Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 635/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Decizia nr. 635/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 18-06-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A. I.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ Nr. 635/A/2015

Ședința publică de la 18 Iunie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: L. C.

Judecător: A. L.

Grefier: I. M.

P. de pe lângă Curtea de Apel A. I., reprezentat de:

Procuror: A. F.

Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu și inculpatul V. V. împotriva sentinței penale nr.70/02.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpatul apelant V. V., apărătoarea desemnată din oficiu, avocata T. C., lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că s-a primit la dosar prin serviciul de registratură al instanței din partea inculpatului apelant V. V. cerere de amânare, precizând că în data de 17.06.2015 a avut proces la Judecătoria Sectorului 5 București, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar, proces care s-a judecat la ora 18:00, motiv pentru care nu a mai avut mijloc de transport pentru a ajunge la timp la A. I., cerere de amânare însoțită de copia citației inculpatului în cauza aflată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București. Prin cererea de amânare, inculpatul solicită să i se dea șansa unui proces echitabil, precizând că nu a fost audiat în dosarul nr._, iar martorii au mințit la fond.

Instanța pune în discuție cererea de amânare formulată de inculpatul apelant V. V..

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea cererii de amânare, precizând că nu se impune acordarea unui nou termen de judecată, având în vedere că inculpatul a formulat numeroase cereri de amânare, iar cauza deja se află la al patrulea termen de judecată.

Avocata T. C., apărătoare desemnată din oficiu pentru inculpatul apelant Vrabrie V., solicită admiterea cererii de amânare formulată de inculpat și acordarea unui nou termen de judecată, precizând că cererea de amânare este justificată, având în vedere că există înscrisuri în sensul celor invocate de inculpat.

Deliberând asupra cererii de amânare formulată de inculpatul apelant V. V., instanța, având în vedere înscrisurile depuse la dosar și împrejurarea că inculpatul V. V. a fost informat din timp de termen și i s-a permis de către organul judiciar să părăsească localitatea, stabilindu-i-se un traseu de deplasare, va respinge ca neîntemeiată cererea de amânare.

Instanța constată că nu sunt alte cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta Parchetului solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu, precizând că se critică faptul că deși inculpatul a fost obligat la despăgubiri către partea civilă în sumă de 300 lei, reprezentând suma cu care partea civilă și-a recuperat de la casa de amanet acel pandantiv amanetat de către inculpat, s-a dispus totodată confiscarea sumei de 400 lei de la inculpat.

Reprezentanta Parchetului arată că se critică acest aspect, întrucât trebuia confiscată de la inculpat doar diferența de la suma de 400 lei cât a primit inculpatul de la casa de amanet ca urmare a amanetării acelui pandantiv, respectiv doar diferența dintre această sumă și suma de 300 lei la care a fost obligat inculpatul să despăgubească partea civilă, urmând a rămâne de confiscat doar diferența de 100 lei de la inculpat.

Reprezentanta Parchetului menționează că se arată în motivele de apel ale parchetului și faptul că în mod greșit s-ar fi respins acordarea restului de despăgubiri civile către partea civilă, însă nu se solicită în mod concret prin motivele scrise de apel a se acorda și restul de despăgubiri civile, motiv pentru care nu solicită nici dânsa acest lucru, având în vedere și lipsa apelului părții civile în prezenta cauză.

Avocata T. C., apărătoare desemnată din oficiu pentru inculpatul apelant Vrabrie V., în ceea ce privește apelul parchetului, solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu, care este în favoarea inculpatului.

În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul V. V., apărătoarea solicită admiterea apelului declarat de inculpat și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, Judecătoria Sibiu.

Apărătoarea arată că solicită acest lucru, întrucât la fila 105 din dosarul de fond există încheierea penală din data de 19.01.2015 în care inculpatul a învederat instanței că se află sub control judiciar, iar instanța de fond nu a făcut nici un demers pentru a vedea dacă este sau nu adevărat ceea ce a menționat inculpatul.

Apărătoarea arată că la fila 6 din dosarul de apel există un proces-verbal din care rezultă că din data de 02.07.2014 s-a luat față de inculpat măsura preventivă a controlului judiciar.

Apărătoarea susține că asistența juridică era obligatorie în situația în care inculpatul se afla sub control judiciar, astfel încât toate actele și toate demersurile efectuate de instanță sunt nule.

