a sub aspectul sancționator al agravantei, prevăzând o majorare a limitelor de pedeapsă pentru infracțiunea de trafic de influență săvârșită de persoane care au atribuții de constatare sau sancționare a contravențiilor cu o treime, în timp ce vechea reglementare prevedea o majorare a maximului special al pedepsei cu 2 ani. Pe de altă parte, tratamentul sancționator al infracțiunilor de cumpărare de influență și trafic de influență este mai sever în vechea legislație (care prevedea pedepse de la 2-10 ani, în timp ce noul cod prevede pedepse de la 2-7 ani) împrejurare în care tribunalul a apreciat că este mai favorabilă legea nouă. În schimb, în ceea ce privește tratamentul sancționator al infracțiunii continuate, tribunalul a constatat că, în speță, există identitate de subiect pasiv, astfel că sunt incidente dispozițiile art. 35,36 c.p. care sunt mai favorabile întrucât prevăd o majorare a maximului pedepsei cu cel mult 3 ani, în timp ce vechea reglementare prevedea un spor facultativ de până la 5 ani.

În aceste condiții, tribunalul a apreciat cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei ca fiind întemeiată și a constatat, în aplicarea art. 5 c.p. că legea nouă este mai favorabilă atât sub aspectul limitelor de pedeapsă cât și sub aspectul sancționării infracțiunii continuate.

La individualizarea pedepselor de 3 ani închisoare aplicate inculpaților, tribunalul a avut în vedere gravitarea infracțiunii săvârșite, gradul de participare a inculpaților la săvârșirea acesteia, calitatea de intermediar a inculpatului K. M. la săvârșirea faptei, împrejurările și modul de comitere, rezultatul produs, caracterul continuat al acesteia și conduita inculpaților în cursul procesului penal, apreciind că o pedeapsă orientată spre minim este în măsură să asigure realizarea scopului preventiv și educativ al acesteia.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate, instanța a constatat că dispozițiile vechiului cod penal sunt mai favorabile în ceea ce privește condițiile suspendării sub supraveghere.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termenul prevăzut de art.410 alin.1 din Codul de procedură penală, Direcția Națională Anticorupție - S. Teritorial A. I. și inculpații V. V., K. M. și Ș. A. D..

Prin apelul formulat, Direcția Națională Anticorupție - S. Teritorial A. I. a solicitat modificarea hotărârii penale atacate sub aspectul tratamentului sancționator aplicat inculpaților, în sensul de a se dispune executarea in regim de detenție a pedepselor principale și în ceea ce privește modalitatea de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale.

În motivarea apelului s-a arătat că raportat la activitatea infracționala dovedit a fi fost desfășurată de către inculpați se impunea aplicarea de pedepse executabile efectiv, în regim de detenție.

S-a arătat că, circumstanțele concrete ale comiterii infracțiunilor deduse judecații, respectiv caracterul continuat al acestora, perioada îndelungata de timp pe parcursul căreia au fost comise, gradul înalt de coeziune existent intre inculpați, crearea unei puternice aparențe de legalitate a activităților comerciale, respectiv a formalităților vamale necesar a fi parcurse pentru asigurarea folosului ilicit vizat, dar si persoana si atitudinea procesuala a inculpaților ( in mod particular a inculpatului Ș. A. D., funcționar public cu statut special in sensul dispozițiilor art. 7 lit.c teza a doua din Legea 78/2000) care au negat comiterea infracțiunilor, constituie argumente care susțin necesitatea agravării tratamentului sancționator aplicat inculpaților de către instanța de fond prin executarea in regim de detenție a pedepselor principale dispuse.

În ceea ce privește modalitatea de aplicare a confiscării speciale, s-a arătat că instanța ar fi trebuit sa se pronunțe asupra acestei masuri în sensul confiscării sumei de 14.000 euro sau a echivalentului sau in moneda naționala la data punerii in executare.

Prin apelul formulat, inculpatul inculpatul K. M. a solicitat în principal achitarea sa in baza art.16 lit. b din Codul de procedură penală iar în subsidiar achitarea în baza art.16 lit.i cu aplicarea art.6 din Codul de procedură penală, având în vedere că inculpatul deja a fost condamnat definitiv pentru aceeași faptă dar pentru aderare, sprijinire de grup infracțional conform Legii nr.39/2003.

În susținerea apelului, s-a arătat că în actul de sesizare a instanței se pornește de la o presupunere din interpretarea unor declarații fără să se explice în concret cum a intervenit inculpatul Ș., în mod direct sau indirect facilitând întocmirea de acte vamale și facilitarea transporturilor fără a fi verificate. Mai mult decât atât, declarația lui L. este oscilantă și vagă. În prima fază la prima audiere nu-și amintește nimic, ulterior reaudiat își amintește o . detalii care nu corespund însă cu situația reală. L. era inculpat în dosarul inițial - transportul de la C. - dar pe parcurs s-a schimbat situația acestuia din inculpat în martor, declarație care reprezintă o probă esențială în acest dosar.

