Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat. Art.334 NCP. Decizia nr. 965/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 965/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 19-10-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A. I.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 965/A/2015

Sedința publică de la 19 octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: A. P.

JUDECĂTOR: S. I. M.

Grefier: T. C.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. a fost reprezentat de procuror

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul C. C. Emilio împotriva sentinței penale nr. 301/6.07.2015 pronunțate de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul apelant C. C. Emilio, asistat de avocat S. S., apărător ales.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar s-au înregistrat motive de apel formulate de inculpatul C. C. Emilio, prin apărător ales.

Întrebat fiind de către instanță, inculpatul apelant C. C. Emilio învederează că dorește să fie audiat în cauză și precizează că regretă foarte mult fapta.

Instanța, conform dispozițiilor art. 421 raportat la art. 107 Cod procedură penală procedează la audierea inculpatului apelant C. C. Emilio, declarația acestuia fiind atașată la dosar.

Instanța solicită participanților să precizeze dacă mai au alte cereri de formulat.

Apărătorul ales al inculpatului apelant și reprezentantul Ministerului Public învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat S. S., apărătorul ales al inculpatului apelant C. C. Emilio solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și procedând la o nouă judecare a se dispune:

- suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În susținerea apelului, învederează următoarele aspecte:

Inculpatul a conștientizat tot ce a făcut, și-a asumat și a recunoscut fapta de la început.

Precizează că, deși necunoașterea legii nu-l exonerează pe inculpat de răspundere penală, se impune ca instanța să aibă în vedere faptul că acesta este o persoană tânără și că anturajul l-a determinat să săvârșească fapta. Mai arată că fapta anterioară pentru care a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendare și faptele din prezenta cauză se datorează tinereții și inconștienței.

În continuare, arată că inclusiv Procurorul General al României a susținut că reeducarea inculpatului se realizează prin readucerea acestuia în societate și nu prin aplicarea unei pedepse cu executare.

Cu referire la persoana inculpatului, învederează că acesta și-a refăcut viața, muncește, plătește taxe și dorește să-și întemeieze o familie, are grijă de tatăl său și își asumă toate faptele.

Concluzionând, solicită aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere, apreciind că prin plasarea inculpatului după gratii, s-ar produce asupra acestuia un impact negativ.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică sentința penală atacată.

Susține că legea este foarte clară și, de esență revocării pedepsei, este executarea acesteia.

Inculpatul apelant C. C. Emilio, având ultimul cuvânt învederează că regretă foarte mult faptele.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului de față,

În deliberare, constată:

Prin sentința penală nr. 301/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar penal nr._ s-a hotărât:

1. În baza art. 396 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 396 alin. 10 C.pr.pen. a fost condamnat inculpatul C. C.-E. (fiul lui F. V. și N. D., născut la data de 08.02.1986 în Cugir, jud. A., domiciliat în Cugir, ., ., ., cu domiciliul procesual ales în București, .. ._, cetățean român, necăsătorit, studii 12 clase, fără ocupație, CNP_) la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep., în condițiile art. 37 lit. a) Cod penal anterior.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a conduce un vehicul pe drumurile publice, pe durata executării pedepsei principale.

2. În baza art. 396 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 396 alin. 10 C.pr.pen. a fost condamnat inculpatul C. C.-E. la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prev. de art. 85 alin.2 din OUG nr. 195/2002 rep., în condițiile art. 37 lit. a) Cod penal anterior.

3. În baza art. 396 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 396 alin. 10 C.pr.pen. a fost condamnat inculpatul C. C.-E. la pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căruia dreptul de a conduce i-a fost anulat prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 rep., în condițiile art. 37 lit. a) Cod penal anterior.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a conduce un vehicul pe drumurile publice, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) Cod penal anterior cu referire la art. 5 Noul cod penal, s-a constatat că infracțiunile deduse judecății sunt concurente între ele, și în consecință:

În baza art. 33 lit. a) art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal anterior, s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta, în pedeapsa cea mai grea, stabilindu-se ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 8 luni închisoare.