Apărătoarea solicită instanței, ca în situația în care nu va achiesa la susținerile sale, să dispună admiterea apelului, cu consecința pe latură civilă a confiscării de la inculpat doar a sumei de 100 lei, iar pe latură penală, achitarea inculpatului sau reducerea pedepsei aplicate acestuia.

Reprezentanta Parchetului, în ceea ce privește apelul declarat de inculpatul V. V., susține că se impune admiterea acestuia doar pe latură civilă raportat la motivele de apel ale parchetului și respingerea în rest a apelului declarat de inculpat, precizând că susținerea apărătoarei acestuia este nefondată, împrejurarea că inculpatul se afla sub măsura preventivă a controlului judiciar nefiind caz de asistență juridică obligatorie.

CURTEA DE APEL

Asupra apelurilor penale de față,

Prin sentința penală nr.70/2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar_ s-a dispus:

În temeiul art. 386 Cpp schimbare încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului V. V. din infracțiunea de furt la plângere prealabila prev. de art. 231 alin 1 N Cod pen. rap.la art. 228 alin.1 N Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin 1 NCod pen. si art.5 N Cod pen. în infracțiunea de furt la plângere prealabila prev. de art.208 alin.1 Cod pen. din 1969 rap. la art.210 alin.1 Cod pen. din 1969 cu aplicarea art.37 lit.a Cod pen. din 1969 si art.5 N Cod pen.

În temeiul art.208 alin.1 Cod pen. din 1969 rap. la art.210 alin.1 Cod pen. din 1969 cu aplicarea art.37 lit. a Cod pen si art.5 N Cod pen. a fost condamnat inculpatul V. V. fiul lui M. si M. nasc. la data de 17.04.1975 in mun. G., posesor al CI . nr_, domiciliat in mun. G., . /1S, scara B, ., recidivist,având CNP_, la pedeapsa închisorii de 1 an.

În temeiul art. 61 alin. 1 C.pen. din 1969 cu aplicarea art.5 N Cod pen. s-a revocat beneficiul liberării condiționate a restului de pedeapsa de 490 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa închisorii de 4 ani aplicată prin sentința penala nr. 198/26.02.2010 pronunțata de Judecătoria Constanta in dosar nr._/212/2008 modif. prin decizia penala nr. 252/2.06.2010 a Tribunalului Constanta și a fost contopit restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioara (490 zile) cu pedeapsa aplicata prin prezenta, inculpatul executând pedeapsa de 490 zile.

În temeiul art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod penal, face aplicarea dispozițiilor art. 71 Cp din 1969 si interzice inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b C.pen pe durata executării pedepsei principale respectiv:

- dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice;

- dreptul de a ocupa o funcție implicând autoritățile de stat.

În temeiul art.19 alin.1 Cpp, art.25 alin.1 Cpp, art.397 alin.1 Cpp. rap. la art.1357 C.civ., art.1382 C.civ., art.1372 C.civ. a fost admisă in parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămata B. E. domiciliata in mun. Sibiu,., . pe inculpatul V. V. la plata sumei de 300 lei cu titlu de despăgubiri civile. Respinge in rest pretențiile civile ca nedovedite.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu emis în dosarul nr. 1577/P/2013 la data de 1.07.2014, s-a dispus trimiterea in judecată a inculpatului V. V. fiul lui M. si M. nasc. la data de 17.04.1975 in mun. G., posesor al CI . nr_, domiciliat in mun. G., . S, scara B, ., recidivist,având CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de furt la plângere prealabila prev. de art. 231 alin. 1 Cod pen. rap. la art. 228 alin.1 Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin 1 Cod pen. si art. 5 Cod pen.

În fapts-a reținut că la data de 19.03.2013 Politia Municipiului Sibiu a fost sesizată prin plângerea depusă de persoana vătămată B. E., care reclama că in data de 18.03.2013, din locuința sa situată in mun. Sibiu ., . care a găzduit-o câteva nopți i-a sustras doua inele din aur, o pereche de ochelari de soare marca „Polaroid” si o legătură de chei de la casă.