S-a mai arătat că în cauză nu este lămurit în cel fel există grupul infracțional, inculpații fiind condamnați definitiv pentru această faptă, în sensul că aceeași infracțiune sub altă formă este supusă judecății, iar art.6 prevede clar că nu mai poți fi judecat a doua oară pentru aceeași faptă și apare o dublă pedeapsă pentru aceeași faptă. În principal nu s-a dovedit că s-a cumpărat influență, că inculpatul și-a exercitat influența și că s-au produs efecte. Nici procurorul nu este lămurit în ce modalitate ar fi intervenit Ș. A. direct sau indirect prin interpuși. Sub aspectul elementelor infracțiunii nu apare ca fiind dovedită influența inculpatului față de ceilalți lucrători vamali. Nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Există autoritate de lucru judecat pe sprijinirea grupului infracțional de către Ș. D. și nu este compatibilă cumpărarea de influență cu primirea de foloase necuvenite și nici aderarea, sprijinirea grupului cu cumpărarea de influență.

De asemenea, s-a solicitat ca, dacă se constată că totuși infracțiunea există și s-a săvârșit cu vinovăție, având în vedere pedepsele aplicate definitiv, să se dispună contopirea acestora cu pedeapsa stabilită în prezenta cauză.

Prin apelul formulat, inculpatul Ș. A. D. a solicitat achitarea sa.

În motivarea apelului s-a arătat că acest momentul procesual este foarte important deoarece dubla incriminare a fost invocată și la fond dar nu exista o soluție de condamnare definitivă în dosarul DIICOT, azi însă există o condamnare de sprijinire a grupului prin facilitarea întocmirii operațiunilor vamale cu ușurință evitând controalele vamale. Nu se poate spune că inculpatul a aderat la grup dar în același timp pretindea de la membrii grupului său contravaloarea absolut derizorie a unor influențe pe care să le exercite asupra colegilor săi funcționari în vamă. Nu s-a dovedit niciodată că e vorba de o sumă de bani. Raportat la ce reține procurorul în rechizitoriu și la declarația martorului C. S. care spune că în biroul său a venit dl. B. I. cu toate documentele vamale, se arată clar cine a intervenit, nicidecum inculpatul Ș.. În rechizitoriu se face însă o confuzie voită în ce privește funcția de comisar vamal care nu înseamnă un funcționar, ci un fel de societate comercială care realizează servicii private pe intermediere pe lângă funcționarii vamali. Nu este vorba de un funcționar vamal și inculpatul nu a făcut nici un trafic de influență ci a făcut o recomandare către un prestator de servicii. S-a dovedit că aceasta nu s-a putut întâmpla, inculpatul în septembrie era la G. la acea pregătire profesională, lucru dovedit cu înscrisuri și cu martori . Declarațiile lui L., sunt 6 sau 7 iar calitatea acestuia se schimbă de la un proces la altul și, deși acesta este cel care se ocupa de operațiunile respective, a obținut pedeapsa cea mai ușoară, cu suspendare, nu este inculpat în nici unul dintre dosare rezultând că a intervenit o înțelegere între acesta și organele de anchetă și a obținut și un regim penal mai blând pentru serviciile prestate declarând ceea ce i s-a cerut să declare, deoarece în denunț și celelalte declarații nu există nici o referire la inculpatul Ș. doar în ultima declarație îl introduce miraculos pe personajul neidentificat cu numele și care ar fi făcut aceste intervenții și din discuțiile purtate între K. M. și V. V. ar fi auzit că s-ar fi solicitat sume de bani. Discuțiile dintre inculpatul K. M. și inculpatul V. V. au fost tot timpul în limba turcă și L. nu cunoștea limba turcă și nu avea cum să înțeleagă așa ceva. Mai mult, acesta a spus că i s-a dat o plasă cu mostre de parfumuri ca să vadă și inculpatul Ș. despre ce este vorba, ceea ce este imposibil deoarece momentul în care s-a predat parfumul era înainte cu două săptămâni de a veni șoferul care fi putut aduce parfumurile din Olanda. Martorul L. a spus ce s-a dorit să se spună. În fața organelor de urmărire penală se face dovada cu adresa de la poliția de frontieră că K. M. era în Turcia. Se însăilează astfel o stare de fapt care să justifice și o pretinsă faptă de trafic de influență. S-a reținut doar această parte a pretinsei cumpărări de influență între membrii grupului infracțional reținut ca atare. Aceeași faptă din dosarul DIICOT se impută lui Ș., aceeași faptă reținută în dosarul DIICOT include în totalitate ceea ce i se impută în această cauză, însă o astfel de faptă nu există. Soluția de condamnare dacă ar rămâne definitivă în dosarul de corupție ar putea justifica o soluție de revizuire în dosarul DIICOT, inculpatul nu a acționat, nu a săvârșit nici o faptă.

În ceea privește suma de 3.500 Euro pentru fiecare transport, s-a arătat că există un carnet de însemnări unde apare această sumă și care a fost plătită vameșului de la B. care a primit soluție de netrimitere în judecată și este vorba de 2500 de euro, suma de 3.500 a apărut de nicăieri, K. și cu Verdun nu recunosc că au plătit cu această sumă de bani, Ș. nici atât doar L. a auzit din discuțiile dintre cei doi deși s-a vorbit în limba turcă. Nu există dovada că s-ar fi comis cumpărarea de influență. Totul pleacă de la presupuneri scoase din dosarul DIICOT dar când se dă soluția din dosarul DIICOT se uită de ea și există și fapte de corupție. Nu s-a dovedit această cumpărare de influență. S-a dovedit însă că ce a declarat Lampadarie este fals, chiar minciună și contribuția lui Ș. este inexistent de realizat.

solicită admiterea apelului declarat de inculpatul Ș. D..

Inculpatul V. V., nu a motivat apelul declarat și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a susține calea de atac formulată.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru acesta a solicitat, în principal achitarea inculpatului sau reindividualizarea pedepsei cu reducerea acesteia, arătând că își însușesc argumentele expuse de apărătorii coinculpaților.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate, a actelor dosarului, precum și din oficiu, conform art. 417 alin.2 din Codul de procedură penală, Curtea de apel constată următoarele :

Din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă că starea de fapt reținută în hotărârea apelată este corectă, probatoriul fiind bine coroborat și interpretat.

Este dovedit în cauză că, în intervalul septembrie – noiembrie 2009, inculpatul Ș. A. D., în calitate de inspector vamal în cadrul Direcției Județene Accize și Operațiuni Vamale Sibiu, având printre atribuțiile de serviciu constatarea sau sancționarea contravențiilor din domeniul vamal, a pretins pentru sine și ulterior a primit, prin intermediul inculpatului K. M., de la inculpatul V. V. suma totală de 14.000 euro, respectiv patru tranșe a câte 3.500 euro, promițând în schimb să intervină pe lângă funcționarii vamali competenți din cadrul Biroului Vamal Sibiu, pentru a fi îndeplinite formalitățile vamale de import ( închiderea carnetului TIR și acordarea liberului de vamă) pentru patru transporturi intrate în țară în intervalul octombrie – noiembrie 2009, fără ca aceste transporturi să fie suspuse, cu această ocazie, vreunui control fizic de către autoritățile vamale.

Inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor, inculpatul K. M. arătând că a luat cu titlu de împrumut sume mici de bani de la inculpatul V. V.,, nu a solicitat ajutorul inculpatului Ș. A. D. pentru efectuarea formalităților vamale la transportul parfumurilor, ci a avut doar o discuție legată de autorizarea serviciului de depozitare uleiuri, și nu i-a remis acestuia vreo sumă de bani.

Inculpatul V. V. a arătat că nu a avut nici o înțelegere cu inculpatul K. M. privitoare la plata funcționarilor vamali din Sibiu pentru acordarea liberului de vamă, nu a oferit, prin intermediul lui K. M., bani inculpatului Ș. A. D., ci a plătit suma de_ euro pentru funcționarii vamali din vama B. în vederea efectuării transportului de parfumuri fără efectuarea controlului în vamă.

Inculpatul Ș. A. D. a declarat că într-o singură împrejurare, inculpatul K. M. s-a interesat de formalitățile necesare pentru ca o firmă să primească număr EORI însă a fost îndrumat spre comisionarii vamali, inculpatul Ș. neavând cunoștință de nici un transport de parfumuri, neprimind și nepretinzând de la ceilalți inculpați sume de bani sau alte foloase în legătură cu aceste transporturi. De asemenea, a arătat că în datele de 05.10.2009 și 28.10.2009 se afla în misiune de control, iar în perioada în care inculpatul V. V. și martorul L. efectuau formalități pentru obținerea numărului EORI se afla la un curs de pregătire la G..

Starea de fapt anterior reținută și vinovăția inculpaților sunt dovedite însă prin coroborarea împrejurărilor rezultate din mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv:

- declarațiile martorului martorul L. M. care a arătat în mod constant că inculpații V. V. și K. M. i-au precizat faptul că au un vameș care îi va ajuta să încheie documentele vamale de import la vama Sibiu, care urmează a fi plătit pentru fiecare transport, banii urmând a fi achitați de V. V. prin intermediul lui K. M., în care lucrătorul vamal avea încredere, astfel că, după întocmirea documentelor vamale pentru fiecare din cele patru transporturi, inculpatul Ș. A. D. a primit, prin intermediul lui K. M., suma de 3500 euro, pe care acesta din urmă a primit-o, anterior, de la V. V.;

- declarațiile martorului T. B., care vorbește despre interesul manifestat de inculpatul Ș. A. D. în modalitatea de derulare a importurilor efectuate de ., interes manifestat inclusiv cu ocazia importului efectuat în luna ianuarie 2010, când, inculpatul Ș. i-a comunicat martorului faptul că la frontiera turco-bulgară au fost ceva probleme, solicitând martorului să ia legătura cu turcii pentru ca următorul import să fie făcut pe ., societate aparținând inculpatului V. V.); martorul a mai arătat că în cazul celor 4 importuri efectuate de . întocmirea formalităților vamale s-a derulat în mod similar importului din data de 05.01.2009, că inculpatul Ș. A. s-a interesat, la fiecare transport, despre data exactă la care urma să vină importul, fiind la curent cu toate aceste importuri;

- listingul convorbirilor telefonice purtate între inculpați, între numiții T. B. și Lambardie în perioada septembrie 2009 – ianuarie 2010 (cu ocazia convorbirii telefonice purtate la data de 11.01.2010 între martorii T. B. și L. M., aceștia stabilesc efectuarea următorului import pe firma E-Logistic, la indicația inculpatului Ș. A. D.);

- procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice aflate la dosarul cauzei, purtate de inculpații Ș. A. și K. M., de inculpatul Ș. cu martorul T. B., între inculpații V. V., K. M. și martorul L. (la data de 11.01.2010, în cadrul unei convorbiri telefonice efectuate între inculpatul V. V. și o persoană denumită Kello (identificată ca fiind inculpatul din dosarul disjuns Avci M.) acesta din urmă confirmă plata sumei de bani achitată la vama unde se află inculpatul V., de “3 jumătate” ;

- declarațiile martorului B. I., care a relatat împrejurările legate de transporturile efectuate la solicitarea numitului Lambardie M. cu autovehiculele aparținând inculpatului V. V. și K. M.;

- declarațiile martorului C. S., funcționarul vamal cu atribuții de efectuare a controlului fizic, a controlului documentar, acordarea liberului de vamă și înregistrarea declarațiilor vamale, care a înregistrat declarația vamală de punere în circulație a mărfurilor pentru un import de mărfuri selectat pe culoarul roșu;

- declarația martorei S. Adreia C., angajată a . care avea ca atribuții și aceea de a înmâna documentele lucrătorilor vamali pentru efectuarea controalelor vamale;

- procese verbale privind perchezițiile informatice efectuate asupra unor telefoane mobile aparținând inculpaților V. V., K. M. și Ș. A. D.;

- copii înscrisuri aflate în dosarul nr. 81/D/P/2009 al D.I.I.C.O.T., privind documentația aferentă operațiunilor de import efectuate de S.C. Mundi Impex S.R.L. și .., înscrisuri înaintate de DJAOV Sibiu, privind pe inculpatul Ș. A. D., documente referitoare la depistarea a două transporturi de contrabandă de către autoritățile maghiare și bulgare;

- declarațiile date procurorului de inculpatul inculpatul K. M., în dosarul inițial, nr. 81/D/P/2009 în care arată că a avut patru întâlniri cu lucrătorul vamal A. la sediul firmei ., întâlniri la care nu a mai participat nici o altă persoană și în cadrul cărora i-a înmânat acestuia câte 2500 euro primiți de la inculpatul V. V. pentru a face formele vamale la autoritățile vamale din Sibiu. Inculpatul K. mai arată că a mai fost contactat de lucrătorul vamal A. care i-a comunicat faptul că inculpatul V. a mai făcut un transport și că solicită suma de 2500 euro pentru formalitățile vamale, însă plata acestei sume de bani a fost refuzată întrucât inculpatul V. a transportat cu acea ocazie folie de plastic și nu parfumuri;

Deși ulterior în fața instanței, inculpatul K. M. a arătat că declarația dată în dos. nr. 81/D/P/2009 a fost dictată de către anchetatori care l-au amenințat că îi blochează conturile bancare, fapt care s-a și întâmplat, acest aspect este contrazi9s de declarația dată de traducătorului autorizat care a asistat la audierea inculpatului, numita M. V., audiată în calitate de martor cu privire la susținerile inculpatului, la data de 25.02.2015.