S-a constatat că infracțiunile din prezenta cauză au fost săvârșite de inculpat în termenul de încercare de 3 ani al suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare - aplicată prin S.p. nr. 33/28.01.2013 pronunțată de Judecătoria A. I., rămasă definitivă prin D.p. nr. 379/R/02.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel A. I., și în consecință:

În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, art. 83 C.penal anterior, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare stabilită prin S.p. nr. 33/28.01.2013 pronunțată de Judecătoria A. I., rămasă definitivă prin D.p. nr. 379/R/02.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel A. I. și a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa stabilită în prezenta cauză, stabilindu-se ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare, în regim de detenție.

S-a constatat că prin S.p. nr. 33/28.01.2013 pronunțată de Judecătoria A. I., rămasă definitivă prin D.p. nr. 379/R/02.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel A. I., inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b) Cod penal anterior pe lângă pedeapsa de 1 an închisoare aplicată, a cărei executare a fost suspendată pe durata termenului de încercare.

În baza art. 272, art. 274 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 140 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, (suma de 40 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală și suma de 100 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente procedurii de Cameră preliminară și fazei de judecată).

S-a constatat că onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în procedura de cameră preliminară și faza de judecată- avocat S. L., în cuantum de 100 lei, a fost avansat din Fondurile Ministerului de Justiție, astfel cum s-a stabilit prin încheierea din ședința camerei de consiliu din data de 21.04.2015.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 4042/P/2013 emis la data de 05.02.2014 P. de pe lângă Judecătoria A. I. a trimis în judecată pe inculpatul C. C. E. pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, faptă prev. și ped. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002; conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, faptă prev. și ped. de art. 85 alin. 2 din OUG nr. 195/2002; conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căruia dreptul de a conduce i-a fost anulat, faptă prev. și ped. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen. din 1969, în condițiile art. 37 lit. a) din C.pen. din 1969.

În actul de sesizare s-a arătat că inculpatul C. C. E. la data de 10.10.2013, în jurul orelor 18:45, având permisul de conducere anulat din data de 02.04.2013, a condus pe drumurile publice de pe raza orașului Cugir, autoturismul marca Nissan Patrol, neînmatriculat în circulație, care avea montate plăcuțe false de înmatriculare M-UE-1986.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, din data de 10.10.2013; declarațiile inculpatului C. C. E.; declarația martorului G. C.-M.; declarația martorului M. G.; adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Inmatriculare A., nr._/PI din data de 12.11.2013; adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Inmatriculare A., nr._/PI din data de 23.12.2013; adresa Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Punctul de Contact Oradea, nr. BCO/GS/_ din data de 03.12.2013.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 11.02.2015 sub dosar nr._ .

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 21.04.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

La termenul de judecată din data de 26.05.2015, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C.p.p. a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța a întrebat inculpatul dacă solicită ca judecata să aibă loc doar pe baza probelor administrate în cursul urmării penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 C.p.p., iar în urma răspunsului pozitiv a procedat la audierea inculpatului în conformitate cu dispozițiile art. 375 alin. 1 C.p.p., declarația acestuia fiind consemnată, semnată și atașată la dosarul cauzei. (f. 101)

Constatând îndeplinite condițiile impuse de textul legal de la art. 375 C.pr.pen, văzând și concluziile favorabile ale reprezentantului Ministerului Public și ale apărătorului inculpatului, instanța a admis cererea inculpatului de parcurgere a procedurii simplificate de recunoaștere a învinuirii.

Față de aceasta, nu s-a mai procedat la efectuarea cercetării judecătorești în cauză, fiind încuviințată proba cu înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar de către inculpat (f. 104 - 113).

La solicitarea instanței a fost depus la dosar fișa de cazier judiciar a inculpatului C. C. E.. (f. 95)

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:

1.Situația de fapt:

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța a constatat că situația de fapt astfel cum a fost descrisă în cuprinsul actului de sesizare al instanței este una corectă și corespunde realității.

Astfel, în data de 10.10.2013, în jurul orei 18:45, inculpatul C. C.- E., având permisul de conducere anulat din data de 02.04.2013, a condus pe drumurile publice de pe raza orașului Cugir autovehiculul marca Nissan Patrol, neînmatriculat în circulație, având montate pe acesta plăcuțe false de înmatriculare M-UE-1986.

Situația de fapt a rezultat din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit de către agenții de poliție din cadrul Poliției orașului Cugir, în prezența inculpatului și a martorilor asisenți M. G. și N. N., semnat fără mențiuni și obiecțiuni și astfel însușit întocmai în conținulul său, prin care se arată că în data de 10.10.2013, în jurul orei 18:45, agentul de poliție a efectuat semnalul regulamentar de oprire în trafic a autovehiculului de teren marca Nissan, cu nr. de înmatriculare M-UE-1986, acesta refuzând să oprească.

Ulterior, autoturismul a fost urmărit în trafic de echipajele de poliție și blocat de acestea pe . Cugir. A fost identificat ca și conducător auto numitul C. C.-E., iar ca și pasager în partea dreaptă numitul G. C.-M.. Agentul de poliție a solicitat conducătorului auto documentele de identitate personale și cele ale autovehiculului condus, acesta afirmând că nu are asupra sa nici un act. In urma verificărilor de către agentul de poliție în baza de date a IPJ A., a rezultat că inculpatul are permisul de conducere anulat, autovehiculul marca Nissan Patrol este neînmatriculat, iar numerele de înmatriculare M-UE-1986 au aparținut ultima dată unui autoturism marca BMW.

Din adresa Serviciului Public Comunitar, Regim Permise de Conducere și Inmatriculare a Vehiculelor A., nr._/PI din data de 12.11.2013, a rezultat faptul că inculpatul a posedat permis de conducere categ. B,C,D,E, ., permis care a fost anulat la data de 02.04.2013 pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.

Din adresa aceleiași instituții, nr._/PI din data de 23.12.2013, a rezultat faptul că autoturismul marca Nissan Patrol, . JN10KR160U0883678 nu figurează înmatriculat definitiv sau autorizat provizoriu în circulație.

Din adresa Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Punct de Contact Oradea, nr. BCO/GS/_ din data de 03.12.2013, a rezultat faptul că autoturismul marca Nissan Patrol, . JN10KR160U0883678 a avut atribuit numărul de înmatriculare MILEP 32, fiind radiat din circulație din data de 05.02.2008.

Din aceeași adresă a rezultat faptul că plăcuțele cu nr. de înmatriculare M-UE-1986 au fost atribuite unui autovehicul marca Ford, care este radiat din circulație din data de 23.10.2013.

Martorul G. C.-M., ocupantul locului din dreapta a autovehiculului condus de inculpat, a declarat faptul că în acea zi s-a întâlnit cu inculpatul, care i-a propus să meargă împreună la o plimbare cu mașina în zona periferică a orașului. Acesta a fost de acord cu propunerea, motiv pentru care cei doi s-au urcat în autoturismul marca Nissan și au parcurs un traseu pornind din orașul Cugir până în satul Feteni și înapoi. Martorul a declarat că inculpatul l-a informat că mașina nu este înmatriculată, dar că i-a montat o plăcuță cu numere de înmatriculare, pentru a-i da un aspect de legalitate. De asemenea, inculpatul i-a spus că are permisul de conducere suspendat, motiv pentru care trebuie să conducă pe rute ocolitoare și nu prin centrul orașului. Când au ajuns la intersecția .. Victoriei, un agent de poliție le-a făcut semn regulamentar de oprire, dar inculpatul a refuzat să oprească și a demarat în viteză pe . ei două echipaje de poliție. După ce au fost urmăriți și somați să oprească, aceștia au fost blocați pe o stradă în zona Stadionului, iar ulterior identificării, au fost transportați la sediul Poliției Cugir.