S-a reținut că persoana vătămata B. E. in perioada ianuarie - februarie 2013 l-a cunoscut prin intermediul unei rețele de socializare de pe internet, pe inculpatul V. V., care s-a prezentat sub numele de D. L. angajat in cadrul SRI B.. După o perioadă de corespondență pe internet, inculpatul a anunțat-o ca in data de 16.03.2013, va veni . serviciu la Sibiu, ocazie cu care aceștia și-au propus să se si întâlnească. Ca atare, inculpatul s-a prezentat la locuința persoanei vătămate, care având încredere in el l-a primit, urmând să locuiască la aceasta câteva zile.

In dimineața de 18.03.2013, persoana vătămată a plecat la locul său de muncă, in apartament rămânând inculpatul care primise si o pereche de chei de la imobil. In jurul orelor 09.00 acesta a sunat-o pe persoana vătămată căreia i-a solicitat să-i comande un taxi întrucât dorea sa meargă in oraș pentru a-si rezolva anumite probleme de serviciu .

Având in vedere că nu îl cunoștea prea bine, persoana vătămată s-a întors la locuința sa in jurul orelor 10.00, pentru a verifica dacă totul este in regulă, însa a constatat că inculpatul nu mai era acasă si de asemenea din apartament lipsea un inel din aur alb cu galben, un pandantiv din aur galben, ochelarii de soare marca „Polaroid” si legătură de chei de la locuință.

S-a reținut că din declarația persoanei vătămate a rezultat că a încercat sa-l apeleze telefonic pe inculpat însa acesta avea telefonul mobil închis si atunci si-a dat seama ca el i-a sustras bunurile din casă, s-a interesat la firma de taxi unde făcuse comanda, aflând ulterior ca acesta a coborât din taxi in zona gării din mun. Sibiu si cunoscând că in zonă se afla o casă de amanet, persoana vătămată s-a deplasat in acel loc in ideea de a verifica dacă au fost amanetate bijuteriile, a luat legătura cu angajatul casei de amanet „Estila Invest” situată in Sibiu ., in persoana martorului T. C. R..

In faza de urmărire penala s-au administrat următoarele mijloace de probă:

- plângerea persoanei vătămate si constituirea de parte civilă (f.6,7, 9-12)

- contract de amanet f.15

- planșa foto cu aspectele fixate in data de 19.03.2013 cu ocazia examinării unei bijuterii aparținând persoanei vatamate B. E..f.18

- proces verbal de recunoaștere după planșa foto f.22

- planșa foto privind recunoașterea din grup de fotografii din data de 15.05.2013 a inculpatului V. V. f.27

- declarațiile martorilor: C. D.,T. C. R.,O. H. V. f.30,36;

- declarația inculpatului f. 40.

In faza de judecată s-au administrat următoarele probe: s-au audiat martorii T. C. R., C. D., O. H. V..

Instanța retine că inculpatul la termenul din 27.10.2014, a solicitat amânarea cauzei in vederea angajării unui aparator,după care nu s-a mai prezentat in instanță pana la termenul din data de 8.12.2014, când a arătat că refuză să dea declarație in cauză.

Analizând actele si lucrările dosarului, probatoriul administrat in cursul urmăririi penale si in faza de judecată, instanța a retinut următoarele:

La data de 19.03.2013 persoana vătămata B. E., a sesizat Politia Municipiului Sibiu cu o plângere prin care reclama că in data de 18.03.2013, din locuința sa situată in mun. Sibiu ., . . de sex masculin pe care a găzduit-o câteva nopți i-a sustras două inele din aur, o pereche de ochelari de soare marca „Polaroid” si o legătură de chei de la casă.

Instanța reține că in cuprinsul declarației dată in cursul urmăririi penale, inculpatul a relatat că a cunoscut-o persoana vătămată B. E. pe o rețea de socializare, după care a venit in mun. Sibiu,locuind acasă la aceasta, că zilele in care a stat la aceasta și-a dat seama că B. E. pe care a cunoscut-o sub numele de Nuți se învârtea . creându-i astfel o stare de teamă, motiv pentru care a luat hotărârea de a-si întrerupe vizita si a pleca acasă,că in dimineața in care a dorit să plece, ar fi încunoștințat-o pe persoana vătămată care se afla la serviciu, cerându-i să vină acasă pentru a-i lăsa cheile, însa aceasta i-a comunicat că nu poate să plece de la serviciu și să o aștepte,că înainte cu două zile, in timp ce se afla in locuința persoanei vătămate aceasta si-ar fi scos de pe deget un inel din aur cu care inculpatul a început „să se joace”, punându-l ulterior pe deget, iar persoana vătămată nu i l-a mai cerut, că i-a comunicat acesteia intenția sa de a pleca din mun. Sibiu, însa acesta l-ar fi amenințat cu acte de violență, motiv pentru care inculpatul nu a mai putut aștepta trenul ci a luat un taxi in direcția Ramnicu Vălcea. Inculpatul a recunoscut că a amanetat acel inel ce aparținea persoanei vătămate întrucat nu dispunea de bani necesari drumului, însă i-a comunicat că ii va înapoia banii când va ajunge la domiciliul său, aspect cu care persoana vătămată nu a fost de acord, că a aruncat legătura de chei de la locuința persoanei vatamate .

Persoana vătămată B. E. audiată in faza de judecată (dec.filele 47-49 dos.)a relatat că inculpatul i-a sustras un inel din aur,un pandantiv din aur, o pereche de ochelari de soare si o legătura de chei,recuperând in natură pandantivul din aur de la casa de amanet,pentru care a achitat suma de 300 lei; că pe inculpat l-a cunoscut printr-o rețea de socializare, iar acesta s-a prezentat sub identitatea de D. L.,că se constituie parte civilă cu suma de 2.800 lei care include: contravaloarea ochelarilor de soare pe care i-a achiziționat cu suma de 142 Euro, 80 lei reprezintă contravaloarea butucului de la ușa de intrare in apartament pe care l-a schimbat si 30 lei contravaloarea manoperei aferente, 1.200 lei contravaloarea inelului din aur de aproximativ 10 gr. sustras de inculpat.

Instanța a arătat că susținerile inculpatului din cuprinsul declarațiilor date in cursul urmăririi penale nu au o bază reală si nu se coroborează cu nicio probă administrată in cauză.

Astfel, martorul T. C. R. a relatat (decl. filele 74,75 dos.inst.) că la data de 18.03.2013,în jurul orelor 09,30-10.00 fiind de serviciu la casa de amanet Estilo Invest din mun. Sibiu ,s-a prezentat un bărbat care s-a legitimat cu cartea de identitate pe numele V. V. din mun. G. si care intenționa sa amaneteze un inel si un pandantiv ambele din aur alb cu aur galben, încheindu-se contractul nr. J_, inculpatul arătând ca nu dorește să mai recupereze bijuteria, drept pentru care i-a achitat suma de 400 lei. Martorul a relatat ca la aproximativ o oră după plecarea inculpatului ,in casa de amanet s-a prezentat o persoană de sex feminin pe nume B. E., care s-a interesat daca cineva a amanetat un inel si un pandantiv din aur, deoarece i-au fost sustrase din locuința sa,martorul i-a arătat acesteia pandantivul pe care aceasta l-a recunoscut ca fiind al său, situație in care martorul i-a sugerat să se adreseze politiei. Tot din declarația martorului a rezultat ca organele de politie i-au prezentat o fotografie in care l-a recunoscut pe cel care a amanetat bijuteria, in persoana inculpatului.

Martora C. D. a arătat in cuprinsul declarației dată in fata instanței(filele 77-79 dos.) că era colegă de serviciu cu persoana vătămata,iar aceasta . primăvara anului 2013,i-a solicitat să o însoțească la domiciliul său intrucat i s-au furat bijuterii din casă,împreună s-au deplasat la o casă de amanet amplasată in zona gării,iar persoana angajată acolo le-a relatat că cineva amanetase in dimineața respectivă un lănțișor cu medalion din aur,pe care persoana vătămata l-a recunoscut ca fiind al său.

A reținut instanța că martora audiată in faza de urmărire penală(fila 30 u.p.) a relatat in plus,că la data de 15.05.2013 a participat in calitate de martor asistent la sediul Politiei mun. Sibiu,la efectuarea unei recunoașteri după planșe foto,ocazie cu care persoana vătămată B. E. fără ezitare l-a indicat pe inculpat in fotografia nr.4, ca fiind persoana care a fost găzduit in locuința sa si care i-a sustras mai multe bijuterii.

Martorul O. H. V. a relatat (decl. filele 84-85 dos. inst. si filele 34-36 u.p.) că la data de 17.03.2013, in jurul orelor 18.00 la solicitarea vecinei sale B. E., s-a deplasat la domiciliul acesteia pentru a viziona un meci de handbal la televizor, a întâlnit un bărbat brunet in jur de 30-40 ani și care s-a prezentat sub numele de „L. „ însa martorul a rămas foarte puțin în locuința persoanei vătămate si nu a discutat prea multe cu acea persoană, motiv pentru care nu l-ar mai putea recunoaște după planșa foto,că a fost sunat de persoana vătămată care i-a spus ca acea persoana i-a sustras mai multe bunuri din casă.

Instanța a constat că la data de 15.05.2013 s-a efectuat de către organele de cercetare penală o recunoaștere după planșa foto de către persoana vătămată, ocazie cu care acesta a recunoscut fără ezitare la fotografia nr.4 pe inculpatul V. V., ca fiind cel care a locuit in apartamentul său si care i-a sustras bunurile,aspect confirmat si de către martora C. D. astfel cum s-a reținut mai sus.

Raportat la probatoriul administrat in faza de urmărire penală si de judecată, instanța a constat că acest probatoriu dovedește existența infracțiunii de furt la plângere prealabilă prev.de art.231 alin. 1 rap. la art. 228 alin 1 Cod pen., dar și vinovăția inculpatului în săvârșirea acesteia.

In drept:fapta inculpatului V. V. care în perioada 16-18 martie 2013 a fost găzduit de persoana vătămată B. E. in locuința sa amplasată in mun. Sibiu ., apt M2, iar la data de 18.03.2013 înainte de a părăsi locuința i-a sustras acesteia mai multe bunuri,intre care un inel din aur, un pandantiv tot din aur si o legătură de chei,întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt la plângere prealabilă prev. de art.231 alin 1 rap la art. 228 alin 1 Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin 1 Cod pen. si art. 5 Cod pen.

Instanța a reținut că legea penală mai favorabilă aplicabilă inculptului este Codul penal anterior din perspectiva aplicării dispozițiilor referitoare la revocarea liberării condiționate și a calculului pedepsei rezultante.

Prin urmare, în temeiul art. 386 Cpp a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului V. V. din infracțiunea de furt la plângere prealabila prev. de art. 231 alin 1 N Cod pen. rap.la art. 228 alin.1 N Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin 1 NCod pen. si art.5 N Cod pen. în infracțiunea de furt la plângere prealabila prev. de art.208 alin.1 Cod pen. din 1969 rap. la art.210 alin.1 Cod pen. din 1969 cu aplicarea art.37 lit.a Cod pen. din 1969 si art.5 N Cod pen.

În temeiul art.208 alin.1 Cod pen. din 1969 rap. la art.210 alin.1 Cod pen. din 1969 cu aplicarea art.37 lit. a Cod pen si art.5 N Cod pen. a dispus condamnarea inculpatului V. V. la pedeapsa închisorii de 1 an.

În temeiul art. 61 alin. 1 C.pen. din 1969 cu aplicarea art.5 N Cod pen. a revocat beneficiul liberării condiționate a restului de pedeapsa de 490 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa închisorii de 4 ani aplicată prin sentința penala nr. 198/26.02.2010 pronunțata de Judecătoria Constanta in dosar nr._/212/2008 modif. prin decizia penala nr. 252/2.06.2010 a Tribunalului Constanta și va contopi restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioara (490 zile) cu pedeapsa aplicata prin prezenta, inculpatul executând pedeapsa de 490 zile.

În temeiul art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod penal, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 Cp din 1969 si interzice inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b C.pen pe durata executării pedepsei principale respectiv:

- dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice;

- dreptul de a ocupa o funcție implicând autoritățile de stat.

Referitor la latura civilainstanța a reținut că din ansamblul pretențiilor solicitate totalizând 2.800 lei, persoana vătămată nu a justificat decât suma de 300 lei, reprezentând suma de bani achitată de aceasta in vederea recuperării pandantivului din aur de la casa de amanet Estilo Invest(filele 15-16 dos.u.p.).Restul pretențiilor solicitate de persoana vătămate au fost respinse ca nedovedite.

Având in vedere ca inculpatul a încasat de la casa de amanet suma de 400 lei pentru obiectele amanetate (cf. înscrisului de la fila 20 dos.u.p.) instanța in temeiul art. 112 lit. e Cp a dispus confiscarea de la inculpat a acestei sume.

Împotriva acestei soluții au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Sibiu și inculpatul V. V..

În apelul său P. de pe lângă Judecătoria Sibiu a solicitat desființarea hotărârii și, în rejudecare, reducerea sumei supuse confiscării speciale doar la 100 lei, reținând că din suma de 400 lei de care a beneficiat inculpatul ca urmare a amanetării bunului sustras trebuie să restituie părții civile suma de 300 lei astfel că îi va profita doar suma de 100 lei.

Inculpatul V. V. a solicitat desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe de fond motivat de faptul că nu a fost asistat de un avocat în fața instanței de fond deși acest lucru era obligatoriu întrucât la cel moment se afla sub o măsură preventivă.

Deliberând asupra apelurilor, prin prisma motivelor invocate și, din oficiu, în limitele prev. de art.417 din Codul de procedură penală, Curtea reține următoarele:

Analizând criticile referitoare la neasigurarea asistenței juridice obligatorii inculpatului Curtea arată că potrivit art. 90 din Codul de procedură penală:

„Asistența juridică este obligatorie:

a) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenție ori într-un centru educativ, când este reținut sau arestat, chiar în altă cauză, când față de acesta a fost dispusă măsura de siguranță a internării medicale, chiar în altă cauză, precum și în alte cazuri prevăzute de lege;

b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu și-ar putea face singur apărarea;

c) în cursul judecății în cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani. ”

Din dispozițiile legale susmenționate rezultă că asistența juridică a inculpatului nu este obligatorie în situația în care față de acesta este luată o altă măsură preventivă decât aceea a reținerii ori arestării, astfel că susținerea acestuia în sensul că se impunea să-i fie asigurată asistența judiciară din oficiu pentru că se afla sub măsura controlului judiciar este neîntemeiată.

Curtea reține însă că asistența judiciară a inculpatului era obligatorie în fața instanței de fond în temeiul art.90 alin.1 lit.c din Codul de procedură penală.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt săvârșită în data de 19 03 2013.

Deoarece până la soluționarea cauzei a intrat în vigoare un nou cod penal instanța a fost ținută, în temeiul art. 5 din Codul penal, să facă evaluarea legii penale mai favorabile. În aceste condiții, până la soluționarea cauzei, inculpatului îi sunt potențial incidente normele de drept material din cele două legi succesive. În consecință evaluarea aplicării dispozițiilor art.90 ali.1 lit.c din Codul de procedură penală trebuia să fie făcută prin raportate la limitele de pedeapsă prevăzute în fiecare din normele succesive.

Potrivit dispozițiilor art.208 alin.1 rap. la art. 210 alin.1 din Codul penal din 1968 pedeapsa pentru infracțiunea de furt este de închisoare de la 1 la 12 ani. Cum pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 5 ani instanța trebuia să asigure asistența juridică obligatorie a inculpatului.

Nerespectarea dispozițiilor referitoare la asistarea de către avocat a inculptului este sancționată potrivit dispozițiilor art.281 alin.1 lit.f din Codul de procedură penală cu nulitatea absolută.

Întrucât existența cazului de nulitate absolută atrage desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare Curtea nu va mai analiza celelalte critici invocate.

Față de cele ce preced, în temeiul art. 421 alin.1 pct.2 lit.b din Codul de procedură penală Curtea va admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu și inculpatul V. V. împotriva sentinței penale nr.70/2015 pronunțate de Judecătoria Sibiu în dosar_ .

Va desființa sentința penală atacată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe de fond, Judecătoria Sibiu.

Ultimul act procedural valabil în cauză este Încheierea judecătorului de cameră preliminară al Judecătoriei Sibiu din 03 09 2014.

În temeiul art. 275 alin.3 din codul de procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. Suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu va fi suportată din fondurile Ministerului de Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu și inculpatul V. V. împotriva sentinței penale nr.70/2015 pronunțate de Judecătoria Sibiu în dosar_ .

Desființează sentința penală atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe de fond, Judecătoria Sibiu.

Ultimul act procedural valabil în cauză este Încheierea judecătorului de cameră preliminară al Judecătoriei Sibiu din 03 09 2014.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu va fi suportată din fondurile Ministerului de Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 18 06 2015.

Președinte, Judecător,

L. C. A. L.

Grefier,

I. M.

Red. AL

Tehnored. IM/2 ex./23.06.2015

Jud. fond C.E.B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 635/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA