Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 971/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 971/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 16-12-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 971/A/2014
Ședința camerei de consiliu de la 16 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G.
Judecător A. G. M.
Grefier L. B.
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I., reprezentat de:
Procuror: A. P.
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul D. V. împotriva deciziei penale nr. 760/A/10.10.2014 pronunțată de C. de A. A. I. în dosar penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, termenul fiind fixat fără citarea părților, potrivit dispozițiilor art. 431 alin. 1) C.pr.pen.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că dosarul nr._ al Curții de A. A. I. în care s-a pronunțat decizia penală nr. 760/A/10.10.2014 a cărei anulare se cere a fost acvirat prezentului dosar.
Potrivit dispozițiilor art. 431 alin. 1) C.pr.pen., instanța examinează admisibilitatea în principiu a cererii de contestație în anulare.
Instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de contestație în anulare formulată de condamnatul D. V..
Reprezentanta Ministerului Public având în vedere că nu s-a indicat motivul contestației în anulare formulată de condamnatul D. V., solicită respingerea ca inadmisibilă în principiu a acesteia.
C. DE A.
Asupra contestației în anulare de față:
Condamnatul D. V. a formulat o contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 760/A/10.10.2014 pronunțată de C. de A. A. I. în dosarul nr._, arătând în cuprinsul acestei contestației că nu este vinovat și expunând starea de fapt pe care își bazează afirmația.
C. de A. constată că prin sentința penală nr. 96/10.03.2014 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul penal nr._:
I. În baza art. 396 al.6 raportat la art. 16 al.1 lit. g Cod proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul D. V. față de infracțiunile de lovire și alte violențe prev. de art. 193 al.1 Cod penal (cu preluare din art. 180 al.1 Vechiul Cod Penal) și de amenințare prev. de art. 206 al.1 Cod penal( cu preluare din art. 193 Vechiul Cod penal).
II. Inculpatul D. V., a fost condamnat la o pedeapsă de:
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 253 al 1 și 4 Cod penal ( cu preluare din art. 217 al. 1 și 4 Vechiul Cod penal), cu aplicarea art. 5 Cod Penal.
În baza art. 81 VCP (cu aplicarea art. 5 NCP), a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 VCP.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 VCP a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 109 al.1 Cod penal inculpatul a fost obligat să urmeze tratament medical până la însănătoșire sau până la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.
III. În baza art. 19 și urm. și a art. 397 Cod CPP raportat la art. 1347 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea vătămată C. I. și inculpatul a fost obligat la plata sumei de 20.000 lei – despăgubiri civile – către partea civilă C. I., domiciliat în P., ..85, ..
IV. În baza art. 274 al.1 NCPP inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 300 lei, onorariul avocatului din oficiu rămânând în sarcina statului.
În considerentele hotărârii prima instanță a reținut următoarele:
1.Starea de fapt:
Partea vătămată C. I. deținea un imobil compus din construcție cu destinația locuință, prevăzută cu cinci încăperi, din care trei la parter construite din bolțari și cărămidă și două la etaj, realizate din lemn, anexe și curte, aflate în zona numită „ Pârâul Dracului” ,din P..
În zona respectivă de-a lungul pârâului se află mai multe construcții cu destinația anexe, folosite de către locatari din P., printre care și o anexă ce aparține inculpatului D. V. și tatălui său D. V..
Partea vătămată locuia în imobilul respectiv, care era amenajat pentru locuit, dar pe timpul iernii și când era frig,locuia la domiciliul martorei M. A.,în P.,..23,..
La data de 26.04.2012,în jurul orei 12,00, partea vătămată C. I. s-a deplasat împreună cu martora M. A. de la domiciliul martorei la imobilul acestuia din zona „Pârâul Dracului” din P., iar când au ajuns în zona imobilului, partea vătămată l-a observat pe inculpatul D. V. care săpa în apropiere, pe malul pârâului din zonă, căutând fier vechi.
Partea vătămată i-a spus inculpatului să nu mai sape că se prăbușește malul și există pericolul surpării terenului de sub construcțiile aflate în zonă, moment în care acesta s-a enervat,s-a apropiat de locul în care se afla partea vătămată împreună cu martora,l-a amenințat pe C. I. că-l va omorî, spânzurându-l de poarta cotețului, după care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul în zona feței și cu picioarele în zona spatelui.
La data de 27.04.2012, partea vătămată C. I. a fost la imobilul din P. din zona „Pârâul Dracului” împreună cu martora M. A., în jurul orei 14,30, au luat unele bunuri de acolo și au plecat la locuința lui M. A., unde partea vătămată urma să rămână peste noapte, declarând că îi era frică să doarmă la locuința lui, din cauza amenințărilor lui D. V. din ziua precedentă.
În zona blocului în care locuiește inculpatul, partea vătămată s-a întâlnit cu tatăl acestuia, numitul D. V., care a vrut să stea de vorbă cu partea vătămată despre conflictul dintre acesta și fiul său,dar partea vătămată a refuzat să discute,plecând apoi la locuința martorei M. A., pe drum observându-l și pe inculpat aflat la scara blocului său.
În jurul orei 14,00 martora D. L., care avea o relație cu D. V. și locuiește împreună cu acesta și inculpat, s-a deplasat împreună cu D. V. la anexele din zona „Pârâul Dracului”, aparținând acestuia din urmă,iar în jurul orei 16,00, la anexe a venit și inculpatul D. V., unde au consumat cu toții băuturi alcoolice.
În jurul orei 20,00, cei trei au plecat la locuința lor din P., ..20, ., iar în jurul orei 21,00, după lăsarea întunericului, inculpatul D. V. a plecat de acasă, spunându-i tatălui său și martorei D. L. că se duce până afară, la scara blocului, să fumeze o țigară.
Inculpatul s-a deplasat însă în zona „Pârâul Dracului” din P., unde se afla imobilul părții vătămate C. I. și a incendiat construcția folosită drept locuință de acesta, imobilul arzând în proporție de 90%,inclusiv bunurile din interior,iar după incendierea bunurilor,inculpatul D. V. s-a deplasat la locuința sa, unde a ajuns în jurul orei 23,00.
2. Mijloacele de probă și interpretarea lor
Starea de fapt expusă mai sus a fost reținută în considerarea materialului probator administrat atât în cursul urmării penale:
- plângerile și declarațiile părții vătămate (f.6-12)
- proces verbal de cercetare la fața locului (f.13-18)
- proces verbal de intervenție încheiat de ISU Hunedoara – Unitatea Petroșani (F.45)
- raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 68.155 /B/11.04.2013 a Serviciului Județean de Medicină Legală Hunedoara (f.49)
- declarațiile inculpatului (f.19-25)
- declarațiile martorilor (f.27-44)
cât și în mod nemijlocit și contradictoriu în faza cercetării judecătorești:
- declarația părții vătămate C. I. prin care acesta înțelege să își retragă plângerea formulată împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire și alte violențe și amenințare și să o mențină cu privire la infracțiunea de distrugere, (f.82)
- declarație martor M. A. (f.98)
- acte medicale care atestă starea de boală psihică constând în oligofrenie gr.I/II cu tulburări de comportament a inculpatului (f.132-133)
- declarațiile martorului Gamba G. F. .
Inculpatul a negat constant pe parcursul cercetării judecătorești că ar fi incendiat locuința părții vătămate C. I. (f.83-97).
Astfel, din procesul-verbal de consemnare a plângerii încheiat de organele de poliție din cadrul Poliției Orașului P. din data de 27.04.2014- fila 6 d.u.p și din procesul-verbal de consemnare a plângerii încheiat de organele de poliție din cadrul Poliției Orașului P. din data de 28.04.2014- fila 7 d.u.p, reiese faptul că în data de 26.04.2014 între inculpat și persoana vătămată a apărut un conflict ca urmare a reproșului adus de către aceasta din urmă inculpatului care efectua săpături în pământ pentru colectarea de fier vechi lângă o anexă aparținând persoanei vătămate, motiv pentru care inculpatul a devenit violent verbal și fizic, aducând expresii jignitoare și lovind persoana vătămată în zona feței cu pumnii, respectiv faptul că în data de 27/28.04.2014 inculpatul D. V. a incendiat imobilul din P., zona Pârâul Dracului, aparținând persoanei vătămate C. I..
Aceleași aspecte reies și din declarația de parte vătămată dată în fața organelor de urmărire penală (fila 8- 12 d.u.p.).
Prin procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit de către lucrătorii de poliție din cadrul Poliției orașului P. la data de 28.04.2012 în prezența martorilor asistenți Gamba G. Floris și M. A. și prin planșa fotografică întocmită cu această ocazie au fost fixate aspectele sesizate cu ocazia cercetării la fața locului, respectiv locul unde se află anexele aparținând persoanei vătămate, unde s-a produs incendiul, respectiv aspecte de la locul incendiului. (filele 13-18 d.u.p.).
Din procesul-verbal de intervenție întocmit de către ISU Hunedoara (fila 45 d.u.p.) reiese faptul că incendiul s-a datorat folosirii intenționate a sursei de aprindere.
Din declarațiile martorei M. A., audiată atât în fața organelor de urmărire penală cât și în mod nemijlocit de către instanță (fila 98 dosarul instanței și fila 34 d.u.p), reiese faptul că între inculpat și persoana vătămată au existat conflicte anterioare din cauza faptului că inculpatul scotea fier vechi din consolidarea dealului din zona în care locuia persoana vătămată, conflicte în urma cărora inculpatul a lovit și a amenințat persoana vătămată cu moartea și cu faptul că îi dă foc, că aceasta din urmă locuia într-o construcție din cărămidă și lemn formată din 3 încăperi în zona Pârâul Dracului, că la data de 27.04.2014 a însoțit persoana vătămată la locuința acesteia la insistențele sale, întrucât îi era teamă de o eventuală întâlnire cu inculpatul precum și că după incendiere locuinței persoanei vătămate, martora și persoana vătămată s-au întâlnit cu inculpatul care a întrebat-o râzând ”Cum te mai simți bătrâne? Ți-au dat aștia foc?”, după care a plecat fără să aștepte vreun răspuns.
Din declarația martorului Gamba G. Floris, audiat atât în fața organelor de urmărire penală, cât și nemijlocit în fața instanței de judecată (fila 143 dosarul instanței, respectiv fila 37 d.u.p,) reiese de asemenea relația conflictuală în care se găseau inculpatul și persoana vătămată.
Din declarația martorei D. L., audiată de către organele de urmărire penală la data de 10.05.2012 (fila 39 d.u.p) și a cărei depoziție a fost citită în ședință din data 10 martie 2014 ( ca urmare a imposibilității audierii în mod nemijlocit în fața instanței de judecată (fila 127 și fila147 dosarul instanței), reiese faptul că inculpatul a menționat acesteia și tatălui inculpatului faptul că ”a dat foc locuinței lui C. I. ca să se răzbune”, precum și că inculpatul a fost dojenit de tatăl acestuia „că nu se gândește că omul acela nu mai are unde să stea, referindu-se la C. I., la care D. V. i-a spus că-i pare rău că i-a dat foc la locuință, dar că era nervos și nu a gândit”.
Fiind audiat în fața organelor de urmărire penală și în mod nemijlocit în fața instanței de judecată (fila 19 d.u.p și fila 83 dosarul instanței), inculpatul D. V. a declarat că nu a avut nici un conflict cu persoana vătămată și că nu el a incendiat locuința acesteia.
Declarațiile sale nu se coroborează cu restul mijloacelor de probă administrate în cauză și menționate mai sus, motiv pentru care instanța le-a înlăturat din ansamblul probatoriu, acestea având ca scop vădit sustragerea de la răspundere penală.
3. În drept,faptele inculpatului D. V. săvârșite în împrejurările descrise mai sus au fost calificate ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prev de:
- art.193 alin.1 C.pen ( în reglementarea anterioară art.180 alin.1 C. pen) cu reținerea dispozițiilor art.5 C. pen
- art.206 alin.1 C. pen (în reglementarea anterioară art.193 C. pen) cu reținerea dispozițiilor art.5 C. pen
- art.253 alin.1,4 C. pen (în reglementarea anterioară art.217 alin.1,4 C. pen ) cu reținerea dispozițiilor art.5 C. pen
Cu privire la infracțiunile de lovire și amenințare se impune a se da eficiență manifestării de voință a persoanei vătămate care a înțeles să își retragă plângerea formulată împotriva inculpatului și ca atare a se adopta în temeiul art.396 alin.1,6 C. pr. pen raportat la art.16 alin.1 lit.g C. pr. pen o soluție de încetare a procesului penal.
4. În ce privește latura civilă a cauzei:
Persoana vătămată C. I. a înțeles să participe în calitate de parte civilă în cadrul procesului penal formulând pretenții împotriva inculpatului D. V. în cuantum de 20.000 lei constând în prejudiciul produs în urmare incendierii locuinței (f.82 d. fond).
Potrivit art. 19 CPP, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale.
Analizând materialul probator, raportat la starea de fapt reținută, se constată ca sunt întrunite cumulativ condițiile necesare pentru antrenarea răspunderii civile delictuale ale inculpaților: o faptă ilicită comisă de aceștia, existenta vinovăției, un prejudiciu moral si material pricinuit altuia și un raport de cauzalitate între acțiunea inculpaților și prejudiciu.
Cerințele legii impun ca persoana care a săvârșit o faptă ilicită să repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din săvârșirea acesteia, indiferent de caracterul lor.
Conform jurisprudenței Curții Europene, partea civilă poate obține rambursarea prejudiciului material în măsura in care s-a stabilit realitatea acestuia precum și caracterul rezonabil al cuantumului.
În consecință, în baza art. 19 și urm. și a art. 397 Cod CPP raportat la art. 1347 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea vătămată C. I. și va obliga inculpatul la plata sumei de 20.000 lei – despăgubiri civile – către partea civilă C. I., domiciliat în P., ..85, ..
Împotriva sentinței au declarat apel în termenul legal prev. de art. 410 C.pr.pen. P. de pe lângă Judecătoria Petroșani și inculpatul D. V. aducându-i critici pentru nelegalitatea și netemeinicia sub următoarele aspecte:
1. P. de pe lângă Judecătoria Petroșani, critici expuse în motivele de apel depuse la filele 7-9 dosar:
- instanța fondului a făcut o greșită aplicare a legii dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului D. V. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, apreciind eronat, în totală contradicție cu dispozițiile exprese ale art.81 alin.1 lit.c. C. pen anterior că scopul pedepsei poate fi atins în circumstanțele date, chiar fără executarea acesteia.
În acest sens instanța fondului a ignorat o . aspecte ce conturează comportamentul vădit antisocial la inculpatului precum și periculozitatea acestuia, aspecte ce rezultă din împrejurările concrete ale comiterii celor trei infracțiuni, urmare a faptei produse dar mai ales ceea care se putea produce:
- incidentul a izbucnit pentru un motiv minor care nu justifica în nici o manieră comiterea celor trei infracțiuni
- inculpatul a săvârșit fapta de distrugere prin incendiere după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice
- din fișa de cazier judiciar rezultă că în perioada 1996-2003 acesta are un număr de 5 condamnări din care 4 la pedeapsa amenzii pentru infracțiuni de violență (f.93 d. fond)
- Prin rechizitoriul nr. 563/P/2012 din 25.04.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 20 raportat la arz.174, 175 alin.1 lit.i C. pen, inculpatul fiind condamnat între timp definitiv pentru această infracțiune la o pedeapsă privativă de libertate în cuantum de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen. prin sentința penală nr. 233/13.11.2013 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal nr._ .
2. Inculpatul D. V. motive expuse în memoriul scris depus la fila 6 din dosar și susținute oral prin apărătorul desemnat din oficiu:
- instanța fondului a reținut în mod greșit vinovăția sa în limitele infracțiunii de distrugere, la dosarul cauzei neexistând nici un mijloc de probă care să confirme că el este autorul incendiului din data de 27/28.04.2012 a casei persoanei vătămate C. I. din zona Pârâul Dracului.
- în acest sens instanța nu a dat eficiență declarațiilor persoanei vătămate și din care rezultă că nu el este autorul infracțiunii de distrugere, organele de poliție sugerându-i victimei că inculpatul ar fi persoana care i-ar fi incendiat casa; mai mult decât atât persoana vătămată și-a retras plângerea formulată împotriva sa sub aspectul săvârșii infracțiunilor de lovire și amenințare.
În apel, C. a procedat la ascultarea inculpatului D. V., potrivit dispozițiilor art.420 alin.4 C.pr.pen, acesta menținându-și poziția procesuală manifestată constant și în fața jurisdicției inferioare, negând săvârșirea infracțiunii de distrugere ( fila 20 dosar apel).
C. a depus diligențele necesare în vederea readministrării probațiunii testimoniale apreciate ca relevante pentru lămurirea cauzei cu referire specială la reaudierea martorilor D. L. și Gamba G. Floris, însă din procesele verbale de îndeplinire a mandatelor de aducere rezultă că aceștia sunt plecați din țară la adrese necunoscute.
Verificând, în temeiul art. 420 alin.8 C.pr.penală, hotărârea atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, în raport cu aspectele critice expuse de către P. de pe lângă Judecătoria Petroșani și inculpatul D. V., C. a constatat următoarele:
1. Instanța fondului a reținut o bază factuală corectă, în mod obiectiv fundamentată pe ansamblul probator administrat atât în cursul urmăririi penale: plângerile și declarațiile părții vătămate (f.6-12), proces verbal de cercetare la fața locului (f.13-18), proces verbal de intervenție încheiat de ISU Hunedoara – Unitatea Petroșani (F.45), raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 68.155 /B/11.04.2013 a Serviciului Județean de Medicină Legală Hunedoara (f.49), declarațiile inculpatului (f.19-25), declarațiile martorilor (f.27-44), cât șiîn mod nemijlocit și contradictoriu în cursul cercetării judecătorești: declarația părții vătămate C. I. prin care acesta înțelege să își retragă plângerea formulată împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire și alte violențe și amenințare și să o mențină cu privire la infracțiunea de distrugere (f.82), declarație martor M. A. (f.98), acte medicale care atestă starea de boală psihică constând în oligofrenie gr.I/II cu tulburări de comportament a inculpatului (f.132-133), declarațiile martorului Gamba G. F..
2. C. a aratat că prima instanță a realizat o evaluare judicioasă a probelor de la dosarul cauzei în conformitate cu exigențele impuse de art. 103 C.pr.penală, stabilind că acuzațiile aduse inculpatului D. V. au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă.
3. C. a reținut la rândul său sub aspectul bazei factuale că:
- la data de 26.04.2012, după ce partea vătămată i-a atras atenția să se oprească din săpat pe malul pârâului numit pârâul dracului din P., inculpatul D. V. i-a adresat amenințări cu moartea după care i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnul în zona facială și cu picioarele în zona dorsală
- la data de 27/28.04.2012 inculpatul a incendiat locuința părții vătămate C. I. situată în zona Pârâul Dracului din P., cauzându-i acestuia un prejudiciu estimat la 20.000 lei.
4. C. a precizat că jurisdicția inferioară a dat o calificare juridică corectă faptei săvârșite de către inculpat și care se circumscrie infracțiunii de distrugere prev. de art. 253 alin. 1,4 C. pen cu reținerea dispozițiilor art.5 C. pen..
5. Realizând propriul demers analitic în raport cu aspectele critice expuse de către P. de pe lângă Judecătoria Petroșani și inculpatul D. V., C. a reținut următoarele:
Referitor la apelul inculpatului D. V.:
5.1. Analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză a infirmat susținerile inculpatului în sensul că nu ar fi autorul infracțiunii de distrugere prin incendiere din data de 27/28.04.2012.
5.2. C. a relevat că potrivit jurisprudenței CEDO sarcina probei mai presus de orice îndoială se întemeiază pe coroborarea unor prezumții suficient de puternice, clare și concordante sau pe situații de fapt necontestate.
Astfel, în cauza de față chiar dacă nu a existat o probă directă care să confirme că inculpatul D. V. ar fi incendiat locuința persoanei vătămate, mijloacele de probă administrate în cursul urmării penale cu referire specială la depozițiile martorilor D. L. și Gamba G. a căror audiere nemijlocită nu a mai fost posibilă în această fază procesuală, a atestat că acesta este autorul infracțiunii de distrugere.
Este de netăgăduit faptul că în data de 26.04.2012 între inculpat și persoana vătămată a existat o altercație soldată cu agresarea și amenințarea persoanei vătămate, după cum este de notorietate că între aceștia a existat relații tensionate.
În acest sens sunt depozițiile martorului Gamba G. F. care atât în cursul urmării penale cât și în fața instanței de judecată a arătat relația conflictuală în care se găsea inculpatul și persoana vătămată.
Relevantă în stabilirea vinovăției inculpatului este depoziția martorei D. L. din cursul urmăririi penale, depoziție care nu poate fi înlăturată întrucât se coroborează cu celelalte probe indirecte din dosar în sensul că:
- în data de 27.04.2012 martora împreună cu tatăl inculpatului (concubinul acesteia la aceea dată) și inculpatul au petrecut seara până în jurul orelor 20:00 la anexele lui D. V. din zona Pârâul Dracului, unde au băut bere după acre au plecat cu toți acasă la D. V.;
- după ce s-au întors la locuința din oraș inculpatul D. V. a ieșit afară să fumeze o țigară revenind în casă după aproximativ 2 ore în jurul orelor 23:00
- la anexele din zona pârâtul Dracului D. V. are 2 motociclete pe benzină dintre care una funcționabilă
- în ziua următoare după ce toți trei s-au trezit în jurul orelor 10:00 între inculpatul D. V. și inculpatul D. V. au început să se certe moment în care D. V. ia relatat martorei și tatălui său că el a dat foc locuinței lui C. I. din zona Pârâul Dracului; a zis că a dat foc locuinței din cauza faptului că el s-a certat cu C. I., a avenit Gamba G. Floris, zis S., băiatul lui A. ( concubina persoanei vătămate) cu încă 4 băieți ca să îl bată; D. V. a spus că a dat foc locuinței lui C. I. ca să se răzbune.
Depoziția martorei este verosimilă și nu poate fi înlăturată atâta timp cât conține elemente confirmate și de către martorul Gamba G..
Mai mult decât atât ulterior săvârșirii infracțiunii inculpatul s-a întâlnit cu persoana vătămată pe care a întrebat-o râzând ,, cum te mai simți bătrâne? Ți-au dat ăștia foc?”
5.3. C. a arătat că probele administrate în cauză sunt suficiente pentru a justifica și forma convingerea instanței în sensul vinovăției inculpatului D. V. în raport cu infracțiunea de distrugere.
5.4. C. nu a reținut apărările expuse de către inculpat în motivele de apel referitoare la lipsa unor probe certe pe care să se întemeieze soluția de condamnare.
C. a arătat ca lipsită de relevanță juridică apărarea inculpatului cu referire la poziția procesuală a persoanei vătămate, care a susținut constant că nu are cunoștință despre identitatea autorului infracțiunii.
Această poziție a persoanei vătămate nu echivalează în sens juridic cu o lipsă de vinovăție a inculpatului atâta timp cât din coroborarea celorlalte mijloace de probă rezultă fără echivoc că acesta este autorul infracțiunii de distrugere.
Vizând apelul Parchetului de pe L. Judecătoria Petroșani:
1. Argumentele expuse de către parchet în ce privește aplicarea dispozițiilor art.81 C. pen în beneficiul inculpatului au fost împărtășite și de către Curte, care a apreciat la rândul său în contextul factual reținut în cauză precum și al elementelor ce definesc profilul socio-moral al inculpatului că scopul pedepsei nu poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia.
2. În cauză nu poate fi ignorat modul în care a acționat inculpatul, gradul de pericol social ridicat al faptei, urmările produse și care s-ar fi putut produce ca urmare a incendierii casei persoanei vătămate.
S-a reținut că inculpatul a acționat din răzbunare și, cu toate că are discernământul diminuat, a avut reprezentarea critică asupra consecințelor faptelor sale, sens în care a relatat tatălui său și martorei motivul care l-a determinat să procedeze astfel ( starea de nervozitate generată de conduita lui Gamba G.).
3. În circumstanțele date aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată nu este în măsură să ofere garanții suficiente cu privire la atingere scopului preventiv și educativ al măsurii de constrângere, fiind insuficiente pentru a contribui la formarea unei atitudini corecte a inculpatului față de necesitatea respectării valorilor sociale ocrotite de lege.
4. Mai mult decât atât prin sentința penală nr. 233/13.11.2013 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin Decizia penală a ICCJ, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, ceea ce a întărit convingerea instanței în ce privește periculozitatea crescută a inculpatului.
5. Față de acestea C., în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen., a admis apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Petroșani împotriva sentinței penale nr. 96/2014 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosar nr._ .
A desființat sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale, privind modalitatea executării pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
A înlăturat dispozițiile privind suspendarea condiționată a executării pedepsei și a dispus ca inculpatul D. V. să execute pedeapsa de 2 ani închisoare în detenție.
A menținut celelalte dispoziții din sentința penală atacată.
În baza art.421 pct.1 lit.b C. pr. pen, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul D. V. împotriva sentinței penale nr. 96/2014 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosar nr._, cu consecința obligării la cheltuieli judiciare.
Conform art. 426 C.p.p. împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:
a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate;
b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;
c) când hotărârea a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
d) când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
e) când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;
f) când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
g) când ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;
h) când instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;
i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.
Conform art. 431 C.p.p. (1) instanța examinează admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, fără citarea părților.
(2) Instanța, constatând că cererea de contestație în anulare este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute la art. 426 și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestația și dispune citarea părților interesate.
Examinând contestația în anulare formulată de condamnatul D. V. C. constată că acesta nu a invocat în cererea sa niciunul dintre motivele expres și limitativ prevăzute în conținutul art. 426 C.p.p. și nici nu a depus alte acte care să sprijine contestația formulată.
Față de cele arătate, C. va respinge ca inadmisibilă în principiu contestația în anulare formulată de contestatorul D. V. împotriva deciziei penale nr. 760/A/10.10.2014 pronunțată de C. de A. A. I. în dosar penal nr._ .
În baza art. 275 al. 2 C.p.p. va obliga contestatorul să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă în principiu contestația în anulare formulată de contestatorul D. V. împotriva deciziei penale nr. 760/A/10.10.2014 pronunțată de C. de A. A. I. în dosar penal nr._ .
Obligă contestatorul să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16 decembrie 2014.
Președinte, Judecător,
D. G. A. G. M.
Grefier
L. B.
Red/tehn DG/13.01.2015/2 exp.
| ← Rejudecarea după extrădare. Art.522 ind.1 C.p.p.. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 634/2014.... → |
|---|