Martorul M. G. a declarat că la data producerii incidentului se afla la grădina sa din zona „Pârâul Gugului”, în apropiere de Stadion, auzind la un moment dat semnalele acustice ale unui autovehicul. A ieșit la poartă pentru a vedea ce se întâmplă, moment în care a observat că pe drum a fost blocat de către organele de poliție un autoturism de teren, cu numere străine de înmatriculare. Acesta a aflat ulterior de la organele de poliție că persoana care a condus respectivul autovehicul se numește C. C.-E..

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut și regretat comiterea faptelor reținute în sarcina sa.

Ca atare, starea de fapt mai sus descrisă a reieșit din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, însușite și necontestate de către inculpat, respectiv:procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, din data de 10.10.2013; declarațiile martorilor G. C.-M. și M. G.; adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Inmatriculare A., nr._/PI din data de 12.11.2013; adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Inmatriculare A., nr._/PI din data de 23.12.2013; adresa Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Punctul de Contact Oradea, nr. BCO/GS/_ din data de 03.12.2013, coroborate cu declarația inculpatului care a recunoscut și regretat faptele reținute în sarcina sa.

De altfel, starea de fapt așa cum a fost descrisă în actul de sesizare al instanței, precum și probele administrate în cursul urmăririi penale, au fost însușite întocmai de inculpat, ca urmare a cererii sale de parcurgere a procedurii simplificate de recunoaștere a învinuirii prevăzute de art. 375 și 377 C.pr.pen. și a declarației date în acest sens (fila 101 ds. inst.).

2.încadrarea juridică:

S-a reținut că faptele inculpatului C. C.-E. constând în aceea că la data de 10.10.2013, în jurul orelor 18:45, având permisul de conducere anulat din data de 02.04.2013, a condus pe drumurile publice de pe raza orașului Cugir, autoturismul marca Nissan Patrol, neînmatriculat în circulație, care avea montate plăcuțe false de înmatriculare M-UE-1986, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de: conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep., în condițiile art. 37 lit. a) Cod penal anterior; conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prev. de art. 85 alin.2 din OUG nr. 195/2002 rep., în condițiile art. 37 lit. a) Cod penal anterior și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căruia dreptul de a conduce i-a fost anulat prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 rep., în condițiile art. 37 lit. a) Cod penal anterior.

S-a reținut că faptele reținute în sarcina inculpatului au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, constituind al doilea termen al recidivei conform art. 37 lit. a) Cod penal anterior. Astfel, infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite de inculpat în termenul de încercare de 3 ani al suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare - aplicată prin S.p. nr. 33/28.01.2013 pronunțată de Judecătoria A. I., rămasă definitivă prin D.p. nr. 379/R/02.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel A. I.. Or, infracțiunile deduse judecății au fost comise la data de 10.10.2013, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare (02.04.2013), dar în termenul de încercare al suspendării condiționate ( 3 ani cu începere de la data rămânerii definitice a hotărârii de condamnare), pedeapsa de 1 an întrunind condițiile primului termen al recidivei conform art. 37 lit. a) Cod penal anterior (care impune o condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni).

De asemenea, cele trei infracțiuni deduse judecății au fost comise de aceeași persoană, prin acțiuni diferite și înainte de a fi condamnată pentru vreuna dintre ele. Pentru aceste considerente, în încadrarea juridică dată faptelor, instanța a reținut și prevederile art. 33 lit. a), art. 34 C.penal anterior referitoare la concursul de infracțiuni, dând, de asemenea, aplicabilitate dispozițiilor art. 5 din Noul cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile, apreciind că instituția privind concursul de infracțiuni astfel cum este reglementată în codul penal anterior este mai favorabilă inculpatului decât dispozițiile Noului cod penal .

Aceasta, deoarece instanța a constatat, mai întâi, că situația concretă din speță nu se află sub incidența dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, care prevăd că tratamentul sancționator aplicabil pluralității de infracțiuni atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, este cel reglementat de legea nouă, întrucât toate infracțiunile comise de inculpat au fost săvârșite înainte de . noii legislații penale.

