Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 195/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 195/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 11-12-2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 195/2012
Ședința nepublică de la 11 Decembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A. M.
Judecător S. T.
Judecător M. F. F.
Grefier A. B.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel A.-I. reprezentat de
Procuror A. P.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de partea responsabilă civilmente B. V., împotriva sentinței penale nr.142/03.10.2012 pronunțate de către Judecătoria S. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul intimat B. R. G. internat în Centrul de Reeducare Buziaș asistat de avocat B. C. apărător ales și partea responsabilă civilmente L. M. lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța din oficiu raportat la starea de minoritate a inculpatului pune în discuția părților publicitatea ședinței de judecată.
Reprezentanta parchetului și apărătorul ales al inculpatului având pe rând cuvântul solicită declararea ședinței nepublice raportat la starea de minoritate a inculpatului.
Instanța, raportat la starea de minoritate a inculpatului B. R. declară ședință nepublică și dispune evacuarea publicului care nu are legătură cu prezenta cauză din sala de judecată.
Numita B. M. învederează instanței că se numește L. M. și este mama inculpatului minor B. R. și din greșeală ca și la instanța de fond a fost citată cu numele de B. M..
Întrebat fiind de către instanță la cererea apărătorul ales inculpatul minor B. R., învederează instanței că își însușește recursul declarat în cauză de tatăl său B. V..
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat B. C. apărător ales al inculpatului B. R. G. având cuvântul solicită în baza disp. art.385/9 pct.14 Cod procedură penală admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza aplicarea unei pedepse cu suspendarea prev. de art.110 Cod penal.
Având în vedere că la fond (filele 97 și 99) inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă și a fost de acord să fie judecat după procedura simplificată prev. de art.320/1 Cod procedură penală iar mama inculpatului este de acord să achite întreg prejudiciul cauzat solicită în baza disp. art.110 rap la art.104, 106 Cod penal reducerea pedepsei care este prea aspră sau aplicarea unei alte măsuri inculpatul este un minor în vârstă de doar 15 ani și așa cum rezultă din raportul medico legal efectuat în cauză acesta avea discernământul diminuat la data săvârșirii faptei.
Partea responsabilă civilmente L. M. având cuvântul solicită aplicarea minorului unei pedepse cu suspendare și promite că inculpatul nu va mai săvârșit astfel de fapte.
Reprezentanta parchetului având cuvântul solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală față de inculpat s-a luat o măsură educativă și nu i s-a aplicat o pedeapsă, măsură care este mai eficientă decât pedeapsa cu suspendarea executării raportat la referatul de evaluare întocmit în cauză de către S. de Probațiune de pe lângă tribunalul A. și din care rezultă că în familie există modele indezirabile, respectiv fratele inculpatului are un temperament impulsiv și are antecedente penale.
Mai mult în raportul medico-legal comisia medicală s-a pronunțat pentru internarea în Centrul de Reeducare tocmai pentru ca acesta să-i reia cursurile școlare și ședințele psihologice.
În concluzie susține că măsura educativă dispusă de către instanța de fond este mai eficientă decât aplicarea unei pedepse în condițiile suspendării executării acesteia.
Inculpatul B. R. G. în ultimul cuvânt solicită aplicarea unei pedepse cu suspendarea deoarece regretă faptele și nu va mai face așa ceva.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului declarat constată următoarele:
Prin sentința penală nr.142/03.10.2012 pronunțată de către Judecătoria S. în dosar nr._ s-a dispus în baza art.101 C.pen. rap. la art.104 și art.106 C.pen. internarea în Centrul de reeducare Buziaș până la împlinirea vârstei de 18 ani, a inculpatului minor B. R. G. ( cu d.p.la dosar) pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art.208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a, și i C.pen. cu aplic art. 41 alin. 2 art.99 și urm. C.pen și art. 320 ^1 din Codul de procedură penală.
S-a atras atenția inculpatului minor asupra dispozițiilor art. 108 C.pen. privind condițiile revocării internării minorului.
În baza art. 490 alin. 1 și 2 C.pr.pen. s-a dispus executarea de îndată a măsurii luate și trimiterea unei copii după hotărâre organului de poliție de la domiciliul minorului.
În baza art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească suma de câte 800 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei - onorariu apărătorilor din oficiu – va fi virată în contul BCAJ.
Potrivit art. 320 ind. 1 alin.5 Cod procedura penală s-a disjuns acțiunea civilă.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut, în esență, de către instanța de fond că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria S., a fost trimis în judecată inculpatul minor B. R. G. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1, 209 lit. a,i C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 99 și urm. C.pen.
În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului minor B. R. G. că în cursul lunilor aprilie - decembrie 2011,singur sau împreună cu alți minori, a comis mai multe acte de sustragere pe raza mun. S., în dauna mai multor părți vătămate, faptele acestuia prezentând un grad de pericol social ridicat, cu un deosebit impact în rândul comunității locale.
În cursul judecării cauzei inculpatul minor a declarat că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecarea să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, personal în fața instanței (fila 97 ds. fond).
Din probele administrate în cauză în cursul anchetei penale, apreciate în condițiile aplicării procedurii simplificate potrivit art. 320/1 Cod proc.pen., se reține că inculpatului minor B. R. G., în cursul lunilor aprilie-decembrie 2011, în realizarea aceleași rezoluții infracționale, împreună cu mai multe persoane, prin efracție și escaladare, a sustras mai multe bunuri în dauna a mai multor persoane vătămate, cauzând un prejudiciu total de 10.050 lei.
În drept, s-a reținut că fapta minorului întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat, fapte prev. de art. 208 al 1, 209 lit. a, i C.pen. cu aplicarea art. 41 al 2 C.pen. și art. 99 și urm. C.pen.
Din raportul de expertiză medico legală psihiatrică privind pe inculpatul minor B. R. G., rezultă că acesta, în momentul săvârșirii faptelor avea discernământul ușor diminuat (f nr. 329).
La individualizarea pedepsei în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal instanța va avea în vedere, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege, precum și concluziile referatului de evaluare întocmit de S. de probațiune de pe lângă T. A. (filele 53-57 ) .
Prin urmare, instanța a apreciat că în cauză aplicarea unei măsuri educative este cea mai eficientă pentru reeducarea minorului, respectiv, internarea într-un centrul de reeducare, cu executarea de îndată a măsurii luate .
Cât privește latura civilă a cauzei potrivit art. 320 ind. 1 alin.5 Cod procedură penală s-a dispus disjungerea acțiunea civilă.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs în termenul legal, nemotivat în scris partea responsabilă civilmente B. V., recurs însușit de către inculpatul minor, potrivit declarației date de acesta la termenul de judecată din 11 decembrie 2012.
În susținerea orală a motivelor de recurs apărătorul ales al inculpatului minor B. R. G. a solicitat în baza disp. art.385/9 pct.14 Cod procedură penală admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza aplicarea unei pedepse cu suspendarea prev. de art.110 Cod penal.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma criticilor invocate, care vizează cazurile de casare prevăzută de art. 385/9 pct. 14 Cod.pr.p., precum și din oficiu, conform dispozițiile art. 385/6 și 385/9 alin. 3 Cod pr.p., Curtea constată că recursul declarat nu este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Curtea, din analiza probelor administrate în cauză constată că instanța de judecată a reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului minor, în contextul aplicării corecte a procedurii recunoașterii vinovăției, atribuind faptelor săvârșite de minor o încadrare juridică legală, faptele comise de inculpatul minor întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 al 1, 209 lit. a, i C.pen., cu aplicarea art. 41 al 2 C.pen. și art. 99 și urm. C.pen.
Și sub aspectul individualizării judiciare a sancțiunii penale aplicate minorului instanța de fond a procedat la o justă aplicare a dispozițiilor art. 99 și urm. din Codul penal.
Relativ la aceasta este de observat că recurenta partea responsabilă civilmente a solicitat aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, cerere inadmisibilă din perspectiva dispozițiilor art. 385/8 Cod proc.pen.
A-i aplica minorului o pedeapsă chiar cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, ar însemna o agrava a situației minorului ceea ce este inadmisibil.
Chiar trecând peste acest aspect, Curtea constată că raportat la faptele săvârșite, la debutul infracțional timpuriu alături de dorința cultivată a minorului de câștiguri materiale facile și ilicite, se apreciază că aplicarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare este pe deplin justificată și eficientă în scopul reeducării și prevenirii comiterii de noi fapte penale de către minor.
Curtea de Apel constată că instanța de judecată a făcut o corectă individualizare a sancțiunii penale aplicată inculpatului minor în acord cu dispozițiile art. 99 și urm. din Codul penal, care reglementează minoritatea
Potrivit art. 100 alin. 1 Cod penal, față de minorul care răspunde penal se poate lua o măsură educativă ori i se poate aplica o pedeapsă, ținându-se seama de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportarea lui, de condițiile în care a crescut și în care a trăit.
În speță, în mod corect și în concordanță cu circumstanțele reale ale săvârșirii faptei și cu datele ce caracterizează persoana minorului s-a stabilit că luarea măsurii educative a mustrării sau a libertății supravegheate nu este suficientă pentru îndreptarea acestuia.
Sub acest aspect este de arătat că aplicarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare a fost just individualizată, instanțele ținând seama de gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, împrejurările săvârșirii lor, consecințele faptei și prejudiciul cauzat, dar și persoana inculpatului, respectiv, faptul că a comis faptele la 16 ani, a recunoscut faptele comise și nu are antecedente penale.
În baza propriului examen critic, Curtea nu poate face abstracție de concluziile referatului de evaluare efectuat în cauză cu privire la situația minorului.
În concert, referatul de evaluare întocmit de S. de probațiune de pe lângă T. A. (filele 53-57 ) a evidențiat că inculpatul locuiește într-o zonă cu potențial criminogen, în proximitate regăsindu-se persoane care manifestă comportament antisocial, își petrece timpul într-un anturaj cu un comportament reprobabil în comunitate. A părăsit școala în clasa a-V-a, nu-și respectă părinții, iar simpla recunoaștere a faptei comise nu convinge necesitatea aplicării unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, raportat la numărul de fapte comise până în prezent și la perseverența infracțională de care a dat dovadă. Astfel, măsurile luate de părinți pentru remedierea situației au fost ineficiente, aceștia nedispunând de resurse morale pentru a-l scoate pe minor din anturajul infracțional.
Mai mult decât atât, Curtea observă că factorii negativi exercită în prezent o forță motivațională mai intensă asupra comportamentului infracțional, comparativ cu factori pozitivi, acest lucru subminând motivația minorului pentru schimbare, aspecte ce rezultă din referatul de evaluare întocmit în cauză de S. de probațiune de pe lângă T. A. ( f. 44-47 ds. fond).
Curtea nu poate omite în analiza sancțiunii penale aplicată minorului concluziile aceluiași referat de evaluare întocmite în cauză în care se arată că stilul de viață al minorului și mediul în care trăiește este caracterizat de o oarecare toleranță cu privire la infracțiuni, că teama de pedeapsă resimțită în prezent are un efect temporar asupra stopării acțiunilor delicvente, pe fondul influențabilității, al nesincerității și al dezinteresului față de educație, converg către opinia că în prezent reechilibrarea și recuperarea socială a minorului este posibilă doar în condițiile în acer asupra acestuia s-ar institui o supraveghere strictă a modului de comportament, desfășurată de o instituție specializată, concomitent cu urmarea unui tratament de specialitate în vederea gestionării eficiente a stării de agresivitate manifestată de minor.
Tot astfel, Curtea de Apel în analiza sancțiunii penale aplicate minorului are în vedere disp. art. 40 din Convenția cu privire la Drepturile Copilului, apreciind că în cauză reabilitarea minorului, a respectului pentru drepturile omului și pregătirea acestuia pentru o viață responsabilă într-o societate liberă nu se poate realiza decât prin aplicarea unei măsuri educative privative de libertate .
Curtea consideră că inculpatul a avut până în prezent un parcurs negativ. Având în vedere vârsta mică de la care minorul a adoptat un comportament infracțional, dar mai ales perseverența de care dă dovadă în săvârșirea de fapte penale, în lipsa eficienței măsurilor luate de familie, instanța consideră că o schimbare pozitivă ar putea interveni doar în situația în care inculpatul ar fi internat în cadrul unui centru de minori. Această soluție ar răspunde pozitiv problemelor de comportament ale inculpatului în sensul că ar avea posibilitatea să continue pregătirea școlară și să dobândească o calificare, ar fi îndepărtat de actualul grup de prieteni cu comportament infracțional și de mediul în care trăiește în prezent.
Așadar, nu există temeiuri pentru o reindividualizare judiciară a sancțiunii penale aplicate inculpatului minor în sensul aplicării altei măsuri educative mai puțin restrictive.
Față de considerentele arătate, Curtea în baza dispozițiile art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr.p., va respinge ca nefondat recursul formulat de partea responsabilă civilmente B. V..
Ca o consecință a acestei soluții, în baza dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod pr.pen. va fi obligat recurentul la plata sumei de 250 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, se înaintează din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de partea responsabilă civilmente B. V. împotriva sentinței penale nr. 142/03.10.2012 pronunțate de Judecătoria S. în dosarul nr._ .
Obligă recurentul la plata sumei de 250 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, se înaintează din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați A..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11.12.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. A. M. S. T. M. F. F.
Grefier,
A. B.
Red./tehnored.S.T.
2ex/17.12.2012
J.F.L. M.
| ← Rejudecarea după extrădare. Art.522 ind.1 C.p.p.. Decizia nr.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 196/2012. Curtea de... → |
|---|
