Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 913/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 913/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 27-11-2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ Nr. 913/A/2014

Ședința publică de la 27 Noiembrie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: A. L.

Judecător: S. T.

Grefier: I. M.

Parchetul de pe lângă C. de A. A. I., reprezentat de:

Procuror: A. F.

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă T. A. împotriva sentinței penale nr. 489/14.07.2014 pronunțată de T. A. - Secția penală în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:

- pentru inculpatul intimat G. N. C., avocatul B. V. I., care se prezintă în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocatului T. I.;

- pentru inculpatul intimat S. M. C., avocatul B. V. I., care se prezintă în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocatului T. I.,

lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta Parchetului solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă T. A., așa cum a fost formulat și motivat în scris și desființarea sentinței penale atacate pentru următoarele considerente:

1.Reprezentanta Parchetului precizează că aspectul de nelegalitate al hotărârii atacate vizează greșita aplicare în sarcina inculpaților a pedepselor complementare și accesorii prevăzute de Noul Cod penal, atâta timp cât s-a apreciat că vechiul Cod penal constituie legea penală mai favorabilă, iar instanța fondului a aplicat inculpaților pedepse cu suspendare condiționată.

2.În ce privește aspectul de netemeinicie al hotărârii atacate, reprezentanta Parchetului susține că sentința penală atacată este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, raportat la modul de săvârșire al faptelor, la intenția comiterii infracțiunilor, la împrejurarea că inculpații au antecedente penale și la faptul că inculpatul S. M. C. s-a sustras de la urmărire penală, astfel încât nu s-a reușit audierea sa.

Astfel, reprezentanta Parchetului solicită aplicarea în sarcina inculpaților a unor pedepse mai mari, cu executare în regim de detenție.

Avocatul B. V. I., care se prezintă pentru inculpații intimați G. N. C. și S. M. C., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocatului T. I., arată că apreciază ca fiind corect motivul de nelegalitate invocat de parchet, faptele fiind săvârșite sub legea veche.

Cu privire la al doilea motiv de apel al parchetului, apărătorul susține că, raportat la faptele reținute în sarcina inculpaților, aceștia nu merită să fie sancționați cu pedepse cu executare în regim de detenție.

În ceea ce îl privește pe inculpatul intimat G. N. C., apărătorul arată că nu se poate susține că inculpatul are antecedente penale atâta timp cât acestuia i s-a aplicat art. 18/1 Cod penal anterior în urmă cu 5-6 ani. De asemenea, apărătorul arată că inculpatul s-a prezentat la fiecare termen de judecată și a dat declarații în cauză. Apărătorul susține că pentru inculpatul G. N. C. suspendarea executării pedepsei este cea mai bună soluție.

În ceea ce îl privește pe inculpatul intimat S. M. C., apărătorul susține că nu știe dacă acesta s-a sustras urmăririi penale, precizând că sustragerea trebuie dovedită. Apărătorul menționează că interesul inculpatului este să plece la muncă în străinătate.

Apărătorul susține că soluția instanței de fond este temeinică și legală, precizând că stabilirea în sarcina inculpaților a unor pedepse cu suspendare condiționată, potrivit art. 81 și următoarele Cod penal anterior, este corectă.

Concluzionând, apărătorul solicită admiterea în parte a apelului parchetului în ce privește aspectul de nelegalitate și respingerea în rest ca nefondat a apelului parchetului.

C. DE A.

Asupra apelului penal de față,

P. sentința penală nr.489/2014 pronunțată de T. A. în dosar_ s-a dispus, în baza art. 386 din Codul procedură penală, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.9 alin.1 lit.b,f din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal din 1969, reținută în sarcina inculpatului G. N. C., în infracțiunile prevăzute de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal din 1969 și art.9 alin.1 lit.f din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.5 din Codul penal.

A fost condamnat inculpatul G. N. C. ,fiul lui N. și I., născut la data de 21.03.1988 în S., domiciliat în ., jud.A., fără antecedente penale, CNP_, la:

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal

În baza art. 5 alin. 1 din Codul penal, art.12 alin. 1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 și art.67 din Codul penal, a fost interzisă inculpatului, pe o perioadă de 1 an, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice) și lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ) din Codul penal.