Or, în atare situație, instanța a determinat legea penală mai favorabilă, comparând tratamentul sancționator al acestei instituții în ambele reglementări penale (Codul penal anterior și noul Cod penal). Astfel, s-a constatat că potrivit Noului Cod penal (art. 39) sporul a devenit obligatoriu de aplicat în caz de contopire a pedepselor aplicate (se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite), în timp ce potrivit Codului penal anterior, în caz de concurs de infracțiuni, sporul era facultativ (putându-se adăuga un spor de până la 5 ani), în atare situație fiind mai favorabil tratamentul sancționator aplicabil concursului de infracțiuni-prevăzut de codul penal anterior.

În continuare, având în vedere că de la data săvârșirii faptelor de către inculpat și până la judecarea în fond a cauzei a intervenit o succesiune de legi penale în timp, ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 prin care s-a statuat că aplicarea legii penale mai favorabile se aplică în mod global neputându-se combina dispoziții din legi penale succesive, instanța față de considerentele expuse mai sus referitoare la tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni, dar și apreciind așa cum se arată în secțiunea următoare, mai potrivită și în concordanță cu criteriile privitoare la faptă și persoana inculpatului o modalitate de executare a pedepsei din Codul penal anterior, a aplicat în cauză dispozițiile legale din Codul penal anterior, stabilind încadrarea juridică a fiecărei fapte în forma prevăzută înainte de modificările aduse prin . noii legislații penale, apreciind aceasta ca fiind legea penală mai favorabilă inculpatului în ansamblul ei raportat la situația concretă din speță, motiv pentru care a reținut și aplicarea dispozițiilor art.5 din Noul C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.

Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârșite de inculpat există, constituie infracțiune și au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsă pentru fiecare.

3.Individualizarea pedepsei și modalitatea de executare:

La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Firește în procesul individualizării sancțiunii nu poate fi scăpat din vedere contextul social, recrudescența fenomenului infracțional, frecvența crescută a acestui gen de infracțiuni, dar ceea ce trebuie să prevaleze este analiza elementelor concrete ale dosarului, determinarea capacității de îndreptare a fiecărui inculpat din prezenta cauză. În speță, deși este vorba de un infractor cu o conduită pozitivă, care a recunoscut săvârșirea faptelor, din fișa de cazier judiciar a rezultat că nu este la prima incidență cu legea penală, fiind cunoscut cu antecedente penale, existând suficiente temeiuri că dacă aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu suspendarea condiționată nu și-a atins scopul în sensul reeducării inculpatului, acesta săvârșind nu mai puțin de trei infracțiuni la doar câteva luni de la data rămânerii definitive a hotărâri de condamnare cu suspendarea condiționată, cel în cauză nu s-ar putea îndrepta decât prin aplicarea unei pedepse în regim de detenție.

Pe lângă acestea, instanța a reținut și criteriile de individualizare referitoare la persoana și conduita inculpatului- a avut o atitudine sinceră, colaborând cu organele judiciare, fapt ce a condus la soluționarea cu celeritate a cauzei, cetățean român, necăsătorit, studii 12 clase, fără ocupație, din înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar a reieșit că este integrat în societate, fiind cunoscut în rândul membrilor colectivității din care face parte ca o persoană liniștită cu un comportament ireproșabil, obține venituri muncind în Germania, iar din fișa de cazier judiciar a acestuia, așa cum s-a arătat deja a reieșit că faptele deduse judecății le-a săvârșit la un interval scurt de la data pronunțării unei hotărâri de condamnare cu pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată-pentru același gen de fapte prevăzute de OUG nr. 195/2002, dând dovezi că nu a conștientizat beneficiul modalității de executare anterior aplicate, perseverând în comiterea de infracțiuni, motiv pentru care s-a apreciat că nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante legale sau judiciare în favoarea acestuia.

De asemenea, instanța a reținut în sarcina inculpatului și cauza legală de reducere a pedepsei prevăzută de art. 396 alin. 10 C.pr.pen. (în consecință, limitele de pedeapsă pentru infracțiunile săvârșite de inculpat au fost reduse cu o treime în cazul pedepsei închisorii și cu o pătrime în cazul pedepsei amenzii).

În consecință, raportat la criteriile de individualizare mai sus arătate, instanța l-a condamnat pe inculpatul C. C.-E. la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep., în condițiile art. 37 lit. a) Cod penal anterior; la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prev. de art. 85 alin.2 din OUG nr. 195/2002 rep., în condițiile art. 37 lit. a) Cod penal anterior; la pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căruia dreptul de a conduce i-a fost anulat prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 rep., în condițiile art. 37 lit. a) Cod penal anterior, pedepse de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară, instanța a reținut dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal care prevede că: „În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.”

Astfel, ținând cont de textul legal mai sus enunțat, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

Instanța a reținut că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C.pen. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat va fi interzis inculpatului pe durata executării pedepsei principale.

Având în vedere că inculpatul s-a folosit la săvârșirea faptelor penale de desfășurarea activității de conducător auto (faptele reținute în sarcina sa fiind săvârșite cu intenție), instanța i-a interzis acestuia și dreptul prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. c) din C.pen., ca și pedeapsă accesorie alăturată celei principale.

În ceea ce privește dreptul de a alege, prevăzut la art. 64 lit. a) teza I C.pen. având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i-a interzis exercițiul acestui drept.

Totodată, instanța nu a interzis inculpatului nici exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) și e) Cod penal, întrucât săvârșirea de infracțiuni de genul celor săvârșite de inculpat, nu relevă un comportament nedemn care să vatăme interesul copiilor și care să determine interzicerea drepturilor părintești și a celui de a fi tutore sau curator (cauza S. și P. contra României).

Față de reținerea în încadrarea juridică dată faptelor a dispozițiilor legale referitoare la concursul de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a) Cod penal anterior, dând eficiență art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal anterior s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta, în pedeapsa cea mai grea, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 8 luni închisoare.

Pe lângă pedeapsa rezultantă astfel aplicată, în baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a conduce un vehicul pe drumurile publice, pe durata executării pedepsei rezultante astfel aplicate.

Constatând așa cum s-a arătat în secțiunea precedentă că infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite de inculpat în termenul de încercare de 3 ani al suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare - aplicată prin S.p. nr. 33/28.01.2013 pronunțată de Judecătoria A. I., rămasă definitivă prin D.p. nr. 379/R/02.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel A. I., dând eficiență dispozițiilor tranzitorii prevăzute de art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, potrivit art. 83 C.penal anterior, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare stabilită prin sentința penală antemenționată și s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa stabilită în prezenta cauză, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare, în regim de detenție.

Deopotrivă, instanța a constatat că prin S.p. nr. 33/28.01.2013 pronunțată de Judecătoria A. I., rămasă definitivă prin D.p. nr. 379/R/02.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel A. I., inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b) Cod penal anterior pe lângă pedeapsa de 1 an închisoare aplicată, a cărei executare a fost suspendată pe durata termenului de încercare, iar potrivit dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior a aplicat acestuia pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a conduce un vehicul pe drumurile publice, pe durata executării pedepsei rezultante astfel aplicate.

Pentru a dispune acest regim sancționator, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, potrivit cărora regimul suspendării condiționate a executării pedepsei, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969, dispoziții ce reglementează cu titlu de principiu aplicarea legii penale în cazul succesiunii de legi penale în timp intervenite până la judecarea definitivă a unei cauze ce are ca obiect săvârșirea unei infracțiuni în termenul de încercare al suspendării condiționate stabilit ca urmare a aplicării unei pedepse rămase definitive potrivit legii anterioare.

4.Cu privire la cheltuielile judiciare din cursul procesului penal:

Potrivit art. 272, 274 alin. 1 C.pr.pen. în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat […].

Cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul, în baza textului legal enunțat, este dat de suma de 140 lei (suma de 40 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală și suma de 100 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente procedurii de Cameră preliminară și fazei de judecată).

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel în termenul legal inculpatul C. C. Emilio, solicitând prin apărător ales aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere. În primul rând, s-a susținut că legea penală mai favorabilă este Codul Penal din 1968, iar în al doilea rând, s-a criticat faptul că după revocarea suspendării condiționate a executării primei pedepse, s-a dispus executarea în detenție a celor două pedepse contopite și nu suspendarea sub supraveghere, conform art. 86/1 Cod Penal din 1968.

S-a invocat faptul că inculpatul muncește, dorește să-și întemeieze o familie, are grijă de tatăl său și a recunoscut și regretat comiterea faptelor.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu cu raportare la dispozițiile art. 417 alin. 2 CPP, Curtea de Apel constată că apelul declarat de inculpatul C. C. Emilio este nefondat, pentru următoarele considerente:

1. Într-o primă analiză, Curtea de Apel constată că instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt în baza materialului probator, precum și o legală încadrare juridică a faptei.

În mod întemeiat s-a reținut ca stare de fapt că la data de 10.10.2013, în jurul orelor 18:45, inculpatul C. C. Emilio, având permisul de conducere anulat din data de 02.04.2013, a condus pe drumurile publice de pe raza orașului Cugir, autoturismul marca Nissan Patrol, neînmatriculat în circulație, care avea montate plăcuțe false de înmatriculare M-UE-1986.

În drept, în mod întemeiat s-a reținut că starea de fapt se circumscrie întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep., în condițiile art. 37 lit. a) Cod penal anterior; conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prev. de art. 85 alin.2 din OUG nr. 195/2002 rep., în condițiile art. 37 lit. a) Cod penal anterior și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căruia dreptul de a conduce i-a fost anulat, prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 rep., în condițiile art. 37 lit. a) Cod penal anterior.

2. În propria apreciere a materialului probator, instanța de apel reține că fapta imputată inculpatului, în materialitatea sa, precum și în ce privește latura subiectivă, a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, din data de 10.10.2013; declarațiile inculpatului C. C. E.; declarația martorului G. C.-M.; declarația martorului M. G.; adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Inmatriculare A., nr._/PI din data de 12.11.2013; adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Inmatriculare A., nr._/PI din data de 23.12.2013; adresa Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Punctul de Contact Oradea, nr. BCO/GS/_ din data de 03.12.2013.

Instanța a avut în vedere probele administrate în faza de urmărire penală, precum și înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosarul de fond (declarații olografe ale unor persoane care îl cunosc pe inculpat și au subliniat profilul său moral și de familie, dovada angajării sale cu contract de muncă în Germania), întrucât în fața instanței de fond, inculpatul a solicitat judecarea sa în baza probelor administrate la urmărire penală, în procedura recunoașterii învinuirii.

3. Curtea de Apel reține că de la momentul comiterii faptei și până la momentul judecării definitive a prezentei cauze, a intervenit o succesiune de legi penale în timp, ceea ce impune analiza, identificarea și aplicarea legii penale mai favorabile inculpatului. În conformitate cu prevederile deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale date în interpretarea art. 5 CP, legea penală mai favorabilă se va aplica în mod global.

Instanța de apel constată că tratamentul juridic al concursului de infracțiuni potrivit noului CP este mai sever decât potrivit CP din 1969, iar în situația inculpatului, ținând seama de acest tratament juridic, precum și de durata pedepselor care se impune a fi contopite în concurs, este defavorabil inculpatului să i se aplice contopirea infracțiunilor concurente conform noului CP.

De asemenea, tratamentul juridic al recidivei post – condamnatorii conform art. 43 alin. 1 CP este mai sever decât cel prev. de art. 37 lit. a CP din 1969, cu referire la art. 61 CP din 1969.

Ca atare, se apreciază că în mod justificat a reținut instanța de fond că legea penală mai favorabilă inculpatului, în mod global, o constituie cea în vigoare la data comiterii faptei, cu aplicarea prevederilor Codului Penal din 1968.

