Vătămarea corporală (art. 181 C.p.). Decizia nr. 698/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 698/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 1483/306/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 698/2015
Ședința publică de la 30 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător C. M. M.
Grefier D. M.
P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. reprezentat prin
M. C. - procuror
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul B. I. împotriva sentinței penale nr. 231 din 09.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă:
- pentru inculpatul apelant B. I., apărătorul ales, avocat V. M.
- părțile civile P. M., P. V. și P. I. (succesor), reprezentate de apărătorul ales, avocat B. C..
Procedura de citarea este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat V. M., apărătorul ales pentru inculpatul apelant B. I., solicită admiterea apelului formulat de inculpat și în principal, achitarea inculpatului în temeiul art.16 lit.b C.pr.pen iar în subsidiar, amânarea aplicării pedepsei.
Apreciază că hotărârea a fost pronunțată în condițiile lipsei de probe în ceea ce privește declanșarea incidentului. Apreciază că starea de fapt a fost apreciată în mod subiectiv, instanța de fond reținând doar declarația persoanei vătămate fără nicio altă probă. Arată că la dosar au fost depuse două acte medico legale, ulterior. Nu contestă că persoana vătămată a avut nevoie de 80-90 zile de îngrijiri medicale dar trebui să fie un indiciu pentru a stabili dacă există sau o pătrundere fără drept a persoanei vătămate în curtea inculpatului sau cum s-a declanșat incidentul și apreciază că din acest punct de vedere probatoriul nu există, decât declarațiile persoanei vătămate și a inculpatului. Invocă declarațiile martorilor care au ajuns ulterior la locul incidentului fără ca aceștia să precizeze ce s-a întâmplat inițial.
Critică raportul medico legal în care medicii legiști arată că leziunile suferite de inculpat nu au un caracter de autoapărare, deoarece inculpatul a suferit leziuni la nivelul feței și brațelor iar partea vătămată la picioare, ceea ce arată că B. a suferit leziuni înainte de a aplica lovituri lui P., deoarece P., găsit de martori căzut pe jos nu avea cum să aplice lovituri lui B. în zona superioară a corpului având picioarele rupte și apreciază că cel dintâi a dat P. și apoi B..
În subsidiar solicită amânarea aplicării pedepsei rezultantă de 1 an și nouă luni închisoare, apreciind-o ca suficientă pentru situația inculpatului.
În ce privește latura civilă, apreciază că s-au acordat despăgubiri destul de mari, respectiv echivalentul în lei a 5000 euro – daune morale, iar despăgubiri materiale conform actelor depuse la dosar. Solicită, în cazul în care instanța va dispune achitarea, respingerea pretențiilor civile. În subsidiar, solicită reducerea daunelor morale.
Avocat B. C., apărătorul ales al părților civile intimate P. M., P. V. și P. I. solicită respingerea apelului declarat de inculpat, menținerea sentinței penale atacate ca temeinică și legală. Apreciază că aceasta a fost pronunțată în baza probelor existente, soluția dată fiind una corectă proporțională cu pericolul social al faptei atât în ceea ce privește latura penală cât și sub aspectul laturii civile. Instanța în mod corect a acordat sumele solicitate apreciind că suferința produsă părții civile care a și decedat în timpul procesului îndreptățește instanța la acordarea acestor daune. Față de aceste aspecte soluția este corectă, apelantul se face vinovat de săvârșirea a două infracțiuni și apărările inculpatului cum că partea civilă ar fi agresat prima nu pot fi primite deoarece există probe că aceasta ar fi fost trasă în curte de către inculpat și lovită ulterior de către acesta fiind găsită de către martori la pământ. Precizează că de la momentul incidentului partea vătămată nu a mai fost același om, lucru confirmat de către martori și de către părțile civile prezente în sală.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea apelului declarat de inculpat, menținerea sentinței penale atacate sub ambele aspecte, ca temeinică și legală. Arată că în fața instanței de fond a fost administrată o amplă probațiune care a a confirmat starea de fapt din rechizitoriu, susținerile inculpatului nu sunt reale, declarațiile părții vătămate fiind constante confirmate în parte de martorii care au fost prezenți. Apreciază că subsidiarul solicitat este nefondat, raportat la împrejurările comiterii faptei, la urmările care au fost produse, numărul foarte mare de îngrijiri medicale suferite de părțile civile astfel încât și daunele morale au fost corect cuantificate și aplicate.
CURTEA DE APEL
I. Constată că prin sentința penală nr. 231 din 09.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu, în temeiul art 386 Cpp a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului B. I. din infracțiunea de vătămare corporală gravă, faptă prev de art 182 alin 1 Cp și infracțiunea de vătămare corporală, faptă prev de art 181 alin 1 Cp cu art 33 lit a Cp 1969 în două infracțiuni de loviri sau alte violențe, fapte prev de art 193 alin 2 NCP cu art 38 alin 1 NCP și art 5 NCP.
În temeiul art 193 alin 2 NCP cu art 5 NCP a fost condamnat inculpatul B. I., fiul lui N. și M., născut la data de 19.11.1966, în Alămor, jud Sibiu, studii 10 clase, ocupația agricultor, căsătorit, fără antecedente penale, dom în comuna Loamneș, ., ju Sibiu, CI . nr_ eliberat de SPCLEP Ocna Sibiului, CNP_ la pedeapsa închisorii de 1 an și 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe săvârșită în dauna persoanei vătămate P. I..
În temeiul art 193 alin 2 NCP cu art 5 NCP a fost condamnat inculpatul B. I. la pedeapsa închisorii de 1 an și 3 luni pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe în dauna persoanei vătămate P. M..
În temeiul art 38 alin 1 NCP cu art 5 NCP s-a constatat că faptele din prezenta cauză se află în concurs real.
În temeiul art 38 alin 1, art 39 alin 1 lit b NCP cu art 5 NCP au fost contopite pedepsele aplicate în prezenta cauză urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni la care se adaugă o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 5 luni, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 9 luni închisoare.
În baza art.91 alin.1 C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supraveghere și a fost stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art.92 alin.1 C. pen.
În baza art.93 alin.1 C.pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la S. de Probațiune Sibiu, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să urmeze un program de reintegrare socială derulată de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituțiile din comunitate.
În baza art.94 alin.1 C.pen. s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute de art.93 alin.1 C.pen. se comunică Serviciului de Probațiune Sibiu.
În baza art.93 alin.3 C. pen. pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Spitalului de Psihiatrie „Dr. G. P.” Sibiu sau în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În baza art.94 alin.3 C.pen. S. de Probațiune Sibiu s-au luat măsurile necesare pentru a asigura executarea obligației inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
În baza art. 91 alin. 4 C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 alin.1, 2, 4 C. pen. în sensul că dacă, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse sau stabilite de lege ori dacă până la expirarea termenului de supraveghere nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre ori dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârșește o nouă infracțiune se va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și se va dispune executarea pedepsei.
În temeiul art 112 alin 1 lit b Cp s-a dispus confiscarea de la inculpat un băț confecționat din lemn în lungime de 124 cm cu secțiune rotundă neuniformă de culoare închisă și diametru de aproximativ 5 cm.
În temeiul art. 25 Cpp, art. 397 alin. 1 Cpp prin raportare la art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, a fost admisă acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SIBIU, cu sediul în Sibiu, .. 2-4, jud. Sibiu și obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 3.251,84 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate cu îngrijirile medicale acordate părții civile, la care se adaugă dobânda legală până la data plății efective.
În temeiul art. 25 Cpp, art. 397 alin. 1 Cpp prin raportare la art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, a fost admisăacțiunea civilă formulată de către partea civilă S. DE AMBULANȚĂ A JUDEȚULUI SIBIU, cu sediu în Sibiu, . și obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 799,30 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate cu îngrijirile medicale și transportul cu ambulanța a părții civile, la care se adaugă dobânda legală până la data plății efective
În temeiul art. 25 Cpp, art. 23 alin. 2 Cpp, art. 397 alin. 1 Cpp prin raportare la art. 1357 C civ. A fost admisă acțiunea civilă formulată de către partea civilă P. I., dom în com Loamneș, ., jud Sibiu(decedat), prin moștenitori P. I., P. V., P. M., W. O. și Boianu M., citați în com Loamneș, ., jud Sibiu și obligat inculpatul la plata sumei de 1.400 lei daune materiale și 22.500 lei daune morale.
În temeiul art 25 Cpp s-a luat act că persoana vătămată P. M. nu s-a constituit parte civilă.
În temeiul art 272 alin 1, art 276 alin 1 Cpp a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli judiciare către părțile civile.
În temeiul art. 272 Cpp și art. 274 alin. 2 Cpp a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În considerente instanța de fond a reținut următoarele:
I.Situație de fapt:
Inculpatul și persoanele vătămate sunt vecini locuind în com Loamneș, . existând un conflict mai vechi legat de o moștenire. La data de 18.04.2012, persoana vătămată P. I. mergând spre casa fiului său s-a întâlnit cu inculpatul cu care a avut un schimb de replici în urma căruia inculpatul l-a tras în curtea sa pe P. I..
În continuare, inculpatul a luat o bâtă și l-a lovit pe P. I. în zona picioarelor, a toracelui și a capului. Persoana vătămată a încercat să se apere lovindu-l și el pe inculpat dar fiind mult mai în vârstă ca acesta a căzut la pământ.
Trecând pe stradă martorul A. N. a auzit zgomote în curtea aparținând inculpatului, în sensul că doi bărbați își adresau expresii jignitoare reciproc și lângă poarta de acces l-a văzut pe P. I. căzut la pământ iar la câțiva metri de acesta l-a văzut pe inculpatul B. I. având în mână o bâtă și care i-a spus să iasă afară din curtea sa pentru că îl va lovi și pe el.
Strigătele persoanei vătămate au fost auzite de nepotul său care țipa ”săriți că îl omoară pe M.“. Auzind cele țipete P. M. a ieșit afară din curte și a văzut că la poarta inculpatului o persoană îmbrăcată în costum popular care părea trasă în curtea acestuia.
Mergând la domiciliul inculpatului P. M. și-a văzut soțul căzut într-o baltă de sânge ocazie cu care inculpatul a lovit-o și pe ea cu o bâtă în mâna dreaptă, în picior, provocându-i o fractură fiind nevoie de imobilizarea gipsată a brațului timp de șase săptămâni.
La fața locului au sosit martorii I. S. și P. I. junior care l-au ridicat pe P. I. de jos și l-au dus acasă. Datorită faptului că persoanele vătămate se simțeau rău acasă a sosi o ambulanță care i-a transportat pe aceștia la spital pentru a li se acorda îngrijiri medicale.
Conform certificatului medico-legal nr I/a/380 din data de 14.05.2012 emis de S. Județean de Medicină Legală Sibiu persoana vătămată P. I. a suferit leziuni traumatice multiple, între care și o fractură cominutivă 1/3 superioară tibie stângă, leziuni care pot data din 18.04.2012. Leziunile s-au putut produce prin lovire repetată cu corpuri dure și s-a stabilit că au necesitat 80-90 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, în caz de evoluție favorabilă.
Persoana vătămată P. M. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure și care au necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, conform certificatului medico-legal nr I/a/381 din data de 15.05.2012.
Această situație de fapt rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă:
Din declarația persoanei vătămate P. I. instanța reține că în data de 18.04.2012 în timp ce se deplasa spre fiul său, s-a întâlnit cu inculpatul B. I. care se afla la poartă și care l-a tras de piept și l-a tras în curtea lui. În continuare, persoana vătămată arată că inculpatul l-a trântit la pământ și apoi cu o bâtă l-a lovit în cap, peste mâini și peste picioare.
Nepotul persoanei vătămate a deschis poarta inculpatului și văzând ce se întâmplă a strigat și atunci a apărut A. N. care i-a luat inculpatului bara din mână. De asemenea, persoana vătămată relatează că în curtea inculpatului a venit și soția sa, P. M. pe care inculpatul a lovit-o peste cap și peste mână.
La fața locului a sosit și fiul persoanelor vătămate, respectiv P. I. care l-a ridicat pe tatăl său de jos iar ulterior a sunat la salvare.
Persoana vătămată P. M. a declarat că în data de 18.04.2012, în jurul orelor 18-19 în timp ce se afla în curtea sa l-a auzit pe nepotul său stigând ”săriți că îl omoară pe M.“. Când a ieșit în stradă P. M. a văzut la poarta inculpatului o persoană îmbrăcată în costum popular care părea trasă în curtea acestuia.
În continuare, persoana vătămată s-a deplasat la imobilul aparținând inculpatului ocazie cu care l-a văzut pe P. I. căzut într-o baltă de sânge. P. M. a intrat în curtea inculpatului iar acesta a lovit-o cu un par în mâna dreaptă, în picior, provocându-i o fractură fiind nevoie de imobilizarea gipsată a brațului timp de șase săptămâni. La fața locului au sosit și A. N. și I. S., care a încercat să îl ridice de jos pe P. I..
Din declarația martorului A. N., instanța reține că în data de 18.04.2012, în jurul orelor 17,30 mergea pe stradă și ajungând în dreptul imobilului aparținând inculpatului B. I. a auzit gălăgie, în sensul că doi bărbați își adresau reciproc injurii.
În continuare, martorul arată că lângă poarta de acces l-a văzut pe P. I. căzut la pământ iar la câțiva metri de acesta l-a văzut pe inculpatul B. I. având în mână o bâtă și care i-a spus să iasă afară din curtea sa pentru că îl va lovi și pe el.
Martorul a mai precizat că l-a văzut pe P. I. având o lovitură la nivelul capului și când acesta a dorit să iasă din curte s-a întâlnit cu P. M..
Martorul P. I. a relatat că în data de 18.04.2012, în jurul orelor 18-19 fiul său i-a spus că B. I. l-a lovit pe P. I., acesta din urmă fiind căzut la pământ. Mergând să vadă ce se întâmplă, martorul s-a întâlnit cu I. S. și astfel amândoi au reușit să îl ridice pe P. I. de jos, acesta prezentând leziuni la nivelul capului. Martorul a mai precizat că în momentul în care a intrat în curtea inculpatului l-a văzut pe acesta că avea o furcă în mână.
De asemenea, martorul a mai precizat că și mama sa, P. M. se afla la poarta inculpatului iar ulterior aceasta i-a spus că are mâna ruptă, fiind lovită de inculpat.
Declarația martorilor A. N. și P. I. se coroborează și cu cea a martorului I. S. care a arătat că în data de 18.04.2012 în timp ce mergea pe stradă a văzut că poarta inculpatului era deschisă iar lângă aceasta l-a văzut pe P. I. că se afla căzut la pământ. Acesta l-a rugat pe martor să îl ajute să se ridice acesta prezentând urme de sânge la nivelul capului și i-a spus că Barca I. l-a lovit cu o bâtă în picior și la torace.
De asemenea, martorul a precizat că inculpatul s-a apropiat de el și i-a spus “ Ia-l și du-l afară că mă apuc și de tine“, iar în acest timp a apărut la poartă și P. M. care i-a spus că și ea a fost lovită de inculpate, rupându-I mâna.
Acasă la inculpat a sosit și P. I. junior care l-a ridicat pe P. I. de jos și l-a dus acasă, acesta fiind ulterior transportat cu ambulanța la spital.
Persoana vătămată P. I. a fost examinat în Clinica Urgență Sibiu la data de 18 aprilie 2012, ocazie cu care s-au efectuat radiografiile de torace și gambă stângă sub nr. 7255, evidențiind: pulmon expansionat la perete, sinusuri costo-diafragmalice libere, fractură fără deplasare arc costal VIII stâng, pe linia medio-axilară; fractură cominutivă cu minimă deplasare 1/3 proximală tibie stângă, traiect helicoidal. Ecografia abdominală efectuată la aceeași dată nu a decelat modificări la nivelul ficatului, pancreasului, splinei și rinichilor bilateral, și nici lichid în cavitatea peritoneală. Examenul CT cranian efectuat cu nr. _/ 18.04.2012 a evidențiat fracturi multiple de masiv facial mijlociu-sinusuri maxilare bilateral și etmoidale cu inundare hematică a sinusurilor anterioare ale feței, concluzionând: „Fără semne CT de patologie acută intracraniană. Atrofie cerebrală. Fracturi multiple masiv facial mijlociu inundare hematică a sinusurilor anterioare ale feței." S-a decis internarea în Clinica Ortoped!?.
A fost internat și în Clinica Ortopedie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, cu nr. FO 9158 în perioada 19.04-04.05 2012, cu dg. la internare: „Fractură cominutivă 1/3 superioară tibie stângă. Hematom gambă stângă regiunea anterioară. Agresiune." Examinat neurologic la data de 24.04.2012 s-a consemnat: pacient conștient, orientat temporo-spațial auto și allopsihic, fără semne de focar neurologic, fără tulburări de sensibilitate și coordonare; s-a recomandat consult psihiatric la nevoie. Pe radiografia de gambă stângă efectuată cu nr reg. 1105/ 24.04.2012 s-a evidențiat fractură cominutivă 1/3 proximală diafiză tibială stângă. După o pregătire prealabilă și consult preanestezic s-a intervenit chirurgical la data de 2 mai 2012, CO nr. 529 practicându-se osteosinteză de tibie stângă cu placă și 9 șuruburi dintre care unul liber. Radiografia de gambă stângă de control efectuată cu nr. reg. 1188/ 3.05.2012 a evidențiat osteosinteză tibială cu placă și șuruburi (control prin aparat gipsat femuro-podal). Evoluția postoperatorie a fost favorabilă cu plaga chirurgicală curată, fără secreții, în curs de vindecare. S-a externat cu dg.: „Fractură cominutivă 1/3 superioară tibie stângă. Litiază renală. TCC deschis operat. Sechele TBC. ICC NYHA II. Cardiomiopatie dilatativă. Extrasistole ventriculare. Atrofie cerebrală. Fractură arc costal VIII stâng pe linia medio-claviculară hematom gambă stângă. Excoriații gambă." Și cu recomandările, nu calcă pe picior, menține imobilizarea, pansament steril la două zile, tratament conform Rp, control ortopedic și suprimarea firelor la două săptămâni postoperator (14 mai 2012)
Având în vedere aceste leziuni s-a stabilit că persoana vătămată are nevoie de 80-90 de zile de îngrijiri medicale, în caz de evoluție favorabilă.
În cea ce o privește pe P. M., aceasta a fost examinată în Clinica Urgență Sibiu la data de 18 apr. 2012 stabilindu-se dg.: „Agresiune." Pe radiografia de antebraț stâng efectuată cu nr. 7260/18.04.2012 s-a evidențiat o fractură fără deplasare 1/3 medie ulnă stângă. Examinată ortopedic la aceeași dată s-a notat: marcă traumatică umăr drept, regiunea humerală externă și marcă traumatică coapsă dreaptă; s-a consemnat dg.: „Fractură 1/3 medie cu 1/3 inferioară cubitus stâng, fără deplasare prin agresiune." și s-a recomandat: imobilizare gipsată brahio-antebrahio-palmară, mână în poziție proclivă, tratament conform Rp, și control prin Policlinica Ortopedie în data de 20.04.2012.
A fost examinată ortopedic la data de 20.04.2012, afimativ în Ambulatoriul de specialitate al Spit.Clin. Jud. de Urgență Sibiu consemnându-se dg.: „Fractură iară depiasare cubitus stâng 1/3 medie cu 1/3 distală." S-a recomandat: menținerea imobilizării, consult ortopedic la data de 25.04.2012 și tratament conform Rp.
Reexaminată ortopedic la data de 25.04.2012 s-a procedat la refacerea imobilizării gipsate și s-a recomandat control în data de 30.05.2012 sau la nevoie.
Având în vedere aceste leziuni s-a stabilit că persoana vătămată P. M. a avut nevoie de 45-50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu survin complicații.
Inculpatul B. I., fiind audiat a declarat că în data de 18.04.2012 s-a întâlnit cu P. I. la poartă la el și au început să se certe datorită unui teren. Inculpatul arată că P. I. l-a luat de gât și au început să se lovească reciproc iar apoi, inculpatul a intrat în curte, fiind urmat de P. I. care a continuat să îi adreseze injurii.
Inculpatul arată că P. I. l-a împins iar el s-a dezechilibrat și a căzut lovindu-se la arcadă. Ca să se ridice a luat un băț de lemn cu care l-a lovit pe P. I. peste spate și pe picioare. L-a împins cu mâna în piept iar acesta s-a dezechilibrat și a căzut pe spate lovindu-se cu capul de zidul casei. De asemenea, inculpatul a mai arătat că nu l-a mai lovit pe persoana vătămată după ce acesta a căzut. A intrat și P. M. care i-a adresat injurii și astfel inculpatul recunoaște că a lovit-o cu bâta peste mâini, aceasta părăsind curtea.
În faza de urmărire penală, inculpatul arată că în curte a sosit și A. N. care l-a ajutat pe P. I. să se ridice.
Cu toate acestea, instanța nu poate reține apărarea inculpatului că a săvârșit fapta în legitimă apărare.
Legitima apărare este o cauză justificativă care înlătură caracterul penal al faptei constând în apărarea realizată prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, pentru a împiedica un atac material, direct, imediat și injust care pune în pericol persoana celui care se apără, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporțională cu gravitatea atacului.
Astfel, pentru a se îndeplinii condițiile legitimii apărări este necesar să se îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu privire la atac: să existe un atac material, atacul să fie direct; atacul să fie imediat; atacul să fie injust; atacul să fie îndreptat împotriva celui care se apără, împotriva altei persoane, a drepturilor acestora ori a unui interes general.
De asemenea, pentru a ne afla în prezența legitimii apărări, este necesar ca și apărarea să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: apărarea trebuie să constituie o faptă prevăzută de legea penală; apărarea să fie necesară pentru respingerea atacului; apărarea trebuie să fie îndreptată împotriva agresorului; apărarea să fie precedată de atac; apărarea să fie proporțională cu atacul.
Ori, în cauza de față din declarația persoanei vătămate P. I. coroborată cu actele medicale existente la dosar rezultă că inculpatul l-a târât pe persoana vătămată în curte după care acesta a început să îl lovească cu o bâtă.
De asemenea, extrem de relevantă este și declarația martorului A. N. care a arătat că intrând în curtea inculpatului l-a văzut pe P. I. căzut la pământ iar la câțiva metri de acesta l-a văzut pe inculpatul B. I. având în mână o bâtă și care i-a spus să iasă afară din curtea sa pentru că îl va lovi și pe el.
Totodată, trebuie reținută și declarația persoanei vătămate P. M. care a declarat că fiind în curtea sa l-a auzit pe nepotul său strigând ”săriți că îl omoară pe M.“ aspect ce a fost confirmat și de martorul P. I..
În faza de cercetare judecătorească instanța a încuviințat efectuarea unei expertize pentru a se stabili dacă leziunile stabilite în certificatul medico-legal al inculpatului au caracter de autoapărare, ori prin raportul de expertiză nr 627/II/a/75/2014 din 13.01.2015 efectuat de S. Județean de Medicină Legală Sibiu s-a stabilit cu claritate că inculpatul B. I. a suferit la data de 18.04.2012 leziuni traumatice hemifaciale stângi(echimoze, excoriații, plagă), la nivelul brațului drept(echimoză), la nivelul mâinii drepte(entorsă metacarpo-falangiană police), precum și la nivelul hemitoracelui drept(echimoză), însă morfologia și localizarea leziunilor traumatice menținonate nu pledează pentru producerea acestora în cadrul vreunei acțiuni de autoapărare.
Ori, având în vedere ansamblu probatoriu administrat, respectiv declarațiile persoanelor vătămate, ale martorilor, dar și actele medicale existente la dosar, instanța a apreciat că în prezenta cauză nu se poate reține că fapta săvârșită de inculpat a fost în legitimă apărare față și de morfologia și localizarea leziunilor suferite de acesta.
Astfel, se poate constata că nu este îndeplinită condiția ca apărarea să fie necesară pentru înlăturarea atacului(având în vedere vârsta înaintată a persoanei vătămate și faptul că nu avea asupra sa vreun obiect contondent) și nici aceea ca apărarea să fie proporțională cu atacul, condiție esențială pentru reținerea legitimei apărări.
II.Încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului B. I..
Cu privire la aplicarea legii penale în timp,potrivit art. 5 alin. 1 din NCp „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”. Având în vedere că de la data săvârșirii faptei, respectiv la data de 18.04.2012 și până la soluționarea cauzei a intrat în vigoare Noul Cod Penal, instanța va analiza reglementările incidente în cauză, din perspectiva ambelor coduri, în mod global având în vedere Decizia nr 265 din data de 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/20.05.2014, care a stabilit că dispozițiile art. 5 din Noul Cod penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
Prin Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/20.05.2014 s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală în Dosarul nr. 5._ și s-a constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
Criteriile în baza cărora se stabilește legea penală mai favorabilă sunt: conținutul infracțiunii (vor fi avute în vedere elementul material al infracțiunii în forma de bază, variantele agravate, elementele circumstanțiale agravante, existența unor condiții suplimentare de incriminare etc.); existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale sau a unor cauze de nepedepsire; pedeapsa și prescripția.
Instanța a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, faptă prev de art 181 CP 1969 în dauna persoanei vătămate P. I., reținându-se că în data de 18.04.2012 a agresat-o pe persoana vătămată P. I., prin aceea că i-a aplicat mai multe lovituri cu o bâtă peste cap, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat spre vindecare un nr de 80-90 de zile de îngrijiri medicale și pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, faptă prev de art 180 CP 1969 reținându-se că la aceiași dată a agresat-o pe persoana vătămată P. M., prin aceea că i-a aplicat o lovitură cu o bâtă peste mâna stângă, provocându-i o fractură fără deplasare cubitus stâng, leziune ce a necesitat spre vindecare un nr de 45-50 de zile de îngrijiri medicale.
Instanța a constatat că articolul 182 CP 1969 prevedea o pedeapsă de la 2 la 7 ani închisoare, iar art 181 CP 1969 prevedea o pedeapsă de la 6 luni la 5 ani.
În urma intrării în vigoare a noului Cod penal, fapta prin care se produc leziuni traumatice sau prin care este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin cel mult 90 de zile de îngrijiri medicale constituie infracțiunea de lovire sau alte violențe și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau amenda.
Astfel, chiar dacă faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată sunt în concurs iar potrivit noului Cod penal se aplică un spor de 1/3 în mod obligatoriu având în vedere limitele mult mai reduse ale pedepsei conform noului Cod penal, instanța consideră că Noul Cod penal este legea penală mai favorabilă.
Având în vedere cele expuse mai sus, instanța în temeiul art 386 Cpp a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului B. I. din infracțiunea de vătămare corporală gravă, faptă prev de art 182 alin 1 Cp și infracțiunea de vătămare corporală, faptă prev de art 181 alin 1 Cp cu art 33 lit a Cp 1969 în două infracțiuni de loviri sau alte violențe, fapte prev de art 193 alin 2 NCP cu art 38 alin 1 NCP și art 5 NCP.
În drept, fapta inculpatului Brac I. care în data de 18.04.2012 a agresat-o pe persoana vătămată P. I., prin aceea că i-a aplicat mai multe lovituri cu o bâtă peste cap, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat spre vindecare un nr de 80-90 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prev de art 193 alin 2 NCP.
Fapta inculpatului care în data de 18.04.2012 a agresat-o pe persoana vătămată P. M., prin aceea că i-a aplicat o lovitură cu o bâtă peste mâna stângă, provocându-i o fractură fără deplasare cubitus stâng, leziune ce a necesitat spre vindecare un nr de 45-50 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prev de art 193 alin 2 NCP.
Sub aspectul laurii obiective, elementul material constă în lovirea sau exercitarea de violențe cauzatoare de suferințe fizice asupra corpului persoanei vătămate P. I. care a necesitat spre vindecare cel mult 80-90 de zile de îngrijiri medicale și asupra persoanei vătămate P. M. care a necesitat spre vindecare un nr de 45-50 de zile de îngrijiri medicale.
Urmarea imediată constă în producerea unei suferințe fizice asupra persoanei vătămate ca urmare a acțiunii de lovire exercitată de inculpat, iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa cu intenție, prevăzând rezultatul faptei sale și urmărindu-l.
III.Individualizarea pedepsei principale.
La individualizarea pedepsei la care va fi condamnat inculpata, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare, respectiv:
- limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșită (închisoare de la 6 luni la 5 ani sau amenda);
- gradul de pericol social concret al faptei: care este unul relativ ridicat având în vedere că în urma loviturilor aplicate de inculpat persoanele vătămate au avut nevoie de tratament medical îndelungat;
- modul de săvârșire al acesteia: inculpatul în data de 18.04.2012 a agresat-o pe partea vătămată P. I., prin aceea că i-a aplicat mai multe lovituri cu o bâtă peste cap, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat spre vindecare un nr de 80-90 de zile de îngrijiri medicale. De asemenea, inculpatul la aceiași dată a agresat-o pe partea vătămată P. M., prin aceea că i-a aplicat o lovitură cu o bâtă peste mâna stângă, provocându-i o fractură fără deplasare cubitus stâng, leziune ce a necesitat spre vindecare un nr de 45-50 de zile de îngrijiri medicale.
- natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului: din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul nu are antecedente penale;
- conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal: inculpatul a recunoscut că l-a lovit pe persoanele vătămate dar a arătat că a fost în legitimă apărare.
Față de cele menționate mai sus, instanța în temeiul art 193 alin 2 NCP cu art 5 NCP a condamnat pe inculpatul B. I., la pedeapsa închisorii de 1 an și 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe săvârșită în dauna persoanei vătămate P. I..
În temeiul art 193 alin 2 NCP cu art 5 NCP a condamnat pe inculpatul B. I. la pedeapsa închisorii de 1 an și 3 luni pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe în dauna persoanei vătămate P. M..
În temeiul art 38 alin 1 NCP cu art 5 NCP a contatat că faptele din prezenta cauză se află în concurs real.
În temeiul art 38 alin 1, art 39 alin 1 lit b NCP cu art 5 NCP a contopit pedepsele aplicate în prezenta cauză urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni la care se adaugă o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 5 luni, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 9 luni închisoare.
IV. Modalitatea de executare a pedepsei.
Instanța a apreciat, față de natura faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, că scopul pedepsei va putea fi atins și fără privarea de libertate a acestuia, iar simpla pronunțare a pedepsei constituie un avertisment suficient pentru inculpat.
În cauza de față, instanța a constatat că sunt aplicabile dispozițiile art 91 Cp având în vedere că sunt îndeplinite următoarele condiții: a) pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani; b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare; c) infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității; d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Astfel, instanța în baza în baza art.91 alin.1 C.pen. a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art.92 alin.1 C. pen.
În baza art.93 alin.1 C.pen. a obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la S. de Probațiune Sibiu, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să urmeze un program de reintegrare socială derulată de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituțiile din comunitate.
În baza art.94 alin.1 C.pen. instanța a dispus ca pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute de art.93 alin.1 C.pen. se comunică Serviciului de Probațiune Sibiu.
În baza art.93 alin.3 C. pen. instanța a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Spitalului de Psihiatrie „Dr. G. P.” Sibiu sau în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În baza art.94 alin.3 C.pen. instanța a dispus ca S. de Probațiune Sibiu va lua măsurile necesare pentru a asigura executarea obligației inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
În baza art. 91 alin. 4 C. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 alin.1, 2, 4 C. pen. în sensul că dacă, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse sau stabilite de lege ori dacă până la expirarea termenului de supraveghere nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre ori dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârșește o nouă infracțiune se va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și se va dispune executarea pedepsei.
În temeiul art 112 alin 1 lit b Cp a confiscat de la inculpat un băț confecționat din lemn în lungime de 124 cm cu secțiune rotundă neuniformă de culoare închisă și diametru de aproximativ 5 cm.
V. Acțiunea civilă.
Persoana vătămată P. M. a declarat că nu se constituie parte civilă în această cauză.
Persoana vătămată P. I. a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 5.000 euro daune morale și cu suma de 1.400 lei daune materiale constând în proteza pe care a trebui să o cumpere ca urmare a acestei infracțiuni.
În cursul cercetării judecătorești persoana vătămată P. I. a decedat astfel că în conformitate cu art 24 alin 1 Cpp moștenitorii acestuia, respectiv P. M.(soție supraviețuitoare), P. V.(fiu), P. I.(fiu), Wecherman O.(fiică) și Boianu M.(fiică) au solicitat continuarea exercitării acțiunii civile în termen de două luni de la decesul persoanei vătămate P. I.(deces care s-a produs la data de 16.01.2015 iar solicitarea de a continua exercitarea acțiunii civile a fost efectuată la data de 04.03.2015).
Analizând răspunderea pentru fapta proprie a inculpatului, s-a constatat că, raportat la data săvârșirii faptei, respectiv 18.04.2015, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1357 și urm. din Noul Cod Civil, care precizează că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunzând pentru cea mai ușoară culpă.
Textul legal citat instituie așadar principiul răspunderii pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu al cărei conținut îl constituie obligația civilă de reparare a prejudiciului cauzat și presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei fapte ilicite; existența unui prejudiciu; existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
Instanța a apreciat că fapta ilicită constă în aceea că inculpatul în data de în data de 18.04.2015 l-a agresat pe P. I. cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat spre vindecare 80-90 de zile.
Prejudiciu constă în multiplele suferințe cauzate persoanei vătămate ca urmare a săvârșirii infracțiunii de către inculpat, precum și necesitatea acestuia de a purta o proteză.
De asemenea, instanța a constatat existența unei legături de cauzalitate între fapta inculpatului care l-a lovit pe persoana vătămată și prejudiciu cauzat persoanei vătămate.
În ceea ce privește vinovăția, instanța a constatat că aceasta este pe deplin dovedită pentru considerentele arătat mai sus.
Consecința firească și legală a angajării răspunderii civile a inculpatului o constituie așadar dreptul la reparație integrală al părții vătămate a prejudiciului astfel produs.
Cu privire la prejudiciu material, instanța a constatat că suma solicitată de acesta și anume de 1400 lei reprezentând contravaloarea protezei achiziționate de P. I. este pe deplin dovedită prin factura .-A nr 2922 din data de 27.04.2012 emisă de .(f.51 di)
În ceea ce privește prejudiciu moral, instanța a amintit că existența prejudiciul moral, care constă în durerile fizice și suferințele psihice pe care le resimte victima în urma săvârșirii unei fapte ilicite, ca urmare a vătămării drepturilor sau intereselor sale extrapatrimoniale, justifică aplicarea răspunderii civile deoarece, acestea, alături de prejudiciile materiale reprezintă componentele prejudiciului civil.
Din analiza probatoriului administrat în cauză, instanța a reținut că partea civilă a suferit un prejudiciu moral constând în suferință psihică urmare a faptei inculpatului. Este adevărat că prejudiciile morale, datorită naturii lor, nu pot fi evaluate în bani. Dar această realitate nu implică nicidecum imposibilitatea stabilirii cuantumului indemnizației de reparare a daunelor morale, care are efect reparatoriu, compensatoriu.
Față de cuantumul numărului de zile de îngrijiri medicale de care a avut nevoie persoana vătămată pentru vindecare(80-90 zile) și față de împrejurările în care a fost săvârșită fapta(persoana vătămată în loc public a fost lovită cauzându-i printre altele și o fractură cominutivă 1/3 superioară tibie stângă), instanța a considerat că un cuantum de 22.500 lei daune morale este suficientă pentru repararea prejudiciului cauzat persoanei vătămate, ținând cont și de faptul că prin acordarea despăgubirilor nu se poate ajunge la o îmbogățire fără justă cauză a acesteia.
În ceea ce privește obligarea inculpatului la plata daunelor morale către moștenitorii persoanei vătămate P. I., instanța a precizat că numai în situația în care persoana vătămate decedase prin săvârșirea unei infracțiuni și nu s-a constituit parte civilă în timpul vieții, moștenitorii acesteia pot să se constituie parte civilă numai cu privire la prejudiciu material, nu și cu privire la prejudiciu nepatrimonial, deoarece potrivit art 1391 alin 4 NCP, dreptul la despăgubire pentru daune le morale nu trece, în acest caz, la moștenitori, care îl pot însă exercita, numai dacă acțiunea a fost pornită de defunct prin constituirea de parte civilă în procesul penal.
Ori, în cauza de față persoana vătămată s-a prezentat personal în fața instanței și a arătat suma cu care înțelege să se constituie parte civilă, decedând ulterior la data de 16.01.2015 astfel că nu există nici un impediment pentru ca moștenitorii persoanei vătămate să nu continue acțiunea civilă formulată de P. I. și privitor la daunele morale.
În concluzie, instanța în temeiul art. 25 Cpp, art. 23 alin. 2 Cpp, art. 397 alin. 1 Cpp prin raportare la art. 1357 C civ. a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă P. I., prin moștenitori P. I., P. V., P. M., W. O. și Boianu M. și va obliga pe inculpat la plata sumei de 1.400 lei daune materiale și 22.500 lei daune morale.
Totodată în cauză s-au constituit părți civile și Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, cu suma de 3.251,84 lei cu dobânzi și penalități aferente până la data plății, precum și Serviciului de Ambulanță Sibiu cu suma de 799,30 lei.
Conform art 313 alin 1 din Legea nr 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, precum și daune sănătății propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.
În cauza de față, persoana vătămată P. I. a fost transportată în data de 18.04.2012 conform fișei de solicitare nr_ din localitatea Alamor-Unitatea de primiri Urgențe-S. Clinic de Urgență Sibiu ocazionând cheltuieli de transport în cuantum de 401,62 lei.
Persoana vătămată P. M. a fost transportată în data de 18.04.2012 conform fișei de solicitare nr_ din localitatea Alamor-Unitatea de primiri Urgențe-S. Clinic de Urgență Sibiu ocazionând cheltuieli de transport în cuantum de 397,68 lei.
De asemenea, persoana vătămată P. I. a fost internat în Clinica Ortopedie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, cu nr. FO nr 9158 în perioada 19.04-04.05 2012, cu dg. la internare: „Fractură cominutivă 1/3 superioară tibie stângă. Hematom gambă stângă regiunea anterioară.
Având în vedere că sumele solicitate de aceste unități spitalicești au fost pe deplin dovedite cu înscrisurile depuse la dosar și având în vedere că acestea nu au fost contestate de inculpat, instanța în temeiul art. 25 Cpp, art. 397 alin. 1 Cpp prin raportare la art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SIBIU, cu sediul în Sibiu, .. 2-4, jud. Sibiu și obligă inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 3.251,84 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate cu îngrijirile medicale acordate părții civile, la care se adaugă dobânda legală până la data plății efective.
În temeiul art. 25 Cpp, art. 397 alin. 1 Cpp prin raportare la art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, a admisacțiunea civilă formulată de către partea civilă S. DE AMBULANȚĂ A JUDEȚULUI SIBIU, cu sediu în Sibiu, . și a obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 799,30 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate cu îngrijirile medicale și transportul cu ambulanța a părții civile, la care se adaugă dobânda legală până la data plății efective
VI. Cheltuieli judiciare.
În fine, în temeiul art 272 alin 1, art 276 alin 1 Cpp a obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli judiciare către părțile civile, reprezentând onorariu de avocat dovedit cu chitanța depusă la dosar. Instanța a apreciat că onorariul solicitat este corespunzător având în vedere complexitatea cauzei dar și durata procesului
În temeiul art. 272 Cpp și art. 274 alin. 2 Cpp a obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prevăzut de art.410 C.pr.pen. inculpatul B. I. care solicită achitarea în raport de disp. art. 16 lit. d C. pr. pen. și art. 19 C. pen. sau, în subsidiar, amânarea aplicării pedepsei conform art. 83-90 C. pen. Pe latură civilă solicită respingerea pretențiilor civile în raport de soluția de achitare sau diminuarea daunelor morale acordate persoanei vătămate.
În motivarea apelului invocă comiterea faptei în legitimă apărare în contextul în care s-a apărat de . persoanei vătămate, care a intrat în curtea sa pe fondul unor neînțelegeri mai vechi.
Din perspectiva leziunilor suferite de persoana vătămată rezultă faptul că el a fost cel care a lovit pe inculpat, moment din care inculpatul a ripostat provocându-i . de tibie iar persoana vătămată nu a mai putut sta în picioare, fiind găsit culcat la pământ de P. M. și A. N..
Leziunile suferite de inculpatul apelant sunt situate pe partea superioară a corpului și la nivelul capului/feței fiind provocate înainte de fracturarea piciorului lui P. I. (filele 29-30)
III. Examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate și în raport de principiile care reglementează soluționarea căii de atac prev. de art.416 – 419 C.pr.pen. constată apelul nefondat pentru următoarele considerente:
Criticile inculpatului vizează aspecte ce țin de interpretarea probelor fără să fie aduse sau propuse probe care să susțină teoria avansată în cale de atac, respectiv legitima apărare.
Potrivit art. 19 alin. 2 C. pen. „Este în legitimă apărare persoana care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporțională cu gravitatea atacului.”
Împrejurarea că inculpatul are leziuni la nivelul părții superioare a corpului nu reprezintă o probă suficientă în dovedirea îndeplinirii condițiilor impuse de art. 19 C. pen. pentru a stabilii că a acționat în vederea înlăturării unui atac material, direct, imediat și injust care să fi pus în pericol persoana inculpatului, drepturile acestuia sau un interes general, dacă apărarea este proporțională cu gravitatea atacului.
Sub alt aspect trebuie să existe o proporționalitate între apărare și atac, fapt care în speță nu este întrunit comparația efectuându-se între tipul leziunilor și gravitatea acestora suferite de fiecare dintre părțile implicate în incident.
În consecință, interpretarea dată de inculpat modalității în care susține acesta că s-ar fi consumat faptele este nesustenabilă probator, analiza efectuată de judecătorul instanței de fond fiind întemeiată pe probele administrate în cauză, spuse într-o formă clară, coerentă și suficient de laborioasă pentru a demonstra analiza sub toate aspectele a mijloacelor de probă administrate în cauză.
Pentru aceste motive, constatând că soluția adoptată în cauză este legală și temeinică pe latură penală, că s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul apelant a comis 2 fapte de lovire sau alte violențe în sarcina părților vătămate P. I. și P. M. în data de 18.04.2012, soluția de condamnare a acestuia este justificată sub toate aspectele.
În ceea ce privește forma de executare a pedepsei raportat la solicitarea subsidiară exprimată de inculpat în motivele de apel constatăm că nu este incidentă condiția prev .de art. 83 lit. d C. pen. din perspectiva lipsei eforturilor depuse de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii și de posibilitatea acestuia de îndreptare. Condițiile prevăzute de legiuitor în art. 83 C. pen. trebuie îndeplinite cumulativ.
În ceea ce privește cererea de diminuare a daunelor morale Curtea stabilește că criteriile care stau la baza cuantumului stabilit de instanța de fond justifică acordarea sumei de 22.500 lei în considerarea suferinței psihice suferite de persoana vătămată P. I., constituită parte civilă în cauză. Inculpatul apelant nu a prezentat argumente care să justifice într-o măsură rezonabilă diminuarea daunelor morale și care să formeze instanței de control judiciar convingerea faptului că cererea sa este întemeiată.
IV. Pentru aceste motive, în raport de dispozițiile art. 421 pct.1 lit. b C.pr.pen. va respinge ca nefondatapelul declarat de B. I. împotriva sentinței penale nr. 231 din 09.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin.2C.pr.pen. va obliga inculpatul apelant la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 250 lei avansate de stat în apel.
Suma de 50 lei reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de B. I. împotriva sentinței penale nr. 231 din 09.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin.2C.pr.pen. obligă inculpatul apelant la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 250 lei avansate de stat în apel.
Suma de 50 lei reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30.06.2015.
Președinte, Judecător,
E. B. C. M. M.
Grefier
D. M.
Red /tehn./CMM/DM
2ex./08.07.2015
jud.fond F. L. A.
| ← Redeschiderea procesului penal (la judecarea în lipsă)... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... → |
|---|