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.f din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.5 Cod penal

În baza art. 5 alin. 1 din Codul penal, art.12 alin. 1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, art.9 alin.1 lit.f din Legea nr.241/2005cu și art.67 din Codul penal,a fost interzisă inculpatului, pe o perioadă de 1 an, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ), lit.g (dreptul de a fi administrator ) din Codul penal.

În baza art. 33 lit. a, art.34 lit.b și art.35 alin.2 din Codul penal din 1969, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului G. N. C., în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare închisoare, alături de care s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice) și lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ) lit.g (dreptul de a fi administrator ) din Codul penal pe o durată de 1 an.

În baza art. 16 din Legeanr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a art. 65 alin. 1 și 3 din Codul penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice) și lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ) lit.g (dreptul de a fi administrator ) din Codul penal.

În baza art.81, art.82 din Codul penal din 1969 și a art.5 din Codul penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În baza art.71 alin.5 din Codul penal din 1969, pe durata termenului de încercare de 4 ani al suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.

A fost atrasă atenția inculpatului G. N. C. asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal din 1969 cu privire la cazurile de revocare a suspendării condiționate pentru săvârșirea de noi infracțiuni.

În baza art. 386 din Codul procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.9 alin.1 lit.b,f din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.26, art.41 alin.2 Cod penal din 1969, reținută în sarcina inculpatului S. M. C., în infracțiunile prevăzute de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.26, art.41 alin.2 Cod penal din 1968 și art.9 alin.1 lit.f din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.26 Cod penal din 1969 art.5 din Codul penal.

A fost condamnat inculpatul S. M. C. ,fiul lui S. și M., născut la data de 02.12.1968 în G., domiciliat în S., . 10,apartament 14, jud.A., cu antecedente penale, CNP_ ,la:

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală sub forma complicității prevăzută de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art 26, art..41 alin.2 Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal

În baza art. 5 alin. 1 din Codul penal, art.12 alin. 1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 și art.67 din Codul penal, au fost interzise inculpatului, pe o perioadă de 1 an, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice) și lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ) din Codul penal.

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală sub forma complicității prevăzută de art.9 alin.1 lit.f din Legea nr.241/2005 cu aplicarea ,art.26 Cod penal din 1969, art.5 Cod penal

În baza art. 5 alin. 1 din Codul penal, art.12 alin. 1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, art.9 alin.1 lit.f din Legea nr.241/2005 cu și art.67 din Codul penal, a fost interzisă inculpatului, pe o perioadă de 1 an, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ), lit.g (dreptul de a fi administrator ) din Codul penal.

În baza art. 33 lit. a, art.34 lit.b și art.35 alin.2 din Codul penal din 1969, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului S. M. C., în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, alături de care a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice) și lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ) lit.g (dreptul de a fi administrator ) din Codul penal pe o durată de 1 an.

În baza art.85 din Codul penal din 1969 și a art.5 din Codul penal s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.94/2010 a Judecătoriei S., definitivă prin decizia nr.40/2011 a Curții de A. A.-I., pedeapsă pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, alături de care a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice) și lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ) lit.g (dreptul de a fi administrator ) din Codul penal pe o durată de 1 an.

În baza art. 16 din Legeanr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a art. 65 alin. 1 și 3 din Codul penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice) și lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ) lit.g (dreptul de a fi administrator ) din Codul penal.

În baza art.81, art.82 din Codul penal din 1969 și a art.5 din Codul penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În baza art.71 alin.5 din Codul penal din 1969, pe durata termenului de încercare de 4 ani al suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare,s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.

În baza art.71 alin.5 din Codul penal din 1969, pe durata termenului de încercare de 4 ani al suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, dispune suspendarea executării pedepsei accesorii.

În baza art.397 alin.1 C.pr.pen.rap. la art.25 alin.1, art.19 alin.5 C.pr.pen.și art.21 Cpr.pen a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă M. Finanțelor P. prin Direcția Finanțelor P. B. și în consecință obligă inculpatul G. N. C. în solidar cu inculpatul S. M. C. în solidar cu partea responsabilă civilmente . cu sediul în S.,., . la plata către partea civilă a sumei de 172.444 lei cu titlu despăgubiri civile.

S-a dispus comunicarea hotărârii la Oficiul Registrului Comerțului A. și la Cazierul fiscal pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni la data rămânerii definitive a hotărârii.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente:

P. rechizitoriul din data de 21 octombrie 2013 emis de P. de pe lângă Judecătoria S. în dosar nr. 364/P/2012, înregistrat la această instanță sub dosar nr._, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

- G. N. C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută. de art. 9 alin.1 lit. b,f din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal

- S. M. C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală sub forma complicității prevăzută. de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin.1 lit. b ,f din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal

În motivarea actului de sesizare a instanței s-a arătat, în esență că, inculpatul G. N. C., in calitate de administrator la ., ajutat fiind de inculpatul S. M. C., în baza unei rezoluții infracționale unice, s-a sustras de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin aceea că nu a evidențiat, in actele contabile ori in alte documente legale operațiunile comerciale efectuate, precum si de la efectuarea verificărilor financiare fiscale prin declararea unui sediu fictiv, cauzând un prejudiciu la bugetul de stat in suma de 116.442 lei .

P. încheierea Camerei Preliminare nr.13/CP/2014 din data de 01.04.2014, în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 364/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria S. privind pe inculpații

- G. N. C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută. de art. 9 alin.1 lit. b ,f din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal

, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală, și s-a dispus începerea judecății.

Din actele și lucrările existente la dosar, instanța a reținut următoarele:

La data de 06.11.2009 la P. de pe lângă Judecătoria S. a fost înregistrată sesizarea Gărzii Financiare A. în legătură cu efectuarea unei verificări privind estimarea prejudiciului cauzat bugetului consolidat de stat de ., prin neînregistrarea în evidențele contabile ale societății a veniturilor obținute.

In urma cercetărilor întreprinse in cauza de către organele de politie a rezultat ca, la data de 16.03.2009, comisarii Gărzii Financiare-Secția A. s-au deplasat la sediul declarat al. . S., in vederea efectuării unei verificări financiar-contabile cu privire la activitatea firmei, nefiind identificat la sediul social al societății niciun reprezentant al acesteia.

Din cuprinsul actelor de urmărire penala efectuate in prezenta cauză, rezultă că, la data de 17.12.2008, numitul A. C. D. s-a retras din funcția de administrator al . a cesionat părțile sociale ale acestei societăți inculpatului G. N. C. (fapt confirmat de Hotărârea nr. 1/17.12.2008 a societății - înregistrata la ORC A.), stipulându-se si noul sediu social al societății, respectiv:S., .. 10,. jud. A..

In urma cercetărilor întreprinse in cauză, a rezultat, că in perioada următoare, inculpatul G. N. C., in calitate de administrator al . desfășurat relații comerciale cu mai multe societăți comerciale, fără a înregistra aceste operațiuni in evidența contabilă a societății. Astfel, in cursul anului 2010,organele de control din cadrul DGFFP A.-Activitatea de Inspecție Fiscala, au efectuat o inspecție fiscala la agentul economic . cu privire la obligațiile fiscale datorate bugetului consolidat al statului în perioada 2007-2009, ocazie cu care au constatat că exista neconcordanțe aferente livrărilor-prestărilor si achizițiilor declarate de către contribuabilii din țară, care au desfășurat relații comerciale cu . pentru perioada 01.01._09, practic agentul economic nedeclarând livrările respective ,fapt pentru care s-au calculat debite (suplimentarele TVA,respectiv impozit pe profit aferent acestor livrări de mărfuri.(asa cum rezulta din Raportul de Inspecție Fiscala întocmit in cauză la data de 13.08.2010, de către organele de inspecție fiscala din cadrul DGFP A.). In urma inspecției fiscale,concretizata in același raport de inspecție fiscala,rezulta ca ,in urma solicitărilor de control încrucișat, se confirma faptul ca, . a livrat produse către mai multe societati(.,.,.,etc) pe care nu le-a declarat, pentru perioada 2007-2009.

Din probatoriul administrat in cauza rezulta, fără echivoc, ca cei doi inculpați erau in permanenta legătura, cunoscând fiecare de întocmirea documentelor contabile,insa, inculpatul G. N. C., cu buna știința nu a procedat la evidențierea acestora in contabilitate,iar inculpatul S. M. C. l-a sprijinit si ajutat in acest sens.

Din cercetările efectuate in cauza de către organele de politie, rezulta că, odata cu preluarea pârtilor sociale de la fostul administrator(A. C. D.), inculpatul G. N. C. si-a stabilit sediul social la adresa pe care insuși inculpatul.S. M. C. i-o indicase si unde avusese de fapt ultimul sau domiciliu, fapt acceptat de către G. N. C.. Din verificări a rezultat ca la aceasta adresa nu si-a desfășurat activitatea niciodată ., aspect recunoscut de ambii inculpați..

De asemenea, cu ocazia controlului efectuat de reprezentanții Gărzii Financiare A., s-a constatat că societatea nu funcționa la sediul social declarat în actele constitutive ale societății, respectiv S. ... fostul domiciliu al inculpatului.S. M. C.), în mod asemănător, prin raportul de inspecție fiscală întocmit de D.G.F.P. A. s-a constatat că societatea nu funcționa la sediul social aratat cu scopul evident de a sustrage societatea de la efectuarea verificărilor financiar-contabile de către organele abilitate. Ulterior.organele de politie au stabilit ca imobilul de mai sus a fost vandut, in cursul anului 2005,numitei Vlaf(fosta Fostoc) C. T. .

În cauza au fost întocmite patru rapoarte de expertiza grafice, din care rezulta,in mod indubitabil, ca o mare parte din facturile fiscale ce au făcut obiectul controlului organelor de inspecție fiscala, si care nu se regăsesc in evidenta contabila a societății au fost semnate atât de inculpatul S. M. C. cât si de inculpatul G. N. C.. (fnr.59-150).

Urmare a solicitării organului de cercetare penala cu privire la prejudiciul stabilit, având in vedere ca acesta a fost calculat pe perioada 2007-2009, urmând a fi defalcat pentru perioada cat a fost administrator inv. G. N. C. P. adresa cu nr._/28.09.2011 DGFP A.- Activitatea de Inspecție Fiscala a comunicat ca prejudiciul efectiv estimat adus bugetului de stat în perioada cat a fost administrator inculpatul G. N. C., respectiv pe perioada 17.12._09 este de 116.442 lei (TVA-62.821 lei si impozit pe profit 53.621 lei la care s-au adăugat majorări de plata in suma de 56.002 lei).

In cursul urmării penale,inculpatul G. N. C. a recunoscut faptele in materialitatea lor,insa nu se considera vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute in sarcina sa, apreciind că întreaga vinovăție aparține inculpatului S. M. C..

Inculpatul S. M. C. nu a putut fi audiat, in calitate de inculpat, rezultând din verificările efectuate de către organele de politie ca acesta este plecat din tara, fiind întocmite formele de trimitere in lipsa.

S. roman reprezentat de ministerul de finanțe prin Administrația Finanțelor P. S., s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 304.060 !ei (fără majorări: reprezentând TVA-debit :246.932 lei si impozit pe profit:debit-67.128 lei ), cuprinzând întreaga perioada supusa controlului,respectiv:2007-2009.

Starea de fapt reținută mai sus a reieșit din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești la prima instanță, respectiv din coroborarea următoarelor probe:

-plângerea penală formulată de M. Finanțelor P.-Garda Financiara -Secția A.

-Nota de Constatare-f nr 18-19

-facturi fiscale si bilete la ordin in copie- f nr 15-24

-corespondenta purtata cu raiffeisein Bank- f nr.25-34

-ORC- informații .- f nr.35

-Hotărârea nr 1/2008 a ., contract de comodat, extras funciar, acord proprietari- f nr.36-42

-proces verbal intocmit de organele de politie cu privire la prejudiciu- f nr 43

-declarațiile martorilor: M. C., Rizzolo N., M. G., A. C. D.(hotarâre nr 1/17.12.2008, contract de cesiune parti sociale), Fostoc C. T.- f nr-44-58

-ordonanțe de efectuare a expertizei grafice si rapoartele de expertiza grafice

intocmite in cauza- f nr59-150

-facturi fiscale si chitanțe in copii- f nr.-151-168

-contract de cesiune creante, contract de vanzare-cumparare-169-170

-declarație olografă"-a inculpatului S. M. C.-171-178

-corespondenta purtată cu V. C. T., .,.,SC COCOSUL G.,fnr.-179-209

-Raport de Inspecție fiscala f. nr .-210-249

-procese verbale intocmite de organele de control fiscal cu privire la tranzacțiile dereulate de . cu diferite societăți comerciale, impreuna cu documente contabile in copii- f nr.250-328

-cerere de constituire de parte civila-nr.l 19.697/01.07.2011, împreuna cu adresele emise de către DGFP A. privind constituirea de parte civila- f nr.-329-343

-adresa nr.856/2010 a AFP S., ORC informații firma, contract cesiune parti sociale, contract comodat ,declaratii la ORC a numitului G. N. C., specimen de semnatura, act constitutiv, incheiere de atestare- f nr.344- 367

-corespondenta cu Raiffeisein Bank, Primaria S., . Cocosul G., Sc Multistar, .- f.nr.368-381

-declarațiile inculpatului G. N. C. - f nr.382-392

Audiat fiind in cauză, inculpatul G. N. C. a recunoscut faptele in materialitatea lor, insa, a declarat că nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute in sarcina sa, apreciind că întreaga vinovăție aparține inculpatului S. M. C..

Astfel, acesta a declarat că de derularea activităților comerciale in cadrul societății s-a ocupat inculpatul S. M. C., acesta fiind de fapt si persoana care l-a sprijinit la înființarea societății, el încheind toate relațiile comerciale cu societățile cu care a intrat in contact. A susținut, totodată, că, nu știe să scrie și să citească, si astfel nu și-a dat seama că inculpatul S. M. C. desfășura, in fapt, activități ilegale.

Apărările inculpatului au fost înlăturate cu motivarea că din probatoriul administrat în cauză reiese, că inculpatul S. M. C. a încheiat, in calitate de administrator al . comerciale cu mai multe societăți, acest fapt cunoscându-l si inculpatul G. N. C., scopul acestora fiind neevidențierea in actele contabile a operațiunilor comerciale desfășurate si a veniturilor realizate.

Astfel, din declarațiile martorilor audiați in cauză (Rizzolo N., M. G.,C. F.) rezulta că inculpatul S. M. C. a stabilit relații comerciale cu societățile acestora, întocmind facturi fiscale, fiind însoțit uneori si de inculpatul G. N. C..

Deși, în declarațiile date inculpatul G. N. C., a arătat ca ,după preluarea părților sociale ale ., de activitatea comerciala urma sa se ocupe inculpatul S. M. C., a recunoscut, însă ,că a semnat mai multe documente ale societății, întrucât întreaga activitate a societății depindea de el si trebuia sa semneze acele documente, iar de multe ori inculpatul S. M. venea la domiciliul său noaptea pentru a semna documentele societății.

Mai mult inculpatul. G. N. C. a declarat ca odată cu semnarea facturilor fiscale, pe care i le dădea inculpatul .S. M. C. acesta ii dădea si diferite sume de bani, spunându-i in mod expres ca el se ocupa in continuare de încheierea relațiilor comerciale cu societățile pe care le-a contactat.

Deasemenea, apărarea inculpatului. G. N. C., care a declarat, că nu știe sa scrie si sa citească, si astfel nu si-a dat seama ca inculpatul. S. M. C. desfășura, in fapt, activități ilegale, este lipsita de relevanta întrucât în declarația dată la ORC de pe lângă T. A., inculpatul a declarat pe proprie răspundere ca îndeplinește toate condițiile prevăzute de legea română in vigoare pentru deținerea calității de asociat unic si administrator al . S., iar în calitatea sa de administrator ii revenea răspunderea pentru organizarea si conducerea contabilității societății, conform dispozițiilor Legii 82/91.

De altfel, in declarația sa, dată olograf in fata organelor de politie, inculpatul S. M. C. a arătat că . nu si-a desfășurat niciodată activitatea la sediul social declarat(...)si nici nu am văzut sa aibă vreun act contabil la acest sediu.

Ca atare, din probatoriul administrat in cauza rezulta, ca cei doi inculpați erau in permanenta legătura, cunoscând fiecare de întocmirea documentelor contabile, insa, inculpatul G. N. C., cu știința nu a procedat la evidențierea acestora in contabilitate,iar inculpatul S. M. C. l-a sprijinit si ajutat in acest sens.

P. actul de sesizare a instanței inculpații G. N. C., S. M. C. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.1 lit. b,f din Legea nr. 241/2005cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal

Pentru considerentele ce preced, T. în conformitate cu dispozițiile art. 386 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile deduse judecății în infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.1 lit.b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.1 lit.f din Legea nr. 241/2005.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 241/2005 ,,constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoarea de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile

b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate’’

c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;

d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

Ca atare, din economia dispozițiilor legale sus-amintite, rezidă că faptele prevăzute de art. 9 alin.1 lit. b, f din Legea nr. 241/2005 reprezintă infracțiuni distincte.

P. urmare, fapta inculpatului G. N. C. ,care, in calitate de administrator la ., în realizarea aceleași rezoluții infracționale, s-a sustras de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin aceea de a nu evidenția in actele contabile ori in alte documente legale operațiunile comerciale efectuate,, cauzând un prejudiciu la bugetul de stat in suma de 172.444 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscala prev. de art. 9 al 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplic.art.41 al.2 Cpen.

Fapta inculpatului G. N. C.,care, in calitate de administrator la . de a se sustrage de la efectuarea verificărilor financiare fiscale prin declararea unui sediu fictiv întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscala prev. de art. 9 al 1 lit. f din Legea nr. 241/2005

Fapta inculpatului S. M. Cătalin, care, cu intenție, in realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a înlesnit săvârșirea faptei comise de inculpatul G. N. C., aceea de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin aceea de a nu evidenția in actele contabile ori in alte documente legale operațiunile comerciale efectuate,, cauzând un prejudiciu la bugetul de stat in suma de 172.444 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la de evaziune fiscală, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art 9 al 1 lit b din Legea nr 241/2005,cu aplic.art.41 al.2 Cpen.

Fapta inculpatului S. M. Cătalin, care, cu intenție, in realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a înlesnit săvârșirea faptei comise de inculpatul G. N. C., prin aceea de a se sustrage de la efectuarea verificărilor financiare fiscale prin declararea unui sediu fictiv întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscala prev 26 Cod penal raportat la art. 9 al 1 lit. f din Legea nr. 241/2005.

În ceea ce privește încadrarea juridică dată faptei săvârșite de către inculpați s-a constat că la data de 1 februarie 2014 au intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul penal și Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a acesteia, fapta de evaziune fiscală pentru săvârșirea cărora au fost trimiși în judecată inculpații fiind incriminată tot în dispozițiile art. art.9 alin.1 lit. b, f din Legea nr.241/2005.

Astfel, reținând că de la data săvârșirii faptei și până la judecarea definitivă a inculpatului, au intervenit modificări cu privire la aplicarea pedepselor accesorii și complementare, la concursul de infracțiuni T. a făcut aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal conform căruia, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Relevând împrejurările ce definesc profilul socio-moral al inculpaților, T. a reținut următoarele:

Inculpatul G. N. C. este cunoscut cu antecedente penale fiind sancționat administrativ in cursul anului 2009 pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat (dos.pen nr.2335/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria. Hunedoara). Pe parcursul procesului penal a adoptat o atitudine sinceră și cooperantă.

De asemenea, din actele existente la dosarul cauzei rezulta ca, in ce privește fapta de refuz nejustificat de a prezenta documentele contabile prev. de art.4 din Legea nr. 241/2005 ,inculpatului i-a fost aplicata sancțiunea amenzii administrative, prin ordonanța procurorului nr.l978/P/2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria S..

Inculpatul S. M. C. nu este la prima confruntare cu legea penală. P. sentința penală nr.94/2010 a Judecătoriei S. definitiva prin dec.pen .nr 40/13.01.2011 a Curții de A. A.-I., a fost condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare cu suspendare condiționată a executării pe un termen de încercare de 2 ani si 3 luni,. P. urmare, întrucât faptele pentru care a fost cercetat au fost comise in perioada 2008-2009, se vor aplica dispozițiile legale prev de art.85 Cpen.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare consacrate de art. 72 Cod penal, respectiv limitele pedepsei de la 2 ani la 8 ani, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, perioada de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, modul și mijloacele de săvârșire și nu în ultimul rând, atitudinea cooperantă de care a dat dovadă inculpatul G. N. C. pe parcursul întregului proces penal.

În consecință, T. a apreciat că aplicarea unei pedepse ce reprezintă minimul special prevăzut pentru infracțiunea de evaziune fiscală răspunde atât scopului prevăzut în art. 52 C. penal cât și principiului proporționalității între gravitatea concretă a pericolului social al faptelor și datele personale ale inculpaților pe de o parte, și sancțiunile aplicate, pe de altă parte.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei, T. a reținut că potrivit dispozițiilor art.81 din Codul penal din 1969( dispoziții care sunt mai favorabile) instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amenda, dacă inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni (cu excepția cazurilor prevăzute de art.38 Cod penal) și dacă se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.

Raportat la aceste dispoziții și la împrejurările cauzei, T. a considerat că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, apreciind că scopul pedepsei aplicate poate fi atins fără executarea acesteia, prin condamnarea acestuia atrăgându-i-se atenția asupra gravității și a consecințelor nefaste ale faptelor, precum și asupra importanței respectării relațiilor în societate.

În cel privește pe inculpatul S. M. instanța, în baza art.85 din Codul penal din 1969 și a art.5 din Codul penal a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.94/2010 a Judecătoriei S., definitivă prin decizia nr.40/2011 a Curții de A. A.-I., pedeapsă pe care o a contopit-o cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, alături de care va aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice) și lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ) lit.g (dreptul de a fi administrator ) din Codul penal pe o durată de 1 an.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei, T. a reținut nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, apreciind că scopul pedepsei aplicate poate fi atins fără executarea acesteia, prin condamnarea acestuia atrăgându-i-se atenția asupra gravității și a consecințelor nefaste ale faptelor, precum și asupra importanței respectării relațiilor în societate.

P. adresa nr._ din data de 19.02.2014 M. Finanțelor P. prin Direcția Finanțelor P. B., s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 172.444 lei, reprezentând TVA în valoare de 62.821 lei, impozit pe profit în valoare de 53.621 lei, majorări TVA în valoare de 31.642 lei și majorări profit în valoare de 24.360 lei.

Întrucât inculpatul G. N. C. a săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală în calitate de administrator al .. S., această societate a fost introdusă în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente.

Constatând că prin fapta inculpaților de evaziune fiscală s-a cauzat un prejudiciu material cert, evaluabil părții civile, în baza art.397 alin.1 C.pr.pen.rap. la art.25 alin.1, art.19 alin.5 C.pr.pen.și art.21 Cpr.pen fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă M. Finanțelor P. prin Direcția Finanțelor P. B. și în consecință a fost obligat inculpatul G. N. C. în solidar cu inculpatul S. M. C. în solidar cu partea responsabilă civilmente . la plata către partea civilă a sumei de 172.444 lei cu titlu despăgubiri civile.

Împotriva acestei soluții a declarat apel M. Public, P. de pe lângă T. A. solicitând desființarea hotărârii și, în rejudecarea aplicarea globală a legii penale mai favorabile și, în acest sens, înlăturarea pedepselor complementare și reținerea legii vechi ca temei al aplicării pedepselor accesorii. Sub aspectul temeiniciei hotărârii apelantul a susținut că pedepsele aplicate inculpaților sunt prea mici astfel că s-ar impune majorarea acestora precum și executarea lor în regim de detenție.

Deliberând asupra apelului prin prisma motivelor invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de art.417 din codul de procedură penală C. reține următoarele:

Criticile de nelegalitate formulate de apelant sunt întemeiate.

P. Decizia 265/ 26 iunie 2014 pronunță de C. Constituțională s-a constată că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

În consecință în alegerea legii penale mai favorabile instanța trebuie să aibă în vedere aplicarea globală a tuturor instituțiilor penale incidente în cauză.

Din această perspectivă C. constata că mai favorabile inculpaților sunt dispozițiile Codului penal din 1968, atât în ce privește regimul suspendării condiționate a executării pedepsei cât și cel al aplicării pedepselor complementare și accesorii precum și a regimului contopirii pedepselor.

În consecință C. va urma să modifice temeiul aplicării pedepselor accesorii urmând a reține dispozițiile vechilului Cod penal.

În ce privesc pedepsele complementare acestea vor fi înlăturate deoarece aplicarea lor nu este obligatorie potrivit Codului penal anterior și, în raport de circumstanțele cauzei nu se impune aplicarea lor.

Criticile parchetului referitoare la individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaților atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare sunt nefondate.

Instanța a stabilit pedepse juste, proporționale cu gravitatea faptei și apte să conducă la realizarea scopului acesteia neimpunându-se majorarea cuantumului acestora ori schimbarea modalității de executare.

Față de cele ce preced, C. în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit.a din Codul de procedură penală va admite apelul formulat de M. Public, P. de pe lângă T. A. împotriva sentinței penale nr.489/2014 din 14.07.2014 pronunțată de T. A., Secția penală în dosar nr._ și în consecință:

Va desființa în parte sentința penală atacată numai sub aspectul laturii penale privind aplicarea pedepselor complementare și a temeiului reținut pentru aplicarea pedepselor accesorii și procedând la o nouă judecată în aceste limite,

Va înlătura în privința inculpaților G. N. C. și S. M. C. aplicarea pedepselor complementare prevăzută de art. 66 lit. a ), b) și g) din noul cod penal, potrivit art. 67 din noul cod penal.

Va reține ca temei al aplicării pedepselor accesorii dispozițiile art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 comb. cu art. 71 alin. 1 rap. la art. 64 alin. 1, lit. a) teza a II-a și b) din vechiul Cod penal .

Celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii, vor fi menținute.

În baza dispozițiilor art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații intimați în sumă de câte 300 lei, se vor avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de M. Public, P. de pe lângă T. A. împotriva sentinței penale nr.489/2014 din 14.07.2014 pronunțată de T. A., Secția penală în dosar nr._ și în consecință:

Desființează în parte sentința penală atacată numai sub aspectul laturii penale privind aplicarea pedepselor complementare și a temeiului reținut pentru aplicarea pedepselor accesorii și procedând la o nouă judecată în aceste limite,

Înlătură în privința inculpaților G. N. C. și S. M. C. aplicarea pedepselor complementare prevăzută de art. 66 lit. a ), b) și g) din noul cod penal, potrivit art. 67 din noul cod penal.

Reține ca temei al aplicării pedepselor accesorii dispozițiile art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 comb. cu art. 71 alin. 1 rap. la art. 64 alin. 1, lit. a) teza a II-a și b) din vechiul cod penal .

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza dispozițiilor art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații intimați în sumă de câte 300 lei, se vor avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 noiembrie 2014.

Președinte, Judecător,

A. L. S. T.

Grefier,

I. M.

Red. AL

Tehnored. IM/2 ex./05.12.2014

Jud. fond T.Ț.

← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 875/2014. Curtea...		Rejudecarea după extrădare. Art.522 ind.1 C.p.p.. Decizia nr.... →

Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 913/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 913/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA