Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1104/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1104/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 06-11-2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 1104/2013
Ședința publică de la 06 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. L. O.
Judecător A. I. P.
Judecător S. T.
Grefier C. M. N.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de
Procuror A. P.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de S. R., prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, împotriva sentinței penale nr. 1360/23.09.2013 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale nr. 1360/2013 a Judecătoriei D., cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, având în vedere că nu a fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului. Precizează că partea civilă a solicitat, la fila 69, luarea acestei măsuri, iar instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestei cereri și apreciază că nepronunțându-se soluția în primă instanță cu privire la această cerere nu se poate soluționa în recurs cererea formulată de partea civilă.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
P. sentința penală nr. 1360/23.09.2013 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ s-a dispus condamnarea inculpatei R. M. V. (fostă C.) la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de reținere și nevărsare, cu intenție, în termen de cel mult 30 de zile de la scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă prev. și ped. de art. 6 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 republicată cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. și art. 13 C.p.
În baza art. 85 C.p. s-a anulat beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 290/2011 a Judecătoriei D., rămasă definitivă prin nerecurare la data de 21.03.2011.
S-a constatat că fapta dedusă judecății este concurentă cu cea pentru care inculpata a fost condamnată la 6 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 290/2011 a Judecătoriei D..
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 36 C.p. s-au contopit pedepsele de mai sus în cea mai grea de 1 an închisoare.
A fost privată inculpata de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a Teza II, lit. b C.p. în condițiile art. 71 C.p.
În baza art. 81, 82 C.p. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe durata unui termen de încercare de 3 ani care curge de la data de 21.03.2011.
I s-a pus în vedere inculpatei disp. art. 83 C.p.
În baza art. 71 al. 5 C.p. s-a dispus și suspendarea condiționată a executării pedepselor accesorii aplicate inculpatei.
În baza art. 7 și art. 21 din Legea nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri la Oficiului Registrului Comerțului al jud. Hunedoara și la Cazierul Fiscal după rămânerea definitivă a acesteia.
A fost obligată inculpată să plătească părții civile S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara suma de 3.768 lei și a accesoriilor calculate până la data plății efective, cu titlu de despăgubiri.
S-a stabilit în sarcina MJ și în favoarea Baroului de Avocați D. plata sumei de 200 lei reprezentând onorar pentru apărătorul din oficiu.
A fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 800 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut de către instanța de fond cu referire la actele și lucrările dosarului că prin rechizitoriu nr. 3656/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria D. și înregistrat la această instanță sub nr._ /11.03.2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei R. M. V. (fostă C.), pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în termen de cel mult 30 de zile de la scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă prev. și ped. de art. 6 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 republicată cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.
S-a reținut în sarcina inculpatei că, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada 2009 - 2010, în calitate de administrator la S.C. „PRO MIMADO” SRL D., nu a reținut și nu a virat la bugetul consolidat al statului impozite sau contribuții cu reținere la sursă, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 3.768 lei.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține, în esență, că inculpata R. M. V. a avut calitatea de administrator al . D., ocupându-se cu acte de comerț. Urmare a verificărilor efectuate de A. - DGFP a jud. Hunedoara a reieșit că în evidența analitică pe plătitor, firma condusă de către inculpată figurează cu obligații cu stopaj la sursă în sumă totală de 3.768 lei, reprezentând: impozit venit salarii – 1.141 lei (debit+dobânzi+penalizări de întârziere); CAS asigurați - 1.602 lei (debit+dobânzi+penalizări de întârziere); șomaj asigurați – 66 lei (debit+dobânzi+penalizări de întârziere); contribuții sănătate asigurați – 959 lei (debit+dobânzi+penalizări de întârziere).
Din adresa nr._/28.11.2011, DGFP a jud. Hunedoara a comunicat că obligațiile sunt aferente lunii septembrie 2008, cu scadență de virare la data de 25.10.2011, motiv pentru care partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma menționată mai sus plus accesoriile calculate până la data plății efective.
P. sentința civilă nr. 1591/2011, Tribunalul Hunedoara a dispus dizolvarea . D. ca urmare a nedepunerii bilanțului aferent anului 2008, fiind numit lichidator judiciar ELCRIS IPURL D. (f.19-20).
Inculpata n-a putut fi audiată nici în faza urmăririi penale și nici în faza cercetării judecătorești, fiind plecată din țară, iar procedura de citare s-a realizat prin afișare la Consiliul Local D. și la ușa instanței.
Ansamblul probelor de la dosar au dovedit indubitabil vinovăția acesteia.
Așadar, fapta inculpatei, astfel cum a fost descrisă mai sus, întrunește elementele constitutive infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în termen de cel mult 30 de zile de la scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă prev. și ped. de art. 6 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 republicată cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. și art. 13 C.p.
În baza acestui text de lege, inculpata va fi condamnată.
La individualizarea pedepsei vor fi avute în vedere dispozițiile art. 72 Cp.
Din cazierul judiciar reiese că inculpata a mai fost condamnată anterior la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendare aplicată prin s.p. nr. 290/2011 a Judecătoriei D., rămasă definitivă prin nerecurare la data de 21.03.2011.
Întrucât fapta dedusă judecății a fost săvârșită înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, instanța în baza art. 85 C.p. va dispune anularea beneficiului suspendării condiționate pentru pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 290/2011 a Judecătoriei D. și se va constata că fapta dedusă judecății este concurentă cu cea pentru care inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 290/2011 a Judecătoriei D..
Ținând cont că scopul pedepsei poate fi atins și de această dată fără privare de libertate, iar prejudiciul este relativ redus, instanța în baza art. 81, 82 C.p. va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatei
În baza art. 14, 346 C.p.p. și art. 998 și urm. C.Civ. instanța va obliga pe inculpată să plătească părții civile S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara suma de 3.768 lei și a accesoriilor calculate până la data plății efective, cu titlu de despăgubiri.
În baza art. 7, 21 din Legea nr. 26/1990 instanța va dispune comunicarea hotărârii, după rămânerea definitivă, la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara și la Cazierul Fiscal.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat recurs în termenul prevăzut de lege S. R., prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, criticând-o sub aspectul laturii civile, privind omisiunea luării măsurilor asiguratorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune .
În expunerea motivelor de recurs recurentul arată că prima instanță a omis a dispune în baza art. 163 din Codul de procedură penală și a art. 11 din Legea nr. 241/2005 luarea măsurii asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor inculpatei R. M. V. (fostă C.) până la concurența valorii pagubei produse prin infracțiunea prevăzută de art. 6 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, respectiv până la suma de 3768 lei și a accesoriilor calculate până la data plății efective.
În drept se invocă dispozițiile art. 361 și urm. Cod pr.p.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticii invocate în recurs, precum și din oficiu, potrivit art. 385/6 alin. 3 și art. 385/9 alin. 3 Cod pr.p., Curtea constată că recursul formulat în cauză este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Curte de apel apreciază că situația de fapt reținută de instanța de fond a fost corect stabilită în urma analizei coroborate a tuturor probelor administrate în cursul anchetei penale și a judecății, fiind just încadrată juridic, în mod corect reținând instanța de fond că sunt îndeplinite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatei sub aspectul infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Prima instanță, din coroborarea mijloacelor de probă administrate în mod corect a reținut că prejudiciul cauzat statului de către inculpata R. M. V. (fostă C.) se ridică la suma de 3.768 RON, dispunându-se obligarea ei la plata acestui prejudiciu, precum și la plata accesoriilor fiscale calculate până la data plății integrale.
Partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara s-a constituit parte civilă cu suma de 3.768 RON, solicitând prin cererea de constituire civilă și instituirea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor inculpatei R. M. V. (fostă C.) până la concurența valorii pagubei produse prin infracțiune.
În adevăr, prima instanță admițând acțiunea civilă formulată de partea civilă a omis ca în temeiul dispozițiilor art. 353 alin. (1) C. proc. pen., să se pronunțe asupra cererii de luare a măsurilor asigurătorii privind reparațiile civile, dacă asemenea măsuri nu au fost luate anterior.
Așa fiind, prima instanță trebuia să dispună din oficiu luarea măsurii sechestrului asigurător potrivit art. 353 alin. (1) C. proc. pen., atâta timp cât o atare măsură nu a fost dispusă anterior.
Așa fiind, Curtea, în baza dispozițiilor art. 385/15 pct. 2, lit. c Cod pr.p., se va admite recursul declarat de S. R., prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara și se va casa sentința penală atacată numai sub aspectul laturii civile, privind omisiunea luării măsurilor asiguratorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune .
În baza art. 163 din Codul de procedură penală și a art. 11 din Legea nr. 241/2005 se va lua măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor inculpatei R. M. V. (fostă C.) până la concurența valorii pagubei produse prin infracțiunea prevăzută de art. 6 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, respectiv până la suma de 3768 lei și a accesoriilor calculate până la data plății efective.
Se vor menține în rest dispozițiile sentinței penale atacate.
Ca o consecință a acestei soluții, în baza art. 192 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de S. R., prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, împotriva sentinței penale nr. 1360/23.09.2013 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ .
Casează sentința penală atacată numai sub aspectul laturii civile, privind omisiunea luării măsurilor asiguratorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și, rejudecând în aceste limite:
În baza art. 163 din Codul de procedură penală și a art. 11 din Legea nr. 241/2005 ia măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor inculpatei R. M. V. (fostă C.) până la concurența valorii pagubei produse prin infracțiunea prevăzută de art. 6 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, respectiv până la suma de 3768 lei și a accesoriilor calculate până la data plății efective.
Menține în rest dispozițiile sentinței penale atacate.
În baza art. 192 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.11.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
G. L. O. A. I. P. S. T.
Grefier,
C. M. N.
Red. / Tehnored. S.T.
2 ex./13.11.2013
Jud. fond P. D.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1074/2013. Curtea... | Violul. Art.197 C.p.. Decizia nr. 193/2013. Curtea de Apel ALBA... → |
|---|
