Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1259/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1259/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 03-12-2012
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1259/2012
Sedința publică din 3 decembrie 2012
Președinte: E. B. -judecător
A. B. -judecător
A. I. P. - judecător
T. C. -grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:
I. N. - procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă J. A. I. împotriva sentinței penale nr. 366/2012 pronunțată de J. A. I. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în cauză la prima strigare se prezintă inculpatul intimat M. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la dosar s-a înregistrat o cerere formulată de avocat Surpețeanu M., apărătorul ales al inculpatului intimat M. A. prin care aceasta solicită lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.
La reluarea cauzei, se prezintă inculpatul intimat M. A., asistat de avocat Surpețeanu M., apărătorul ales.
Întrebat fiind de către instanță inculpatul intimat M. A. învederează că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.
Instanța pune în vedere părților să precizeze dacă mai au alte cereri de formulat.
Reprezentantul parchetului și apărătorul ales al inculpatului intimat M. A. învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, casarea sentinței penale atacate și rejudecând a se dispune în temeiul art.118 lit.b Cod penal confiscarea toporului deținut de inculpatul M. A. și care a fost folosit la săvârșirea faptei.
Avocat Surpețeanu M., apărătorul ales al inculpatului intimat M. A. învederează că nu se opune admiterii recursului parchetului și a se dispune confiscarea toporului deși acesta aparținea familiei inculpatului.
Inculpatul M. A., având ultimul cuvânt învederează că lasă la aprecierea instanței soluția asupra recursului.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față constată:
Prin sentința penală nr. 366/8 octombrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ pronunțată de J. A. I. în dosarul nr._, s-au hotărât următoarele:
A fost admisă cererea inculpatului de judecare în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
În baza art. 3201 C.p.pen. a fost condamnat inculpatul M. A. la:
- pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată,
- pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991 republicată.
În baza art. 33 lit. a raportat la art. 34 alin.1 lit b C.pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 71 C.pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b C.pen.
În baza art. 81 - 82 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 4 luni.
În baza art. 359 C.p.pen. i s-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 C.pen.
În baza art. 71 alin. 5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 191 alin. 1 C.p.pen. a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 320 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei reprezentând onorariu parțial pentru avocat din oficiu s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului A..
În baza art. 114 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 raportat la art. 203 alin. 1 lit. a din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006, s-a dispus ca, la data rămânerii definitive, sentința să se comunice Inspectoratului de Poliție al Județului A.– Serviciul Poliției Rutiere în vederea anulării permisului de conducere al inculpatului.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a constata următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1106/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul A. a fost trimis în judecată inculpatul M. A., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 87 al 5 din OUG 195/2002 și art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 07.09.2012 sub nr._ .
În actul de sesizare al instanței, în sarcina inculpatului s-a reținut că la data de 02.07.2011 a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, pe drumurile publice, având în sânge o îmbibatie alcoolică peste limita legală în timp ce avea asupra sa și un topor cu care a amenințat participanții la trafic iar la solicitarea organelor de politie a refuzat să se supună recoltării probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, respectiv: procesul verbal de constatare a infracțiunii și planșe foto (f. 6-11), declarațiile inculpatului ( 12-13), declarațiile martorilor S. A., B. I. A., C. R. ( f. 14-23), copia registrului de primiri urgențe ( f. 24), dovada de ridicare a unui topor, a unui briceag și a unui cuțit cu panoplie găsite în mașina inculpatului ( f.37), prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 02.07.2011 în jurul orelor 03,10 Politia orașului Cugir a fost sesizată de către C. R. cu privire la autoturismul în care se afla ca pasager, fiind condus de numitul B. I. A., era urmărit în trafic pe raza orașului Cugir și a localității Vinerea și amenințat cu un topor de conducătorul autoturismului marca Dacia Solenza cu nr. de înmatriculare_ . Organele de politie s-au deplasat înspre locul indicat și observând în trafic autoturismul respectiv, i-au efectuat semnalul regulamentar de oprire a conducătorului acestuia care însă nu s-a conformat, rulând cu viteză în direcția Vinerea. Echipajul a pornit în urmărirea sa punând în funcțiune semnalele luminoase și acustice iar la km 6 +800 m pe DJ 704, au găsit autoturismul avariat, ieșit în afara părții carosabile
Conducătorul auto a fost identificat în persoana inculpatului M. A. căruia, întrucât emana miros de alcool, i s-a solicitat să efectueze testarea cu aparatul etilotest, însă acesta a refuzat. A fost condus apoi la Spitalul orășenesc Cugir unde în prezența personalului medical, a refuzat și recoltarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei deși i s-a adus la cunoștință că prin aceasta săvârșește o infracțiune.
Pe parcursul urmăririi penale, în declarația olografă, inculpatul a recunoscut faptele comise, ulterior sustrăgându-se urmăriri penale prin plecarea din țară
Inculpatul nu se află la prima confruntare cu legea penală fiind sancționat de către P. de pe lângă J. A. I. cu amendă administrativă, în două rânduri, în anul 203 pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 194 al 2 C. penal și în anul 2008 pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 217 C. penal. De asemenea din fișa de cazier auto reiese că inculpatul a mai fost identificat de două ori conducând sub influenta băuturilor alcoolice, fiind sancționat contravențional și suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe o perioada de 90 de zile majorată cu încă 30 de zile fiecare.
În cursul judecății, inculpatul a declarat până la citirea actului de sesizare că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, fiind incidente dispozițiile art.320 ind.1 C.pr.pen. (f. 30).
În drept, fapta inculpatului M. A. care la data de 02.07.2011 a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, pe drumurile publice, având în sânge o îmbibatie alcoolică peste limita legală în timp ce avea asupra sa și un topor cu acre a amenințat participanții la trafic iar la solicitarea organelor de politie a refuzat să se supună recoltării probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 87 al 5 din OUG 195/2002 și art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată
La individualizarea pedepselor prima instanță a avut în vedere criteriile generale ale Codului penal prev. de art. 72 C.pen. respectiv dispozițiile părții generale prevăzute în acest cod, limitele de pedeapsă prevăzute pentru faptele comise de inculpat, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana infractorului și de împrejurarea care atenuează sau agravează răspunderea penală.
De asemenea prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 320 indice 1 C.pr.pen. potrivit cărora limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite se vor reduce cu o treime față de faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptei până la citirea actului de sesizare.
Pe cale de consecință, inculpatul a fost condamnat cum mai sus s-a arătat.
Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen, recurs P. de pe lângă J. A. I., solicitând casarea sentinței și, în rejudecare, a se dispune confiscarea toporului prin deținerea căruia inculpatul a săvârșit infracțiunea prev. de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991.
Analizând recursul în limita învestirii, pe baza motivelor invocate și a celor ce pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea reține că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
Prima instanță, făcând o justă apreciere a probelor administrate în faza de urmărire penală, că inculpatul se face vinovat, între altele, de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, constând în aceea că a purtat, fără drept, în locuri și împrejurări în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, un topor, amenințând cu acesta un participant la traficul rutier.
Reținând cele de mai sus, prima instanță ar fi trebuit să facă și aplicarea art. 118 alin. 1 lit b din Codul penal și să confiște de la inculpat toporul folosit la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991.
O astfel de măsură de siguranță se impunea în cauză pentru realizarea scopului prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, prevăzut de art. 111 din Codul penal, având în vedere și modalitatea de săvârșire a infracțiunii, dar și lipsa incidenței prevederilor art. 118 alin. 2 din Codul penal.
Neprocedând la confiscare, prima instanță a pronunțat o hotărâre contrară legii, ceea ce constituie cazul expres de casare prev. de art. 3859 pct. 172 din Codul de procedură penală.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 38515 pct. 2 lit. d din Codul de procedură penală, Curtea va admite recursul declarat de către P. de pe lângă J. A. I. împotriva sentinței penale nr. 366/8 octombrie 2012 pronunțată în dosarul nr._, va casa sentința penală atacată numai sub aspectul omisiunii aplicării față de inculpatul M. A. a măsurii de siguranță a confiscării speciale și, rejudecând în aceste limite:
În baza art. 118 lit.b Cod penal, va dispune confiscarea specială a toporului folosit de inculpatul M. A. la săvârșirea infracțiunii prev. de art.2 pct.1 din Legea nr. 61/1991, identificat prin dovada . nr._ aflată la fila 37 din dosarul nr.1106/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul A..
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură, penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
Onorariul parțial acordat apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în conformitate cu art. 5 lit. a și art. 6 din Protocolul privind onorariile apărătorilor din oficiu, în cuantum de 50 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de către P. de pe lângă J. A. I. împotriva sentinței penale nr. 366/8 octombrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ .
Casează sentința penală atacată numai sub aspectul omisiunii aplicării față de inculpatul M. A. a măsurii de siguranță a confiscării speciale și, rejudecând în aceste limite:
În baza art. 118 lit.b Cod penal dispune confiscarea specială a toporului folosit de inculpatul M. A. la săvârșirea infracțiunii prev. de art.2 pct.1 din Legea nr.61/1991, identificat prin dovada . nr._ aflată la fila 37 din dosarul nr.1106/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul A..
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Onorariul parțial acordat apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 50 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.12.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
E. B. A. B. A. I. P.
GREFIER
T. C.
Red. CT
Dact. CT 2 ex/21.12.2012
J.F. D. N.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 137/2012. Curtea de... | Rejudecarea după extrădare. Art.522 ind.1 C.p.p.. Decizia nr.... → |
|---|