Instanța mai are în vedere faptul că, astfel cum s-a reținut și în hotărârea primei instanțe, prin sentința penală nr. 465/29.05.2012 a Tribunalului București, pronunțată în dosarul nr._/3/2010, modificată prin decizia penală nr. 122/17.04.2013 a Curții de Apel București și definitivă prin decizia penală nr.2212/30.06.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a dispus condamnarea inculpaților V. V., K. M. și Ș. A. D. pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, între care infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat și contrabandă.

În considerentele hotărârii Tribunalului București (filele 29-42), se rețin ca dovedite împrejurări referitoare la cele 4 transporturi cu privire la care au fost săvâr4șite faptele din prezenta cauză, respectiv:

La data de 25.09.2009, membrii grupului infracțional au încărcat de la un depozit din Turcia parfumuri contrafăcute în camionul înmatriculat în Bulgaria CH 9999 HH/CH 5999EE, aparținând firmei de transport „D. - PETKO VASILEV . de un cetățean bulgar cunoscut sub numele de „SVENKO”, marfa declarată autorităților vamale fiind „caserole de plastic, capace pentru caserole de plastic, vase ceramice pentru toaletă”.

Transportul a plecat din Istanbul la data de 02.10.2009, a intrat pe teritoriul Bulgariei la data de 03.10.2009, unde a fost deschis tranzitul electronic (MRN), pentru carnetul TIR ._, și a ajuns în Sibiu la data de 05.10.2009.

În aceeași zi, inculpatul K. M., la solicitarea inculpatului V. V., a luat legătura cu inculpatul Ș. A. D., căruia i-a solicitat să „rezolve” întocmirea documentelor vamale fără efectuarea controlului fizic asupra mărfurilor, propunere cu care inculpatul Ș. A. D. a fost de acord, indicându-i inculpatului K. M. să meargă la comisionarul vamal ., unde să ia legătura cu martorul T. B. A. pentru a întocmi documentele necesare, urmând ca de restul să se ocupe el. ”

Inculpatul Ș. A. D., pentru a se asigura că în cadrul importurilor pentru care membrii grupului infracțional i-au solicitat sprijinul nu introduc în țară alte categorii de bunuri interzise la deținere (arme, droguri etc.), ci doar parfumuri contrafăcute, i-a solicitat inculpatului K. M. să-i prezinte cu ocazia următorului transport mostre din parfumurile aduse.

Inculpatul K. M. a transmis solicitarea inculpatului V. V. care, la rândul său, a luat legătura cu Alibeyogullari Vahdet, solicitându-i ca la momentul în care transportul de parfumuri contrafăcute efectuat de martorul B. I. va ajunge la destinație să-i trimită înapoi, prin șofer, mostre din parfumurile transportate.

În consecință, după descărcarea parfumurilor contrafăcute la depozitul din Antwerpen, Alibeyogullari Vahdet i-a înmânat martorului B. I. două cutii conținând mostre de diferite mărci din parfumurile transportate, precum și suma de 20.000 de euro, pentru a-i fi înmânată inculpatului V. V..

Martorul B. I. a ajuns înapoi la Sibiu, iar la data de 29.10.2009 a fost căutat la domiciliul său de inculpații V. V. și L. M., cărora le-a înmânat cele două cutii cu parfumuri și suma de 20.000 de euro trimise de Alibeyogullari Vahdet.

Suma de 20.000 de euro a fost luată de inculpatul V. V., iar parfumurile - de inculpatul L. M. și înmânate la data de 31.10.2009 inculpatului K. M., în prezența inculpatului V. V., la sediul ., inculpatul K. M. înmânându-le, cu aceeași ocazie, inculpatului Ș. A. D.. „

Instanța a mai reținut că ”pentru toate cele patru importuri de parfumuri, încheierea documentelor vamale de tranzit și a celor de import, la DJAO Sibiu, la datele de 05.10.2009, 12.10.2009, 28.10.2009 și 09.11.2009, a fost intermediată de inculpatul Ș. A. D..

După efectuarea fiecărui import, inculpatul Ș. A. D. se prezenta la sediul ., unde îi comunica inculpatului K. M. faptul că formalitățile vamale pentru transportul respectiv au fost finalizate. La rândul său, inculpatul K. M. îi solicita inculpatului V. V. confirmarea realizării importurilor și suma de 3.500 de euro, pe care i-o înmâna inculpatului Ș. A. D..

Mai mult decât atât, inculpatul Ș. A. D. s-a prezentat la sediul . și după importul din data de 22.10.2010 (import la care, urmare morții șoferului bulgar, camionul a fost dus înapoi în Turcia și încărcat cu marfa declarată în documentele vamale, respectiv „caserole de plastic, capace pentru caserole de plastic, cutii pentru pizza”), pentru a-i solicita inculpatului K. M. banii și pentru acest transport.

Inculpatul K. M. l-a întrebat pe inculpatul V. V. despre realizarea acestui transport, acesta spunându-i că transportul a fost cu „marfă bună”, în sensul că marfa adusă a fost cea menționată în declarațiile vamale, motiv pentru care nu are de ce să-i dea inculpatului Ș. A. D. banii pentru acest transport.

La insistențele inculpatului Ș. A. D. referitoare la suma de bani datorată de membrii grupului infracțional, inculpatul K. M. i-a chemat la sediul . pe inculpații V. V. și L. M. pentru a-i explica inculpatului Ș. A. D. motivele pentru care nu-i dau banii, ocazie cu care cei doi s-au oferit să-l ducă pe inculpatul Ș. A. D. la depozitul .-i arăta că în depozit nu se află decât caserole de plastic, capace pentru caserole de plastic, rezervoare și vase ceramice pentru toaletă.”

Apărarea inculpaților în sensul că la dosar nu ar exista probe cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență respectiv cumpărare de influență este nefondată, având în vedere declarațiile martorilor audiați în cauză și declarațiile date inițial de inculpatul K. M., aceștia relatând împreju8rări care au fost6 reți8nute și în cauza în care inculpații au fost condamnați definitiv pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, între care infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat și contrabandă.

Astfel cum în mod corect a reținut Tribunalul, implicarea inculpatului Ș. A. în perfectarea documentelor vamale depuse la data de 05.10.2009 în numele . rezultă din interesul manifestat de acesta în legătură cu importurile efectuate de această societate, el fiind cel care îi prezintă angajaților firmei de comisionariat pe inculpatul V. V. și pe martorul L. la începutul lunii octombrie 2009, din direcționarea clienților spre firma de comisionariat ., firmă cu care . nu încheie niciun contract scris, astfel cum declara martorul T. (f.186 d.u.p. v.I) și din faptul că inculpatul încasa diverse sume de bani din încasările acestei societăți, având interese financiare la societatea de comisionariat.

Instanța constată așadar că, deși inculpații au invocat, prin apelurile declarate, că nu au săvârșit infracțiunile de trafic / cumpărare de influență, prezumția de nevinovăție a acestora este înlăturată în mod cert de probele administrate în acuzare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că, în condițiile în care există o probațiune administrată împotriva persoanei acuzate, care a fost coroborată cu lipsa unei explicații plauzibile din partea acesteia, dreptul la tăcere nu a fost încălcat.

În acest sens, la pct.2.5 din Carta verde privind prezumția de nevinovăție se arată că probele în acuzare trebuie să fie suficient de solide pentru a necesita un răspuns din partea celui acuzat, iar nu vinovăția certă a acestuia, caz în care absența unei justificări din partea acestuia poate duce la concluzia că nu există nici o altă explicație posibilă și că acuzatul este vinovat, având în vedere declarațiile celorlalte persoane acuzate, contradicțiile între declarațiile acuzatului sau introducerea în cauză de date sau informații false.

Astfel, potrivit art.103 alin.1 din Codul de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

Este adevărat că inculpatul beneficiază de „prezumția de nevinovăție”, nefiind obligat să-și dovedească nevinovăția (art. 99 alin. 2 - fost art.66 - din Codul de procedură penală ), revenind organelor judiciare (acuzării) obligația să administreze probe în vederea dovedirii vinovăției acestuia (art. 3 alin.4 și art. 99 alin. 1 din Codul procedură penală). Este, însă, deopotrivă adevărat că, potrivit art. 99 alin.3 din Codul procedură penală, inculpatul, are dreptul de a propune administrarea de probe, drept procesual care nu se rezumă la negarea vinovăției, la negarea conținutului informativ al unei probe ori la negarea evaluării corecte a probelor de către instanță. În măsura în care inculpatul nu reușește să probeze lipsa de temeinicie a probelor în acuzare, prezumția de nevinovăție a acuzatului este răsturnată, această prezumție având caracter relativ, iar nu absolut.

Totodată, în ceea ce privește invocarea autorității de lucru judecat, raportat la faptele care au format obiectul dosarului nr._/3/2010, Curtea reține că în considerentele sentinței penale nr. și ale deciziei penale nr. 122/17.04.2013 a Curții de Apel București s-a reținut în sarcina inculpatului Ș. A. D., că în perioada septembrie-noiembrie 2009, a aderat și sprijinit grupul inițiat în luna martie 2009 de inculpatul V. V., Alibeyogullari Vahdet și Avci M., ulterior constituit de aceștia împreună cu inculpații K. M. și C. R. D., grup infracțional la care, pe parcursul derulării, dezvoltării și perfecționării activității infracționale (în perioada martie 2009-februarie 2010), au aderat, sau pe care, după caz, l-au sprijinit, având atribuții și sarcini bine determinate, alți inculpați, în scopul de a obține beneficii materiale de pe urma săvârșirii infracțiunilor de contrabandă și de punere în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate.

S-a mai reținut că inculpatul, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada octombrie-noiembrie 2009, la solicitarea inculpaților V. V., K. M. și L. M., a acționat pentru facilitarea introducerii în România, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal, a patru transporturi de produse contrafăcute – parfumuri, provenind din Turcia, care trebuiau plasate sub un regim vamal și a căror valoare în vamă era mai mare de 20.000 lei, fapte ce constituie infracțiunea de complicitate la contrabandă, în formă continuată, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 270 alin. 2 lit.a) din Legea 86/2006 (Codul Vamal), cu aplicarea art.41 alin.2 și art.13 Cod penal.

Infracțiunea de grup infracțional organizat a fost săvârșită în scopul de a obține beneficii materiale de pe urma săvârșirii infracțiunilor de contrabandă și de punere în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, sprijinul acordat grupul inițiat în luna martie 2009 constând în acțiuni de facilitare introducerii în România, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal, a patru transporturi de produse contrafăcute - parfumuri, provenind din Turcia și nu în pretinderea și primirea unor sume de bani pentru a/și exercita influența asupra unui funcționar public și a-l determina pe acesta să aibă o anumită conduită în legăturile cu atribuțiile sale de serviciu,

De asemenea, infracțiunea de contrabandă nu constituie o infracțiune complexă care să absoarbă în conținutul său constitutiv și infracțiunea de trafic de influență, în contextul în care elementul material al laturii obiective în cazul celor două infracțiuni este diferit, la fel și obiectul juridic și urmarea imediată.

Chiar daca ambele infracțiuni reținute în sarcina inculpatului constau în acționarea în vederea facilitării introducerii în România, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal, a patru transporturi de produse contrafăcute – parfumuri, provenind din Turcia, în cazul traficului de influență fapta inculpatului Ș. A. D. constă în pretinderea pentru sine și ulterior primirea, prin intermediul inculpatului K. M., de la inculpatul V. V. a sumei de 14.000 euro promițând în schimb să intervină pe lângă funcționarii vamali competenți din cadrul Biroului Vamal Sibiu, pentru a fi îndeplinite formalitățile vamale de import ( închiderea carnetului TIR și acordarea liberului de vamă), pentru patru cele patru transporturi (fapte săvârșite. în calitate de inspector vamal în cadrul Direcției Județene Accize și Operațiuni Vamale Sibiu).

În cazul infracțiunii de trafic de influență fapta constă în activitatea de a pretinde și primi sume de bani pentru a/și exercita influența asupra unui funcționar public și a-l determina pe acesta să aibă o anumită conduită în legăturile cu atribuțiile sale de serviciu, urmarea imediată fiind punerea în pericol a pentru normala desfășurare a relațiilor de serviciu la care se referă acțiunea de traficare.

Obiectul juridic principal al infracțiunii de contrabandă asimilată este reprezentat de relațiile sociale ce se desfășoară în jurul siguranței frontaliere, care implică un control riguros al anumitor categorii de mărfuri la trecerea frontierei, mai ales a frontiere cu statele din zona non-UE.

Infracțiunea de contrabandă este o infracțiune de rezultat având drept consecință cauzarea unei pagube, prin sustragerea de la plata taxelor vamale.

Existența concursului real între cele două infracțiuni se susține și prin natura faptelor, în sensul că acțiunea de pretindere a unei sume de bani, promițând în schimb să intervină pe lângă funcționarii vamali competenți din cadrul Biroului Vamal Sibiu, pentru a fi îndeplinite formalitățile vamale de import nu este suficientă prin ea însăși să constituie infracțiunea de contrabandă sub forma complicității, constând în facilitarea introducerii în România, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal, întrucât infractorul trebuie să mai săvârșească neapărat un act comisiv sau omisiv, care să aibă drept urmare consumarea infracțiunii prin ajutorul efectiv dat autorilor infracțiunii de contrabandă, acte suplimentare care excedează infracțiunii de trafic de influență.

Corelativ argumentelor mai sus expuse, se constată că nici infracțiunea de cumpărare de influență nu este absorbi8tă de cea de contrabandă.

În consecință, rezultă că cele trei infracțiuni, cu modalități diferite de realizare a elementului material, pot coexista, având o existență de sine-stătătoare, fiind diferite, cu conținuturi diferite și care protejează valori sociale diferite, motiv pentru care Curtea de Apel constată că solicitarea de încetarea procesului penal în baza art.16 lit.i cu aplicarea art.6 din Codul de procedură penală, având în vedere că inculpații deja au fost condamnat definitiv pentru aceeași faptă este nefondată.

În ceea ce privește susținerile inculpatului Ș. A. D. în sensul că nu s-a dovedit nici primirea unor sume de bani nici cuantumul acestor sume, instanța de apel reține că primirea sumelor de bani rezultă din declarația inițială a inculpatului K. M., cuantumul acesteia fiind reținut și în considerentele sentința penală nr. 465/29.05.2012 a Tribunalului București.

Concluzionând, raportat la mijloacele de probă administrate în cauză și analizate anterior, Curtea constată că este dovedită vinovăția inculpaților, starea de fapt reținută și încadrarea faptelor săvârșite de aceștia dată de instanța de fond fiind corecte, fiind înlăturată prezumția de nevinovăție invocată de aceștia în cauză.

Procedând la individualizarea pedepselor în concret, instanța de apel consideră că în contextul cauzei, raportat la criteriile generale prevăzute de art.74 din Codul penal, respectiv la împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, la starea de pericol creată pentru valorile ocrotite, la natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunilor, la motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, la lipsa antecedente penale ale inculpaților, la conduita nesinceră după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal și la nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, pedepsele stabilite au fost just individualizate, fiind în măsură să își atingă scopul preventiv și educativ.

Referitor la apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție - S. Teritorial A. I. prin care s-a solicitat modificarea hotărârii penale atacate sub aspectul tratamentului sancționator aplicat inculpaților, în sensul de a se dispune executarea în regim de detenție a pedepselor principale, Curtea îl co0nsideră nefondat, Tribunalul reținând în mod corect că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 861 și urm.din Codul penal din 1969.

La rândul său, raportat la faptele care formează obiectul prezentei cauze, Curtea consideră că nu se impunea aplicarea unor pedepse cu executare în regim de detenție, condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere constituind un avertisment pentru ca aceștia să nu mai comită infracțiuni.

Totodată, faptul că ulterior pronunțării sentinței primei instanțe a rămas definitivă hotărârea de condamnare a inculpaților la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni concurente, urmează a fi analizat într-o procedură separată, deoarece la acest moment procesual, direct în apel, nu se poate proceda la contopirea pedepselor aplicate inculpaților în prezenta cauză cu cele aplicate prin sentința penală nr. 465/29.05.2012 a Tribunalului București.

În ceea ce privește modalitatea de aplicare a confiscării speciale, Curtea consideră că omisiunea primei instanțe de a menționa echivalentului în lei a sumei de_ euro la data punerii in executare este un aspect care ține de momentul executării măsurii de siguranță dispuse prin sentința penală atacată și nu constituie un aspect de nelegalitate a hotărârii, care s-ar impune a fi corectat de instanța de apel.

Examinând din oficiu hotărârea atacată, prin prisma dispozițiilor art. 417 din Codul de procedură penală, Curtea de apel constată că celelalte dispoziții ale primei instanțe referitoare la menținere măsurii sechestrului asigurator și la stabilirea cheltuielilor judiciare sunt legale și temeinice.

Față de toate considerentele ce preced, văzând și dispozițiile art.421pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, instanța va respinge ca nefondate apelurile declarate de Direcția Națională Anticorupție - S. Teritorial A. I. și de inculpații V. V., K. M. și Ș. A. D. împotriva sentinței penale nr.80 /16.04.2014, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._ .

Va constata că inculpații K. M. și Ș. A. D. sunt arestați în altă cauză.

În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală, va obliga pe fiecare inculpat să plătească suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în ape.

În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de Direcția Națională Anticorupțue - S. Teritorial A. I. și de inculpații V. V., K. M. și Ș. A. D. împotriva sentinței penale nr.80 /16.04.2014, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._ .

Constată că inculpații K. M. și Ș. A. D. sunt arestați în altă cauză.

În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală, obligă pe fiecare inculpat să plătească suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în ape.

În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului pentru doamna interpret I. T., în cuantum de 567,41 lei, conform facturii fiscale depuse la dosar.

Onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpați, în cuantum de câte 100 lei, pentru inculpații K. M. și Ș. A. D. și de 300 lei pentru inculpatul V. V., vor fi avansate din fondurile Ministerul Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 mai 2015.

Președinte, Judecător,

A. I. P. G. L. O.

C.O.

Potrivit art. 406 alin. 4 Cpp, Semnează președintele de complet,

A. I. P.

Grefier,

A. B.

C.O.

Potrivit art. 406 alin. 4 Cpp,

Semnează Grefier Șef,

V. C. V.

Red./Tehnored. A.P./ 31.07.2015

Imprimat 2ex/D.M.H.

J.F. D. M. C.

← Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Art.342 NCP....  Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 532/2015. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 551/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA