Contestaţie. Plângere cu privire la măsurile asigurătorii. Art.168 C.p.p.. Decizia nr. 89/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 89/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 30-01-2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 89/2014
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L. C.
Judecător: A. L.
Judecător: M. E. C.
Grefier: I. M.
D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial A. I., reprezentat de:
Procuror: A. Rasovan
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de partea responsabilă civilmente . prin administrator judiciar Expert Insolvență S. împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul H. la data de 07.11.2013 în dosarul nr._ 13.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta D.I.I.C.O.T. solicită respingerea recursului declarat în cauză ca nefondat și menținerea încheierii penale atacate, iar pe cale de consecință respingerea ca nefondată a cererii de restituire a bunului, precizând că argumentele instanței de fond sunt pertinente, iar prejudiciul cauzat este grav.
După dezbaterea cauzei, la ora 11:15, s-a primit la dosarul cauzei prin serviciul de registratură al instanței din partea avocaților Poanta C. și M. V., apărători aleși ai părții civile, respectiv părții responsabile civilmente . – în insolvență, cerere de repunere a cauzei pe rol, pentru dezbaterea în contradictoriu a recursului declarat în cauză de . prin administrator judiciar Expert Insolvență S. și respectarea dreptului la apărare a acestei persoane juridice, cu dublă calitate în cauză. În subsidiar, prin aceeași cerere se solicită amânarea pronunțării pentru o săptămână în vederea depunerii de concluzii scrise.
Instanța, deliberând asupra cererii de repunere a cauzei pe rol formulate de avocații Poanta C. și M. V., apărători aleși ai părții civile, respectiv părții responsabile civilmente . – în insolvență, admite cererea în vederea dezbaterii în contradictoriu a recursului declarat în cauză de . prin administrator judiciar Expert Insolvență S. și respectării dreptului la apărare a acestei persoane juridice.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă:
-pentru Expert Insolvență S., apărătorul ales, avocatul Poanta C.;
-pentru recurenta parte responsabilă civilmente . prin administrator judiciar Expert Insolvență S., apărătorul ales, avocatul M. V..
Avocatul M. V., apărător ales al recurentei parte responsabilă civilmente . prin administrator judiciar Expert Insolvență S., depune o . înscrisuri la dosarul cauzei. Apărătorul arată că din actele depuse la dosar rezultă situația societății care este în insolvență. Apărătorul precizează că activitatea societății este supravegheată de administratorul judiciar. Totodată, apărătorul arată că depune la dosar acte privind efectuarea de cheltuieli de către societate.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul Poanta C., apărător ales pentru Expert Insolvență S., solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate, iar în rejudecare, admiterea cererii de restituire a avionului, precizând că instanța s-a raportat la temeiuri greșite.
Apărătorul arată că în cauză . are calitatea de parte civilă.
Apărătorul menționează că răspunderea penală este solidară, astfel că inculpatul Cupețiu trebuie să răspundă în limita averii proprii.
De asemenea, apărătorul susține că nu poate să răspundă o societate, care a fost ea însăși prejudiciată, menționând că din actele depuse la dosar rezultă că menținerea sechestrului asigurător dispus asupra aeronavei aduce prejudicii societății. Totodată, apărătorul subliniază faptul că societatea nu poate suferi imposibilitatea folosirii avionului.
Apărătorul arată că instanța fondului a reținut că societatea a fost administrată de inculpatul Cupețiu, ceea ce este fals, întrucât din data de 09.10.2012, administrator al societății a fost soția inculpatului, doamna Cupețiu M..
Apărătorul susține că societatea, care a suferit deja un prejudiciu, nu mai poate suferi un alt prejudiciu prin nefolosirea avionului.
Apărătorul arată că aeronava nu poate fi folosită în interesul administratorului societății.
Totodată, apărătorul precizează că administratorul judiciar poate înstrăina orice bun liber de sarcini.
Apărătorul susține că nu există raport de prepușenie între domnul Cupețiu și ..
Concluzionând, apărătorul solicită admiterea recursului, casarea încheierii și admiterea cererii de restituire a aeronavei, fără cheltuieli de judecată.
Avocatul M. V., apărător ales al recurentei parte responsabilă civilmente . prin administrator judiciar Expert Insolvență S., arată că achiesează la cele susținute de colegul său, avocatul Poanta C..
Apărătorul solicită instanței să constate că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 385/9 pct. 17/2 C.pr.pen., întrucât instanța fondului a făcut o greșită aplicare a legii atât cu privire la partea civilă, cât și la partea responsabilă civilmente.
Apărătorul susține că, în cauză, s-au nesocotit dispozițiile art. 169 C.pr.pen., articol care prevede că „dacă procurorul sau instanța de judecată constată că lucrurile ridicate de la învinuit ori inculpat, sau de la orice persoană care le-a primit spre a le păstra, sunt proprietatea persoanei vătămate ori au fost luate pe nedrept din posesia sau deținerea sa, dispune restituirea acestor lucruri persoanei vătămate. (...)”
Apărătorul învederează instanței faptul că proprietar al aeronavei este partea civilă ., motiv pentru care instanța trebuie să dispună restituirea acestui bun societății.
Apărătorul menționează că, în situația în care instanța trece peste aceste apărări, se pune problema din perspectiva calității societății de parte responsabilă civilmente.
Apărătorul arată că doamna Cupețiu M. nu este învinuită în cauză, iar inculpatul Cupețiu D. nu are calitatea de administrator al societății.
Apărătorul susține că aplicarea greșită a legii vizează aplicarea art. 1000 alin. 3 C.civ., care prevede că societatea este responsabilă cu bunurile sale, întrucât textul legii prevede că „Suntem asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru cari suntem obligați a răspunde. (...)Stăpânii și comitenții, de prejudiciul cauzat de servitorii și prepușii lor în funcțiunile ce li s-au încredințat.”
Apărătorul învederează instanței că nu s-a încredințat nicio funcție nici administratorului, nici salariatului, respectiv domnului Cupețiu.
Totodată, apărătorul arată că susține și cererea subsidiară, pentru a se păstra starea actuală a bunului.
Apărătorul arată că, conform H.G. ce reglementează zborul, aeronava trebuie supusă unei inspecții tehnice periodice, întrucât altfel nu mai prezintă interes comercial și va ajunge la fier vechi.
Apărătorul invocă în apărare faptul că soluția instanței de fond nu respectă dreptul de proprietate, drept garantat de CEDO, respectiv atributele acestui drept: posesia, folosința și dispoziția, întrucât prin instituirea sechestrului proprietarul este privat nu doar de dreptul de a dispune asupra bunului, adică de a-l înstrăină, dar și de celelalte două atribuite, respectiv de a-l utiliza și de a-i culege fructele. În ceea ce privește folosința bunului, ca atribut al dreptului de proprietate, apărătorul arată că societatea nu poate folosi bunul, respectiv aeronava, dacă acesta nu îi este restituit, fiind astfel încălcat dreptul de proprietate.
Apărătorul arată că, cu toate că societatea nu poate folosi avionul, ea are cheltuieli legate de acest bun, întrucât pilotului avionului i-a fost menținut contractul de muncă.
Astfel, apărătorul solicită instanței, ca în situația în care nu va admite cererea principală de restituire a bunului, să admită cererea subsidiară de zbor, respectiv de folosire a aeronavei și de prezentare a avionului la inspecția tehnică periodică.
Apărătorul precizează că din actele de la ONRC rezultă că bunul nu poate fi înstrăinat decât cu acordul judecătorului sindic.
Concluzionând, apărătorul subliniază încă o dată că în cauză s-a produs o greșită aplicare a legii.
Reprezentanta D.I.I.C.O.T. solicită respingerea recursului declarat în cauză ca nefondat și pe cale de consecință, respingerea cererii formulate, precizând că măsura nu a fost luată contra dispozițiilor legale, iar limitările firești impuse de această măsură trebuie respectate. Reprezentanta D.I.I.C.O.T. susține că soluția instanței de fond este temeinic argumentată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
P. încheierea penală din 07 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul H. în dosarul nr._ 13 a fost respinsă cererea de restituire a bunului mobil aeronavă CESSNA, formulată de administratorul judiciar Expert Insolvență S. D. și au fost respinse cererile de modificare sau de ridicare a sechestrului asigurător asupra aceluiași bun formulate de partea responsabilă civilmente . D..
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarele:
P. cererea depusă la termenul de judecată din data de 10.10.2013, administratorul judiciar, Expert Insolvență S., a solicitat restituirea bunului mobil aeronavă CESSNA 182t, seria_, nr. H1288P, către proprietarul .. În susținerea cererii s-a arătat că, prin sentința nr. 1513/F/2012 pronunțată de Tribunalul H. în dosarul nr._, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței pentru .. P. sechestrul dispus în cauză, în baza ordonanței procurorului din 30.10.2012, s-a interzis utilizarea sub orice formă a aeronavei și păstrarea ei în condiții bune, fiind lăsată în custodia domnului Ț. G.. Petenta, administrator judiciar, a arătat că . inculpatului Cupețiu D., ci este deținută în procent de 100% de Cupețiu M., societatea are calitatea de parte civilă în prezenta cauză cu un prejudiciu de 19.088.065 lei, se află în procedura de insolvență și intenționează să depună un plan de reorganizare pentru care este necesară previzionarea tuturor veniturilor și cheltuielilor societății, conform art. 95 din legea nr. 85/2006, fapt imposibil din cauza lipsirii societății de veniturile ce ar urma a fi obținute din utilizarea activelor sale, iar sechestrul generează pierderi semnificative, deoarece prin interdicția de utilizare se generează doar cheltuieli care nu sunt acoperite de venituri ( până în prezent 107.323 lei) și totodată, aeronava se degradează și valoarea se reduce prin neutilizare, fiind imposibilă chiar efectuarea întreținerii periodice care a condus și la expirarea certificatului de navigabilitate.
. de parte responsabilă civilmente, a formulat plângere împotriva măsurii asigurătorii dispuse asupra aceluiași bun mobil, solicitând ridicarea sechestrului sau modificarea acestuia în sensul utilizării bunului arătând că măsura a fost dispusă cu încălcarea dispozițiilor legale în condițiile în care la data de 01.11.2012 . nicio calitate procesuală, societatea nu aparține inculpatului, așa cum greșit s-a reținut în procesul verbal de aplicare a măsurii sechestrului, măsura a încetat să mai fie necesară și proporțională deoarece la data de 01.06.2013 a expirat certificatul de navigabilitate, ceea ce presupune că aeronava nu va mai putea fi utilizată în lipsa efectuării reviziei tehnice și a emiterii unui certificat de navigabilitate, aeronava nefiind pusă în mișcare și utilizată conform destinației acesteia se produce o deteriorare tehnică ireversibilă, aspect ce presupune devalorizarea sa, iar scopul măsurii asigurătorii, respectiv repararea pagubei, nu mai poate fi atins. S-a mai invocat și faptul că prejudiciul ar putea fi acoperit din valorificarea altor bunuri asupra cărora, de asemenea, s-a instituit măsura sechestrului.
Față de motivele invocate în susținerea cererilor, Tribunalul a constatat că prin ordonanța procurorului din data de 30.10.2012, dată în dosarul nr. 71D/P/2011 al DIICOT – ST A. I., s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător în vederea reparării pagubei produse prin infracțiunile de evaziune fiscală și delapidare, asupra aeronavei CESSNA 182t seria_, nr. H12889, cod clasificare PIF-05.12.2010, dar și a altor două bunuri (autotractor Mercedes) (f. 279 vol. 9 u.p.). În motivarea ordonanței s-a reținut că inculpații B. D., U. C. și Șionei D., ajutați de I. D. și I. A., au achiziționat prin cesiune mai multe societăți comerciale ( exemplificate în ordonanță) pe care le-au folosit pentru a efectuat achiziții intracomunitare, prin interpunerea lor în relațiile comerciale derulate între partenerii externi din Uniunea Europeană, de la care achiziționau diverse produse, în special laminate, și beneficiarul real al acestor achiziții, respectiv . și . SA, societăți conduse și administrate de Cupețiu D. și Cupețiu M.. S-a mai reținut de către procuror că scopul interpunerii unor societăți comerciale intermediare (numite „bidon”), în relațiile comerciale dintre . și . SA cu partenerii externi, a fost acela ca aceste societăți să factureze mărfurile achiziționate din UE către societățile administrate de Cupețiu D., fără calculul legal al TVA datorat bugetului statului (…). S-a reținut, în ordonanța menționată, un prejudiciu cauzat statului de aproximativ 3.100.000 lei.
P. proces verbal din 01.11.2012, s-a pus în aplicare măsura asigurătorie, s-a aplicat sechestru asupra bunului menționat și a fost lăsat în custodia numitului Ț. G., consemnându-se și că soția inculpatului a refuzat preluarea în custodie pe motiv că nu a fost anunțată anterior. (f. 282, vol. 9 u.p.)
Din actele aflate la dosarul cauzei rezultă că bunul supus sechestrului asigurător a fost dobândit de societatea la care inculpatul a avut calitatea de administrator, societate care are și calitatea de parte responsabilă civilmente în cauză astfel că, Tribunalul a apreciat măsura dispusă ca fiind legală și în conformitate cu dispozițiile art. 163 alin. 1 și 2 C.proc.pen.. Mai mult, calitatea de parte responsabila civilmente este dată de existența sau inexistența unui raport de prepușenie între inculpat și societatea al cărui administrator era la momentul presupuselor fapte, în acord cu dispozițiile art. 1000 alin. 3 C.civ., iar calitatea de parte responsabilă civilmente a fost explicit reținută prin ordonanța procurorului din data de 25.03.2013, prin care s-a instituit măsura sechestrului asigurător și asupra altor bunuri aparținând acesteia (f. 166 vol. 9 u.p.).
De asemenea, prin ordonanța procurorului din data de 09.01.2013 (f.284 vol. 9 u.p.), urmare a cererii formulate de ., s-a dispus ridicarea sigiliului aplicat asupra bunului mobil, aeronavă CESSNA, și identificarea unui custode calificat pentru efectuarea operațiunilor de întreținere necesare păstrării bunei funcționări, eventual în persoana unui responsabil al aerodromului Săulești sau chiar a pilotului avionului, menținerea interdicției de exploatare (zbor) al avionului, iar prin procesul verbal de lăsare în custodie s-a adus la cunoștința custodelui că are dreptul să pornească avionul, să-l scoată din hangar și să efectueze un zbor tehnic de max.15 min., o dată pe lună, fără a părăsi zona de aeroport Săulești. (f. 291-292 vol. 9 u.p.). În aceste condiții nu s-a putut reține apărarea societății, parte responsabilă civilmente, în sensul că dacă aeronava nu este pusă în mișcare și utilizată conform destinației acesteia se produce o deteriorare ireversibilă, aspect ce presupune devalorizarea aeronavei când, tocmai pentru a preîntâmpina a asemenea deteriorare, organul judiciar, încă din faza de urmărire penală, a permis funcționarea acesteia la un nivel minimal, este drept. Pe de altă parte, societatea nu a făcut dovada necesității efectuării unei revizii tehnice, așa cum invocă, și nici condițiile realizării acesteia.
Administratorul judiciar al ., prin cererea formulată, a solicitat restituirea navei către partea civilă . fără însă ca bunul să fi părăsit patrimoniul acestei societăți. Măsura asigurătorie dispusă în cauză are doar scopul de a preveni înstrăinarea bunului supus sechestrului în vederea atingerii scopului pentru care a fost instituită măsura, acela de a fi recuperat prejudiciul creat în cauză, bunul rămânând în patrimoniul societății. Tribunalul a constatat că măsura a fost dispusă asupra unui bun aparținând părții responsabile civilmente și nu părții civile, . având dublă calitate în cauză, astfel că susținerile administratorului judiciar cu referire la aplicarea sechestrului asupra unui bun aparținând părții civile au fost considerate ca fiind neîntemeiate.
S-a mai susținut de către administratorul judiciar că în planul de reorganizare este necesară previzionarea tuturor veniturilor și cheltuielilor societății, fapt care ar fi imposibil din cauza lipsirii societății de veniturile ce ar urma a fi obținute din utilizarea activelor sale, însă în condițiile în care bunul mobil indisponibilizat este cert, este cunoscută și valoarea acestuia dar și cheltuielile legate de întreținerea sa, Tribunalul a apreciat că se poate face o previzionare a activelor societății în raport de toate celelalte bunuri aparținând societății. Mai mult, Tribunalul a constatat că nu s-a făcut dovada activității generatoare de venituri realizată de aeronavă, domeniu principal de activitate al societății fiind comerțul cu ridicata al metalelor și minereurilor metalice,
Tribunalul a mai constatat și că suma de 19.088.065 RON reprezintă creanța pe care o deține DGFP H. (f. 126 vol. II instanță) și pentru care a solicitat să fie înscrisă în tabloul creditorilor și nu creanța societății față de inculpat, așa cum a susținut administratorul judiciar în cererea de restituire formulată.
Pentru considerentele arătate au fost respinse cererile formulate de administratorul judiciar Expert Insolvență S. și ..
Împotriva încheierii pronunțate de prima instanță a declarat recurs partea responsabilă civilmente . prin administratorul judiciar Expert Insolvență S. D..
Recursul a fost declarat în termen și a fost motivat în scris.
În motivarea recursului petenta . prin administrator judiciar Expert Insolvență S. D. a criticat încheierea penală atacată susținând că prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii, deoarece aeronava aparține societății . D., iar inculpatul Cupețiu D. nu are părți sociale în această societate, acestea fiind deținute în procent de 100% de Cupețiu M..
De asemenea, s-a susținut că cheltuielile cu întreținerea aeronavei sunt mari, iar prin restituirea bunului și folosirea acestuia cheltuielile s-ar diminua, și nu ar fi încălcat dreptul de folosință al proprietarului.
Petenta a criticat încheierea penală atacată, susținând că potrivit legii nr. 85/2006 la data deschiderii procedurii insolvenței se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, iar măsura sechestrului a fost luată după deschiderea procedurii de insolvență.
În recurs petenta a depus un extras de la ONRC și extras de cont de la Unicredit Ț. Bank.
Recursul petentei este nefondat din următoarele considerente:
P. ordonanța procurorului din 30.10.2012 din dosarul nr. 71D/P/2011 al DIICOT – ST A. I. s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune de evaziune fiscală și delapidarea, asupra aeronavei CESNA 182 T seria_ nr. H_, reținându-se că beneficiarul real al unor achiziții intracomunitare a fost . și . SA, societăți conduse și administrate de Cupețiu D. și Cupețiu M., prejudiciul cauzat statului fiind evaluat la aproximativ 3.100.000 lei. Bunul respectiv a fost lăsat în custodia numitului Țineghea G., iar ulterior a fost ridicat sigiliul aplicat pentru efectuarea operațiunilor de întreținere necesare funcționării aeronavei de către pilotul avionului, apreciindu-se că aceste măsuri au fost necesare pentru conservarea bunului.
Sechestrul a fost luat cu respectarea dispozițiilor legale avându-se în vedere împrejurarea că . a beneficiat de rezultatele infracțiunii de evaziune fiscală și delapidare.
Potrivit art. 163 C.pr.penală măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea bunurilor mobile în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
Potrivit art. 118/2 cod penal, privind confiscarea extinsă în cazul infracțiunii de evaziune fiscală se ține seama și de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată sau de un terț unui membru al familiei ori persoanelor juridice asupra cărora persoana condamnată deține controlul.
Bunul sechestrat nu a ieșit din proprietatea petentei . D., fiind limitat numai dreptul de folosință a acestuia, limitare care este justificată în condițiile în care există o acuzație penală asupra inculpatului.
Împrejurarea că Cupețiu M. este asociatul unic al . D., nu este de natură a duce la ridicarea sechestrului asigurător, în condițiile în care sunt suspiciuni rezonabile că petenta a beneficiat de activitatea infracțională de evaziune fiscală și delapidare.
Deschiderea procedurii insolvenței potrivit legii nr. 85/2006 nu poate înlătura măsurile asigurătorii care se iau în cursul procesului penal.
Potrivit art. 168/1 alin.1 C.pr.penală în cursul procesului penal, înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune de îndată valorificarea bunurilor mobile sechestrate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci când există acordul acestuia, preîntâmpinându-se în acest mod diminuarea semnificativă a valorii bunului sechestrat sau efectuarea de cheltuieli disproporționate în raport cu valoarea acestuia.
Având în vedere considerentele de mai sus în temeiul art. 385/15 alin.1 pct. 1 lit.b C.pr.penală instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de petenta . D. prin administrator judiciar . împotriva încheierii penale din 07.11.2013 pronunțată de Tribunalul H. în dosarul nr._ 13.
Conform art. 192 alin.2 C.pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta . D. prin administrator judiciar . cu sediul profesional în D., .. 2 etaj 1 jud. H. împotriva încheierii penale din 07 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul H. în dosar nr._ 13.
Obligă petenta să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30 ianuarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. C. A. L. M. E. C.
Grefier,
I. M.
Red. LC
Dact. IM/2 ex./04.02.2014
Jud. B. C.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 86/2014. Curtea de... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 66/2014. Curtea de... → |
|---|
