Accesul ilegal la un sistem informatic. Art.360 NCP. Decizia nr. 58/2016. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 58/2016 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 26-01-2016 în dosarul nr. 58/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
Dosar nr._
DECIZIE PENALĂ Nr. 58/A/2016
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător C. M. M.
Grefier L. B.
Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat de procuror D. Magdea
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial A. I. împotriva sentinței penale nr. 197/12.10.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr. _ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru inculpatul intimat D. D. L., apărătorul desemnat din oficiu, avocat T. B., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Întrebate fiind părțile și reprezentanta D. ST A. I. arată că nu au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta D. ST A. I. solicită admiterea apelului așa cum a fost declarat și motivat în scris, apreciind hotărârea pronunțată de instanța de fond ca fiind netemeinică sub aspect sancționator, în ceea ce privește durata pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare faptă în parte, în sensul că în mod nejustificat instanța s-a orientat spre minimul special. De asemenea apreciază că instanța de fond, cu prea mare indulgență, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 4 ani, deși în cauză s-ar fi impus aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție.
Consideră hotărârea atacată ca fiind netemeinică sub aspectul neaplicării pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi și pe cale de consecință a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, cu referire la dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de fi tutore sau curator și dreptul de a comunica cu persoana vătămată A. E. și de a se apropia de aceasta, întrucât gravitatea faptelor comise de inculpat, atitudinea față de faptele comise și atitudinea față de partea vătămată impuneau aplicarea acestor pedepse complementare și accesorii.
Arată că la dosarul cauzei există depoziții de martori - vecinii din blocul în care locuiește inculpatul și partea vătămată din care rezultă că se temeau de inculpat, că acesta este deosebit de violentă și agresivă.
Raportat la faptul că partea vătămată și inculpatul locuiesc ușă în ușă și față de faptul că inculpatul i-a sustras card-ul părții vătămate, care este o persoană în vârstă, apreciază că se impunea și aplicarea pedepselor complementare a interziceri dreptului de a comunica cu persoana vătămată A. E. și de a se apropia de aceasta.
În subsidiar, în condițiile în care instanța va aprecia că nu se impune majorarea pedepselor și executarea acestora în regim de detenție, solicită a se constata că în mod nejustificat instanța de fond a stabilit în sarcina inculpatului obligația de a desfășura pe durata termenului de supraveghere o muncă neremunerată în folosul comunității doar pentru o perioadă de 70 de zile în condițiile în care Codul penal oferă posibilitatea obligării la munca neremunerată în folosul comunității pe o perioadă cuprinsă între 60 și 120 de zile, apreciind, raportat la persoana inculpatului, că se impunea obligarea acestuia la o muncă neremunerată în folosul comunității orientată spre limita maximă de 120 de zile.
Concluzionând, raportat la faptul că inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței, abordând o atitudine disimulată, nerecunoscând faptele, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Avocat T. B., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat D. D. L. solicită, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C. pr. pen. respingerea apelului declarat de D. ST A. I., apreciind că instanța de fond a făcut o judicioasă aplicare a prevederilor art. 74 C. pen, și în contradicție cu cele susținute de acuzare, nu s-a dat întâietate acestor criterii ci s-a aplicat global, atât prin prisma circumstanțelor reale cât și prin prisma circumstanțelor personale ale inculpatului.
În ceea ce privește solicitarea de aplicare a pedepselor complementare solicită a se avea în vedere că pentru nici una dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului instanța nu avea obligația aplicării acestor pedepse, apreciind că din prisma oportunității aplicării acestor măsuri, că acesta nu se impun, având în vedere că în motivele de apel aflate la dosarul cauzei se face referire la infracțiunea de pornografie infantilă în condițiile în care în prezenta cauză nu s-a reținut acest gen de infracțiuni în sarcina inculpatului.
În ceea ce privește solicitarea subsidiară, raportat la faptul că pedepsele aplicate nu au fost orientate spre maximul special, apreciază că instanța de fond a apreciat în mod corect faptul că nici durata în care inculpatul va fi obligat la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității nu trebuie aplicată la maximul prevăzut de lege
CURTEA DE APEL
I. Constată că prin sentința penală nr. 197/12.10.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr. _ a fost condamnat inculpatul D. D. L. la:
- 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic, faptă prevăzută și pedepsită de art. 360 al. 1,2 Cod penal cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal;
- 2 ani și 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, faptă prevăzută de art. 250 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal;
- 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt, faptă prevăzută de art. 228 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal.
În baza art. 38 alin. 1,2 Cod penal, art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal și art. 5 Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, de 2,2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 8 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 2,10 (doi ani și 10 luni) închisoare.
În baza art. 91,92 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul A., pe o perioadă de 4 ani, ce constituie termen de supraveghere.
În baza art. 93 al. 1 lit. a-e Cod penal și art. 93 al. 2 lit. ,,d” Cod penal a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul A., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune, desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
d) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal s-a stabilit în sarcina inculpatului obligația de a desfășura pe durata termenului de supraveghere o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 70 zile, în condițiile art. 52 din Legea nr.253/2013, în cadrul Primăriei Cugir sau Primăriei comunei Șibot.
În baza art. 91 alin. 4 Cod penal s-a atras atenție inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art. 96 și 97 Cod penal.
În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 19 alin. 5 Cod procedură penală și art. 25 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească părții civile A. E. suma de 3600 lei, cu titlu daune materiale.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 821,78 lei cu titlu cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză, din care suma de 21,78 lei cheltuieli judiciare efectuate de stat în faza de urmărire penală și suma de 800 lei efectuate în faza de judecată.
Suma de 200 lei reprezentând contravaloarea onorariului apărătorului desemnat din oficiu, conform delegației cu nr. 3098/03.12.2014 de la fila 18 din dosar, ce va fi virată în contul BCAJ A., din fondurile Ministerului de Justiție, va rămâne în sarcina statului, conform art. 274 alin. 1 teza finală Cod procedură penală.
În considerente instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul D. D. L. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D. – Serviciul Teritorial A. I., din data de 26.11.2014, înregistrat la Tribunalul A. sub dosar nr._ .
S-a reținut din coroborarea materialului probator admministrat în cauză faptul că inculpatul D. D. L. și persoana vătămată A. E. sunt vecini de ., aceștia vizitându-se reciproc, destul de des.
În data de 22.11.2013 inculpatul a făcut o vizită persoanei vătămate; într-un moment de neatenție al acesteia, i-a sustras dintr-un dulap cardul bancar emis de CEC Bank, care avea atașat și codul PIN.
Ulterior sustragerii cardului, respectiv în data de 24.11.2013, inculpatul s-a deplasat la trei ATM-uri amplasate pe raza orașului Cugir, jud. A., două aparținând BCR, iar unul Raiffeisen Bank, unde în intervalul orar 14:00-16:30 a efectuat opt operațiuni de retragere de numerar, în sumă totală de 3500 lei.
În fața organelor de urmărire penală, inculpatul nu a înțeles să facă vreo declarație, în raport de faptele reținute în sarcina sa (fila 40).
În faza cercetării judecătorești inculpatul s-a prezentat în fața instanței doar la termenul de judecată din data de 06.04.2015 și nu a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, învederând că la data de 24.11.2013 (data retragerii sumelor de bani de la ATM) nu avea mustață, aceasta fiind tăiată din luna mai 2013 și că în ziua respectivă a fost plecat la Timișoara, cu o mașină care efectua regulat curse pe această rută.
Ulterior termenului din data de 06.04.2015 inculpatul nu s-a mai prezentat în instanță.
Sub aspectul încadrării juridice raportat la actele materiale s-a stabilit că fapta inculpatului D. D. L., care în data de 24.11.2013, la intervale diferite de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a folosit fără drept la ATM, cardul autentic aparținând persoanei vătămate A. E. emis de CEC BANK, accesând astfel un sistem informatic în scopul obținerii de date informatice din sistemul bancar, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:
- acces ilegal la un sistem informatic, faptă prev. de art. 360 alin. 1,2 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin.1 Cod Penal ( 8 acte materiale) ;
Fapta inculpatului D. D. L., care în data de 24.11.2013, la intervale diferite de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a efectuat un număr de 8(opt) operațiuni de retragere de numerar, prin utilizarea fără consimțământul persoanei vătămate A. E. a unui card bancar autentic al acesteia emis de CEC BANK, cauzând un prejudiciu în sumă de 3500 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:
- efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, faptă prev. de art. 250 alin.1 din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin.1 Cod Penal ( 8 acte materiale);
Fapta aceluiași inculpat, care în data de 22.11.2013, a sustras din locuința persoanei vătămate A. E. a un card bancar autentic al acesteia emis de CEC BANK, cu codul PIN atașat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:
- furt, faptă prev. de art. 228 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea prev. art. 5 Cod penal și art.35 alin. 1 Cod penal primele două fapte.
Tribunalul a reținut că legea penală mai favorabilă este Codul penal actual, atât prin prisma limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite, cât și a sporului aplicat prin prisma art. 38 al. 1,2 Cod penal în raport de care coroborat cu criteriile de individualizare judiciară a pedepselor, a stabilit pedepsele în limitele menționate în considerentele acestei hotărâri.
Sub aspectul modalității de executare a pedepsei rezultante, Tribunalul a reținut că, în raport de cuantumul pedepsei aplicate, de faptul că inculpatul nu a suferit anterior condamnări, ci doar sancțiuni administrative și de vârsta înaintată a acestuia – 67 de ani -, scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executare, în speță fiind incidente dispozițiile art. 91 Cod penal. S-a procedat la stabilirea obligațiile impuse de dispozițiile baza art. 93 al. 1 lit. a-e Cod penal și art. 93 alin. 2 lit. ,,d” Cod penal și s-au aplicat prevederile art. 93 alin. 3 Cod penal și art. 91 alin. 4 Cod penal.
Întrucât în cauză prejudiciul nu a fost acoperit instanța de fond raportat la dispozițiile art. 397 al. 1 Cod penal raportat la art. 19 al. 5 Cod procedură penală și art. 25 al. 1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 3600 lei cu titlu de daune materiale în favoarea părții civile A. E..
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prev. de art. 410 C. pr. pen. D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial A. I. care invocă critici de netemeinicie a pedepsei principale în raport de limita minimă stabilită pentru pedepsele aplicate inculpatului dar și sub aspectul modalității de executare, apreciat ca fiind exagerat de blând în raport de persoana inculpatului.
Este criticată hotărârea și pentru neaplicarea pedepselor complementare și accesorii prev de art. 66 lit.a,b,f și n C.pen. din perspectiva gravității faptelor, a raportului de vecinătate dintre părți și a caracterizărilor făcute inculpatului, care a fost prezentat de martori drept o persoană violentă și conflictuală.
O altă critică de netemeinicie vizează numărul zilelor de muncă în folosul comunității aplicate de către judecătorul instanței de fond, apreciate ca excesiv de blânde în raport de criteriile anterior invocate. Solicită stabilirea numărului acestora spre limita maximă, respectiv 120 de zile.
III. Examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate și potrivit exigențelor impuse de principiile care guvernează soluționarea căii de atac a apelului, reglementate de dispozițiile art. 417 și urm. C. pr. pen., Curtea constată apelul fondat.
Cu prioritate se impune menționarea faptului că în apel inculpatul a fost citat cu mențiunea prezentării în vederea audierii în contextul în care se tinde prin motivele invocate de acuzare spre agravarea situației juridice a acestuia.
De asemenea, inculpatului-intimat i s-a asigurat apărător desemnat de Baroul de avocați A. din oficiu, la solicitarea instanței de control judiciar, raport la dispozițiile art. 90 lit.c C.pr.pen. ( fila 14 – delegația nr. 41/04.01.2016 ).
Inculpatul nu s-a prezentat în instanță dar s-a constatat faptul că a fost audiat în faza cercetării judecătorești la instanța de fond (la termenul de judecată din data de 06.04.2015).
Raportat la critica netemeiniciei pedepselor principale aplicate inculpatului se reține împrejurarea rezultată din fișa de cazier judiciar aflată la fila 53 în dosarul de urmărire penală că acesta a mai fost sancționat administrativ cu amendă de două ori, tot pentru comiterea unor infracțiuni de furt.
Instanța de apel reține că au fost evidențiate criteriile legale de individualizare judiciară a pedepsei în raport de care limitele stabilite corespund criteriilor proporționalității față de gravitatea faptelor, numărul actelor materiale, tipologia infracțiunilor, valoarea socială lezată, conținutul laturii obiective – săvârșirea infracțiunilor cu intenție, caracterul nejustificat al acestora și imputabil.
În apel acuzarea nu a adus argumente suplimentar celor reținute și analizate de judecătorul instanței de fond, care să justifice în mod obiective acordarea unor pedepse principale sporite inculpatului-intimat.
Aceleași elemente cauzale se impun a fi menționate și sub aspectul modalității de executare a pedepsei principale stabilite de către judecătorul instanței de fond, care a analizat oportunitatea măsurii suspendării sub supraveghere din perspectiva circumstanțelor personale și legale impuse de legiuitor.
În ceea ce privește a doua critică invocată, referitoare la neaplicarea pedepselor complementare și accesorii prev de art. 66 lit.a,b,f și n C.pen., Curtea de Apel stabilește că este oportună aplicarea dispozițiilor art. 66-67 C.pen. inculpatului D. D. L. pe o perioadă de 2 ani și 10 luni constând în stabilirea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit.a, b și n C.pen, respectiv:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
n) dreptul de a comunica cu persoana vătămată A. E. și de a se apropia de aceasta.
Criteriile care au stat la baza aplicării pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit.a, b și n C.pen. sunt: natura și gravitatea infracțiunilor comise de către inculpatul-intimat (infracțiuni care au afectat patrimoniul persoanei vătămate și pe fondul raporturilor de vecinătate a acestora au afectat credibilitatea raporturilor personale dintre inculpat și persoana vătămată), împrejurările cauzei ( cultivarea încrederii părții vătămate în vederea comiterii de infracțiuni ) și persoana inculpatului ( aflat în conflict cu norma penală dar fără o situație gravă din punct de vedere al antecedenței penale ), elemente în raport de care aplicarea acestora este oportună și necesară, conform dispozițiilor prev. de art. 67 alin.1 C.pen.
Pedeapsa complementară stabilită în raport de pedeapsa principală urmează să se execute conform art. 68 alin.1 lit.b C.pen.
În baza art. 65 C.pen. va aplica inculpatului D. D. L. și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b și n C.pen. menționate expres în aliniatul precedent, care se vor executa în condițiile prev. de art. 65 alin.3 C.pen.
Nu s-a aplicat pedeapsa prev. de art. 66 lit.f C.pen ca pedeapsă complementară și accesorie efect al naturii infracțiunilor comise de către inculpat, fiind apreciată ca inoportună situației analizate.
În ceea ce privește critica netemeiniciei numărului zilelor de muncă în folosul comunității aplicate de către judecătorul instanței de fond, apreciate ca excesiv de blânde în raport de criteriile anterior invocate de către acuzare, Curtea precizează că există o proporție între limitele pedepsei principale și numărul zilelor de muncă în folosul comunității, rezonabil stabilite, ce nu justifică sporirea acestora.
IV. În considerarea argumentelor invocate și raportat la dispozițiile art. 421 pct.2 lit a teza II coroborat cu art. 423 C.pr.pen., aspectele evidențiate anterior constituie motive de desființare a hotărârii instanței de fond raportat la omisiunea aplicării pedepselor complementare și accesorii inculpatului-intimat D. D. L. în funcție de care s-a procedat la rejudecarea cauzei, stabilindu-se pedepse complementare și accesorii în forma și limitele menționate în considerentele acestei decizii.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
Suma de 260 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul - intimat va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial A. I. împotriva sentinței penale nr. 197/12.10.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
Desființează sentința penală atacată sub aspectul omisiunii aplicării pedepselor complementare și accesorii inculpatului-intimat D. D. L. și rejudecând cauza în aceste limite:
În baza art. 66-67 C.pen. aplică inculpatului D. D. L. pe o perioadă de 2 ani și 10 luni pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit.a, b și n C.pen, respectiv:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
n) dreptul de a comunica cu persoana vătămată A. E. și de a se apropia de aceasta.
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin.1 lit.b C.pen.
În baza art. 65 C.pen. aplică inculpatului D. D. L. pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b și n C.pen. menționate expres în aliniatul precedent, care se vor executa în condițiile prev. de art. 65 alin.3 C.pen.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Suma de 260 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul - intimat va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.01.2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR
E. B. C. M. M.
Grefier
L. B.
Red/tehn CMN/LB
28.01.2016/5 exp.
Jud fond C. M.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 54/2016.... | Arestare preventivă. Art.223 NCPP. Decizia nr. 4/2016. Curtea... → |
|---|