4.În propria evaluare a criteriilor de individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, cu referire la felul pedepsei, la durata acesteia și la modalitatea de executare, conform art. 74 CP, Curtea de Apel a reținut că pedepsele stabilite de instanța de fond sunt proporționale cu gravitatea faptelor comise și corespund cerințelor asigurării împlinirii dublului scop – educativ și represiv al sancțiunii.

În concret, s-au aplicat inculpatului pedepse la valoarea minimului special prevăzut de lege pentru infracțiunile comise, după aplicarea cauzei de reducere a pedepselor, conform art. 396 alin. 10 Cod Procedură Penală.

Pedeapsa rezultantă de 8 luni închisoare s-a stabilit fără aplicarea vreunui spor de contopire.

Pe de altă parte, durata pedepsei rezultante de 1 an și 8 luni închisoare se datorează faptului comiterii prezentelor infracțiuni în termenul de suspendare condiționată al unei condamnări anterioare, tot pentru o infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, la pedeapsa de 1 an închisoare, precum și efectelor revocării acestei pedepse, cu consecința adăugării sale la rezultanta de 8 luni închisoare a pedepselor aplicate prin sentința apelată.

În primul rând, ținând seama de antecedența penală a inculpatului și de faptul că anterioara condamnare a sa la o pedeapsă cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu a fost eficientă, în sensul conștientizării comiterii faptei antisociale și al împiedicării repetării comportamentului infracțional, Curtea de Apel apreciază total neîntemeiată solicitarea apărării, de a fi condamnat inculpatul la o pedeapsă mai ușoară.

În al doilea rând, solicitarea apărării de a fi aplicate inculpatului prevederile art. 86/1 Cod Penal din 1968, cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante nu este admisibilă.

Potrivit prevederilor deciziei nr. 1/2011 a ÎCCJ pronunțate în recurs în interesul legii, s-a stabilit că suspendarea condiționată a executării pedepsei nu poate fi dispusă în ce privește pedeapsa rezultantă, obținută prin aplicarea mecanismului prev. de art. 83 alin. 1 CP din 1969.

De altfel, nici în reglementarea actuală a instituției suspendării sub supraveghere în temeiul noului CP, prevederile art. 96 CP nu permit o suspendare a pedepsei rezultante aplicate după revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În al treilea rând, circumstanțele de ordin personal invocate de inculpat în apărarea sa (că a recunoscut și regretat comiterea faptelor, că lucrează în străinătate, că nu a avut probleme în comunitate) nu sunt în măsură să conducă la aprecierea că se justifică reducerea pedepselor aplicate, sub valorile stabilite de instanța de fond. De altfel, aceste circumstanțe au fost avute în vedere de instanța de fond în procesul de individualizare a pedepselor aplicate, ca efect al stabilirii unor pedepse la valoarea minimului special prevăzut de lege pentru infracțiunile comise.

În consecință, se apreciază că pedepsele aplicate sunt justificate, raportat la împrejurările și modul de comitere a faptelor, la consecințele produse, la conduita inculpatului în cursul procesului penal, la nivelul său de educație și la situația sa socială, la antecedența sa penală.

În consecință, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod Procedură Penală, se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. C. Emilio împotriva sentinței penale nr. 301/6.07.2015 pronunțate de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ .

În temeiul art. 275 alin. 2 CPP, va fi obligat inculpatul apelant să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

Pentru motivele expuse,

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. C. Emilio împotriva sentinței penale nr. 301/6.07.2015 pronunțate de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ .

În temeiul art. 275 alin. 2 CPP, obligă pe condamnatul apelant să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 19.10.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

A. P. S. I. M.

GREFIER,

T. C.

Red. MIS

Tehnored. CT /MIS/ 2 ex /10.11.2015

J.F. B. D. M.

← Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 976/2015....		Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 635/2015. Curtea de Apel ALBA... →

Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat. Art.334 NCP. Decizia nr. 965/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat. Art.334 NCP. Decizia nr. 965/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA