Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 445/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 445/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 04-06-2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE PENALĂ Nr. 445/A/2014

Ședința publică de la 04 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. G. M.

Judecător C. M. M.

Grefier L. B.

Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. reprezentat prin:

M. C. - procuror

Pe rol se află pronunțarea asupra soluționării apelurilor declarate de P. de pe lângă J. S. și inculpatul S. I. împotriva sentinței penale nr. 151/20.03.2014, pronunțată de J. S. în dosar nr. _ .

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 27 mai 2014, prin care s-a dispus amânarea pronunțării la această dată.

C. DE A.

Asupra apelului penal de față:

I. Constantă că prin sentința penală nr. 151/20.03.2014, pronunțată de J. S. în dosar nr. _ în baza art.336 alin.1 C.pen., cu aplic.art.5 C.pen., art.61 alin.4 lit.c C.pen. a fost condamnat inculpatul S. I., fiul lui I. și E., născut la data de 22.10.1977, jud.S., domiciliat în Slimnic nr.53, jud. S., CNP_, cetățean român, posesor al C.I. . nr._, studii 8 clase, angajat la S.C. Universal Transport .. C., jud.S., căsătorit, fără copii minori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, la 220 zile-amendă pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

În baza art.61 alin.2 C.pen. s-a stabilit o sumă de 50 lei pentru o zi-amendă, inculpatul fiind obligat să plătească o amendă în cuantum de 11.000 lei.

În baza art.81 alin.1 C.pen. din 1969 cu aplic.art.5 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 1 an, termen de încercare calculat potrivit art.82 alin.2 C.pen. din 1969.

În baza art.15 alin. 2 din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod penal, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 C.pen. din 1969 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.274 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.272 alin.1 C.proc.pen. s-a obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.274 alin.1 C.proc.pen. onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei rămâne în sarcina statului.

În considerente instanța de fond a reținut următoarele:

În data de 6.12.2011 inculpatul S. I. s-a deplasat la locuința martorului Mașca N. (situată pe . Slimnic), unde a consumat vin de casă, iar în jurul orei 17.30 a fost sunat de mama sa, care i-a cerut să meargă urgent acasă, deoarece unul dintre copii este bolnav, motiv pentru care inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_, în autoturism aflându-se și soția sa, numita S. M. S.. Deoarece inculpatul a plecat de pe loc fără a semnaliza și fără a se asigura, la ora 17.25 echipajul de poliție aflat într-un autoturism pe DN 14, pe . aparat R., a pornit în urmărirea autoturismului condus de inculpat. Inculpatul nu a oprit imediat, deși mașina poliției avea semnalele acustice și luminoase în funcțiune, continuându-și deplasarea timp de aproximativ două minute până pe . localitate, unde a oprit.

După ce a coborât de la volan inculpatul a fost testat la ora 17.30 cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind 0,90 mg/l alcool pur în aerul expirat, după care a fost condus la Spitalul Clinic Județean de Urgență S., unde i-au fost recoltate probe biologice de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, prima probă la ora 18:30, iar cea de a doua probă la ora 19:30 la prima probă inculpatul având o concentrație de 2,20 g/l alcool pur în sânge, iar la cea de-a doua o valoare de 2,00 g/l alcool pur în sânge.

Această stare de fapt este dovedită prin următoarele mijloace de probă:

-procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (filele 8-10 dosar de urmărire penală);

- imaginile surprinse de aparatul R. în data de 6.12.2011 între orele 17.25-17.27 și aflate pe CD-ul depus la fila 11 din același dosar;

-fișa cu rezultatul testării inculpatului cu aparatul etilotest –0,90 mg alcool pur în aerul expirat (fila 14 dosar de urmărire penală);

-buletinul de analiză toxicologică de laborator prin care s-a stabilit că la ora 18.30 inculpatul avea o alcoolemie de 2,20%o, iar la ora 19.30 o alcoolemie de 2.00%o (fila 14 dosar de urmărire penală);

-buletinul de examinare clinică a inculpatului întocmit de Spitalul Clinic Județean S. – Unitatea Primiri Urgențe (fila 12 dosar urmărire penală), din care rezultă că inculpatul a declarat că a consumat 2 l de vin în intervalul 16-18.

-declarațiile martorului Mașca M., care a asistat la testarea inculpatului cu aparatul etilotest și l-a auzit pe acesta afirmând că a băut două pahare de vin la locuința numitului Mașca N., după care s-a urcat la volanul autoturismului, intenționând să ajungă la locuința mamei sale, unde se aflau fetele inculpatului, una fiind bolnavă (filele 50-51 dosar de urmărire penală, fila 20);

- declarația martorului T. C. N. care a asistat la testarea inculpatului cu aparatul etilotest și l-a auzit pe acesta afirmând că a băut două pahare de vin la locuința numitului Mașca N., după care s-a urcat la volanul autoturismului, intenționând să ajungă la locuința mamei sale situată în Slimnic, pe . (fila 49 dosar de urmărire penală).

În declarația olografă (fila 19 dosar de urmărire penală) inculpatul a susținut că în după-amiaza zilei respective a băut 2 pahare cu vin acasă la martorul M. N., iar apoi, fiind sunat de mama sa, a plecat cu mașina spre domiciliul acesteia, situat pe .-și lua copiii, iar pe drum a fost oprit de echipajul de poliție.

Ulterior, în declarația pe care a dat-o după începerea urmăririi penale (filele 17-18) inculpatul a susținut că a băut 500 ml de rachiu de casă între orele 17:15 - 17:30, după care a fost sunat de mama sa, care i-a cerut să meargă urgent acasă întrucât unul dintre copii este bolnav.

Faptul că inculpatul a fost audiat în calitate de făptuitor între cele două recoltări de probe biologice (în timp ce era sub influența băuturilor alcoolice) nu este de natură a determina excluderea acestei declarației din materialul probator, cum a susținut apărătorul inculpatului.

Într-adevăr, examinând declarația dată de acesta la data de 6.12.2011, instanța a constatat că este redactată coerent, inculpatul declarând aspecte detaliate legate de felul și cantitatea băuturii alcoolice consumate și de activitățile desfășurate de el în acea zi. Mai mult, chiar și în buletinul de examinare clinică a inculpatului se menționează că inculpatul „pare” a fi sub influența alcoolului.

Revenirea inculpatului asupra propriei declarații este nejustificată și, în același timp, infirmată de propriile susțineri făcute în fața în fața martorilor asistenți la testarea sa cu aparatul etilotest, precum și în fața cadrului medical de la Unitatea Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean S. care l-a examinat clinic cu ocazia prezentării pentru recoltarea probelor biologice.

Declarațiile ulterioare ale martorului T. C. N. (filele 47-48 dosar de urmărire penală, fila 19) au fost și ele înlăturată de instanță la stabilirea stării de fapt, fiind în mod evident pro causa, martorul fiind în relații de prietenie cu inculpatul (este nașul acestuia). Examinând aceste declarații se constată că între ele există contradicții evidente, martorul nedeclarând absolut nimic în declarația olografă în sensul că inculpatul ar fi consumat alcool în locuința sa, ci relatând, în concordanță cu inculpatul și martorul Mașca M., că inculpatul a declarat că consumat două pahare de vin la locuința numitului Mașca N..

Pentru aceste considerente instanța a luat în considerare concluziile raportului de expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 1179/IX/d/48 din data de 12.02.2103 efectuat de IML Cluj –N., care concluzionează că prin raportare la ora opririi în trafic (17.27), la intervalul de timp scurs până la prima recoltare de sânge, la valoarea stabilită prin buletinul de analiză toxicologică și la consumul de alcool declarat de învinuit, rezultă o valoare teoretică a alcoolemiei mai mare de 0,80 g/%0, fiind apropiată de valoarea de 2,40 g/%0, fiind consecința unui consum de alcool mai mare decât cel declarat de inculpat (filele 41-41 dosar de urmărire penală). Într-adevăr, instanța constată că la Unitatea Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean S. inculpatul a declarat că a consumat 2 l de vin și nu doar două pahare, cum a susținut în fața polițiștilor și a martorilor asistenți.

Cât privește raportul de expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei 8986/IX/d/301 din data de 24.01.2013 întocmit de IML Cluj-N. (filele 35-36 dosar de urmărire penală), care a stabilit că în situația în care învinuitul ar fi băut 500 ml de țuică între orele 17:15 - 17:30 valoarea teoretică a alcoolemiei ar fi sub 0,80 g/%0, fiind apropiată de valoarea de 0,40 g/%0, instanța l-a înlăturat, deoarece concluziile raportului s-au întemeiat pe consumul de alcool despre care inculpatul a declarat că ar fi avut loc imediat anterior opririi sale în trafic de către organele de poliție, consum considerat de instanță neconform realității. Mai mult, dacă s-ar accepta susținerile ulterioare ale inculpatului și ale martorului T. C. N. ar rezulta că inculpatul a consumat 500 ml alcool între 17:15 (ora indicată de cei doi) și 17:25, (ora la care a început să fie înregistrat de aparatul R. circulând în trafic), ar însemna că inculpatul ar fi consumat cantitatea menționată în mai puțin de 10 minute (ținând cont și de intervalul aferent discuției telefonice avute cu mama sa), ceea ce, raportat la tăria declarată de cei doi cu privire la băutura alcoolică (50 grade) este neverosimil. Mai mult, martorul T. N. a declarat în fața instanței că inculpatul intenționa să stea mai mult timp în locuința martorului, ceea ce nu explică în niciun fel viteza și cantitatea mare de alcool pretins a fi consumate de inculpat.

Cât privește încadrarea juridică a faptei comise de instanța a reținut următoarele:

La data de 6.12.2012 era în vigoare O.U.G. nr.195/2002, care, în art.87 alin.1 cuprindea următoarea incriminare: conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoana care are o îmbibație alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

La data de 1.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal, care în art.336 incriminează infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzând în alin.1 următoarele: „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”

Conform art.5 alin.1 C.pen. în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Apărătorul inculpatului a susținut că legea penală mai favorabilă inculpatului este O.U.G. nr.195/2002, având în vedere atât condițiile de incriminare mai severe din noua reglementare, cât și concluziile raportului de expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei 8986/IX/d/301 din data de 24.01.2013 întocmit de IML Cluj-N., care au stabilit o alcoolemie a inculpatului de aproximativ 0,40%o, ceea ce, în opinia apărătorului, determina incidența cazului prevăzut de art.16 lit.b C.proc.pen. – fapta nu este prevăzută de legea penală (cu referire și la art.3 din Legea nr.187/2012).

Examinând cele două texte legale în discuție, prin raportare la fapta dovedită ca fiind comisă de inculpat - la data de 06.12.2011, orele 17:25 - 17:27, a condus autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_ pe DN 14, în localitatea Slimnic, jud. S., având la momentul conducerii autoturismului o îmbibație alcoolică de 2,40g/l, la momentul prelevării primei probe o 2,20 g/l alcool pur în sânge la prima probă și de 2,00 g/l alcool pur în sânge la proba a doua -, instanța a constatat următoarele:

Atât în perioada cât a fost în vigoare art.87 din O.U.G. nr.195/2002, cât și potrivit Noului C.pen., conducătorilor de autovehicule le-a fost interzis să consume băuturi alcoolice înainte de a le conduce, conducerea autovehiculelor sub influența acestor băuturi constituind fie contravenție, fie infracțiune, prin raportare la concentrația de alcool în sângele conducătorului auto.

Din acest punct de vedere, condițiile de incriminare a faptei comise de inculpat în noua reglementare nu diferă de cele prevăzute de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 decât prin prisma momentului raportat la care se are în vedere alcoolemia conducătorului de autovehicul: dacă vechea reglementare nu făcea sub acest aspect nicio referire, instanțele de judecată având în vedere fie alcoolemia determinată la prima prelevare, fie alcoolemia calculată retroactiv – dacă se solicita o expertiză în acest sens -, noua reglementare precizează expres că se are în vedere alcoolemia de la momentul prelevării mostrelor biologice.

În concret, așa cum s-a arătat mai sus, alcoolemia inculpatului, atât la momentul conducerii autoturismului, cât și la momentul prelevării mostrelor biologice depășește limita de 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Prin urmare, pentru determinarea legii penale mai favorabile, instanța a avut în vedere pedepsele prevăzute de lege pentru cele două infracțiuni, constatând că pentru infracțiunea prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 era închisoarea de la 1 la 5 ani, iar pentru infracțiunea prevăzută de art.336 alin.1 C.pen. este închisoarea de la 1 la 5 ani sau amenda.

Rezultă deci, că sub aspectul sancțiunii, mai favorabilă este noua reglementare, aceasta prevăzând pedeapsa amenzii alternativă cu pedeapsa închisorii.

Pe cale de consecință, instanța a reținut că fapta învinuitului S. I. care, la data de 06.12.2011, orele 17:25 - 17:27, a condus autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_ pe DN 14, în localitatea Slimnic, jud. S., având o îmbibație alcoolică peste 0,80 g/l alcool pur în sânge (respectiv 2,20 g/l alcool pur în sânge la prima probă și 2,00 g/l alcool pur în sânge la proba a doua), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.336 alin.1 C.pen. cu aplic.art.5 C.pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului instanța a avut în vedere prevederile art.74 C.pen. (Criteriile generale de individualizare a pedepsei) în sensul că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Conform art.74 alin.2 C.pen. când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedepse alternative, se ține seama de criteriile prevăzute în alin.1 și pentru alegerea uneia dintre acestea.

Ținând seama de faptul că inculpatul a condus autoturismul motivat de dorința de a ajunge la locuința mamei sale, unde se aflau fiicele lui, inculpatul aflând că una dintre ele era bolnavă, că inculpatul a avut o alcoolemie ridicată, punând în pericol siguranța participanților la trafic, dar a condus pe o distanță scurtă, că este angajat, se bucură de apreciere la locul de muncă, nu are antecedente penale, a avut o conduită procesuală oscilantă, este căsătorit și a absolvit 8 clase, instanța i-a aplicat acestuia pedeapsa amenzii.

Conform art.61 alin.2 C.pen. cuantumul amenzii se stabilește prin sistemul zilelor-amendă, iar suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 10 lei și 500 lei, se înmulțește cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile și 400 de zile.

Conform art.61 alin.3 C.pen. instanța stabilește numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei, iar cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabilește ținând seama de situația materială a condamnatului și de obligațiile legale ale condamnatului față de persoanele aflate în întreținerea sa.

În fine, conform art.61 alin.4 lit.c C.pen. limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între 180 și 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani.

Ținând cont de cele expuse mai sus cu privire la criteriile de individualizare a pedepsei, instanța i-a aplicat inculpatului pedeapsa amenzii de 220 zile-amendă și va stabili suma de 50 lei pentru o zi-amendă, urmând ca inculpatul să fie obligat să plătească o amendă în cuantum de 11.000 lei.

- pedeapsa aplicata este amenda;

- inculpatul nu a mai fost condamnat anterior;

- instanța a apreciat că, față de circumstanțele personale ale inculpatului, reținute mai sus, scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Această modalitatea de individualizare a pedepsei a fost aleasă de instanța de judecată în temeiul art.5 C.pen., fiind prevăzută de art.81 din C.pen. din 1969 și nemairegăsindu-se în Codul penal actual, fiind mai favorabilă decât instituția amânării aplicării pedepsei prevăzută de art. 83 C.pen. pentru care legea prevede un termen de supraveghere fix, de 2 ani, mai mare decât termenul de încercare prevăzut de C.pen. din 1969 în cazul pedepsei amenzii, care este de 1 an.

În baza art.274 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.272 alin.1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.274 alin.1 C.proc.pen. onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei va rămâne în sarcina statului.

II. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prev. de art. 410 C. pr. pen. P. de pe lângă J. S. și inculpatul S. I..

II. 1 P. de pe lângă J. S. critică soluția adoptată de J. S. cu privire la modalitatea de executare a pedepsei din perspectiva nivelului alcoolemiei pe care inculpatul îl avea la momentul efectuării testelor, atitudinii nesincere manifestate și a comportamentului avut în trafic în sensul nerespectării regulilor de circulație, circumstanțe care ar justifica executarea efectivă a pedepsei aplicate.

II.2 Inculpatul S. I., în cadrul motivelor expuse oral în data de 27.05.2014, ulterior dezvoltate în formă scrisă și depuse în termenul de amânare a pronunțării, critică soluția pentru aspecte de nelegalitate și netemeinicie în sensul:

- greșita schimbarea a încadrării juridice prin sentință care a general încălcarea dreptului la încălcare a inculpatului. Invocă jurisprudență a Curții Europene a Dreptu7rilor Omului (cauza A. C. vs. România) și expune cronologic etapele parcurse de la momentul dezbaterilor pe fon d din 29.0l.2014, repunere pe rol pentru a discuta legea penală mai favorabilă, consumat în 5.03.2014 și conținutul sentinței prin care a fost schimbată încadrarea juridică.

- greșita apreciere ca lege penală mai favorabilă a disp. art. 336 alin. 1 C. pen. în raport de dips. art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep.

- invocă regula potrivit căruia lege penală mai favorabilă este cea în vigoare la momentul săvârșirii faptei conform art. 15 alin. 2 din Constituția României ce stabilește că legea dispune doar pentru viitor, principiu înfrânt de art. 7 paragraf 1 din Convenția Europeană a drepturilor Omului, care justifică retroactivitatea legii mai favorabile. Precizează că elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 336 alin. 1 C. pen. sunt mai severe decât cele din reglementarea anterioară iar caracterul mai favorabil al unei norme penale trebuie privit în ansamblul său, ce presupune atât elementele constitutive, cât și pedeapsa. Argument suplimentar este șui împrejurarea că în sarcina inculpatului pot fi reținute și circumstanțe atenuante prevăzute de vechea legislație, ce face posibilă aplicarea amenzii penale.

- Invocă nelegalitatea pedepsei stabilită de instanța de fond din perspectiva deciziei Curții Constituțională nr. 265/2014 (argument invocat doar în cadrul concluziilor scrise) sub aspectul modalității de executare

- Susține că judecătorul fondului și-a depășit atribuțiile în contextul în care în deliberare a preluat din atribuțiile judecătorului de cameră preliminară singurul care poate aprecia asupra legalității și temeiniciei probelor și care poate exclude probe, judecătorul de fond având doar puterea aprecierii acestora conform art. 103 alin. 1 C. pr. pen. (critică invocată doar în cadrul concluziilor scrise)

- Criticile de netemeinicie a soluției instanței de fond vizează depășirea atribuțiilor judecătorului fondului în sensul anterior menționat printr-o greșită interpretare a probelor asupra cărora solicită o reinterpretare pentru considerente argumentate punctual la filele 13-14 în cadrul concluziilor scrise ce impun, în accepțiunea apărării, achitarea inculpatului S. I. pentru lipsa laturii obiective a infracțiunii în sensul că valoarea alcoolemiei la momentul opriri în trafic nu este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

III. Examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate și potrivit exigențelor impuse de art. 417 și urm. C. pr. pen., C. constată apelul fondat pentru următoarele considerente:

Criticile formulate în calea de atac vizează aspecte de nelegalitate a hotărârii și de netemeinicie raportat la modalitatea de executare a pedepsei stabilită de judecătorul fondului. Criticile sunt neîntemeiate din perspectiva în care, pe de o parte practica judiciară până la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014 a fost în sensul modalității tehnice uzitate de judecătorul fondului, iar pe de altă parte, punctual respingerea criticilor formulate de inculpat impun următoarele precizări:

- judecătorul fondului nu a procedat la schimbarea încadrării juridice și la o recalificarea faptei din perspectiva modificărilor legislative intervenite în cursul derulării procedurilor judiciare. Judecătorul relevă în conținutul hotărârii starea de fapt rezultată în urma analizei mijloacelor de probă, încadrează juridic fapta reținută în sarcina inculpatului, menționează în mod explicit evoluția cadrului legislativ aplicabil speței și prin comparație stabilește care este legea penală mai favorabilă în raport de practica judiciară la momentul soluționării pe fond a cauzei.

- din perspectiva deciziei interpretative a Curții Constituționale, în calea de atac s-a stabilit că dispozițiile Codului penal actual reprezintă lege penală mai favorabilă, pentru considerente ce urmează a fi arătate în conținutul acestei decizii.

- Este neîntemeiată critica potrivit căruia judecătorul fondului și-ar fi depășit atribuțiile preluând din atribuțiile judecătorului de cameră preliminară în considerarea disp. art. 4 alin. 1 și art. 7 din Legea 255/2013, care stabilesc împrejurarea că actele de procedură îndeplinite înainte de . Codului de procedură penală, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege, judecata în situația în care era începută cercetarea judecătorească urmând să se desfășoare potrivit legii noi.

- Este neîntemeiată critica referitoare la lipsa laturii obiective a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului motivat de împrejurarea că valoarea alcoolemiei la momentul opririi în trafic nu ar fi dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă în contextul în care inculpatului i-au fost prelevat 2 probe de sânge și s-au efectuat raport de expertize medico-legale de calcul retroactiv al alcoolemiei iar Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește prin decizie nr. 3 din 12.05.2014 dată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală că „ în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală este cel dat de prima prelevare”.

Din perspectiva analizei obiective a probelor administrate în cele două faze procesual penale s-a stabilit, dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, că ea constituie infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului, reglementat anterior în conținutul art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 și în conținutul art. 336 C. pen. actual și a fost săvârșită de inculpatul apelant.

Hotărârea este criticabilă din perspectiva conținutului lămuritor adus de decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, ce a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 372/20.05.2014, deci la o dată ulterioară analizei efectuată de către judecătorul fondului incidenței art.5 C. pen. actual. La data pronunțării hotărârii jurisprudența instanțelor naționale erau în sensul aspectelor relevate de către judecătorul fondului.

În considerarea faptului că infracțiunea pentru care este judecat inculpatul a fost săvârșită la data de 6.12.2012 când în vigoare erau dispozițiile OUG 195/2002 iar cu începere din 1.02.2014 normele codului penal au suferit modificări substanțiale se pune problema stabilirii legii penale mai favorabile din perspectiva disp. art. 5 C. pen. actual.

În acord cu decizia Curții Constituționale anterior menționate coroborat cu art. 7 paragraf 1 din Convenție nu se permite combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea legii penale mai favorabile, instanța stabilind printr-o analiză comparativă in concreto că lege penală mai favorabilă în speță este dispoziția Codului penal actual sub aspectul cuantumului pedepsei, dar sub aspectul executării a apreciat ca fiind mai favorabilă dispoziția Codului penal anterior .

Potrivit disp. în vigoare la data săvârșirii faptei și acelor în vigoare la data soluționării căii de atac, din perspectiva stabiliri lex mitior efect al confruntării legilor penale anterior menționate cu actele materiale exercitate de către inculpat, C. va reda în continuare dispozițiile legale ce permit stabilirea legii care este efectiv cea mai favorabilă acuzatului.

Judecătorul fondului a stabilit că actele materiale exercitate de către inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, recalificată juridic potrivit noilor dispoziții ale Codului penal.

Potrivit acestei dispoziții legale pedeapsa pentru infracțiunea comisă de inculpat este închisoare de la 1 la 5 ani, iar pentru infracțiunea prevăzută de art.336 alin.1 C.pen. este închisoarea de la 1 la 5 ani sau amenda.

Din punct de vedere a legii penale mai favorabile pentru considerentele anterior invocate este mai favorabilă legea nouă, deoarece analiza celor două categorii de legi trebuie să aibă în vedere atât tipurile de pedeapsă (în speță amenda este mai favorabilă) cât și modalitățile de executare care trebuie analizate global . Instanța menționează că recalificarea juridică atribuită actelor materiale exercitate de către inculpat nu echivalează cu o schimbare a încadrării juridice din perspectiva în care fapta există în materialitate sa, întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni ce constituie cap de acuzare și a fost săvârșită de către inculpat sub forma intenției directe reținute corect de către judecătorul fondului, schimbarea operând exclusiv numai în privința numerotării articolelor.

În considerarea acestor împrejurări și potrivit disp. art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen. se vor admite apelurile declarate de P. de pe lângă J. S. și inculpatul S. I. împotriva sentinței penale nr. 151/20.03.2014, pronunțată de J. S. în dosar nr. _ .

Se va desființa sentința primei instanțe în limitele prev. de art. 423 C. pr.pen. și rejudecând cauza în limitele Deciziei C.C. nr. 265/2014, vor fi înlăturate dispozițiile privitoare la suspendarea executării pedepsei din C.pen. anterior pentru evitarea aplicării unei lex tertia.

Constată întrunite condițiile cumulative prev. de art. 83 C.pen. actual și va dispune amânarea executării pedepsei de11.000 lei amendă penală pe durata unui termen de încercare de 2 ani.

În temeiul art 85 C.pen. actual pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul S., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 85 alin. 2 C.pen. actual instanța va impune condamnatului să execute următoarele obligații:

a) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;

b) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.

În temeiul art. 85 alin.2 C.pen. actual pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 30 de zile, sub supravegherea serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul S..

Va atrage atenție inculpatului asupra dispozițiilor art. 87-89 C.pen. actual.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art. 275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Pentru aceste motive

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de P. de pe lângă J. S. și inculpatul S. I. împotriva sentinței penale nr. 151/20.03.2014, pronunțată de J. S. în dosar nr. _ .

Desființează sentința penală atacată sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile din perspectiva Deciziei C.C. nr. 265/2014 și rejudecând cauza în aceste limite:

1. Stabilește că dispozițiile Codului penal actual reprezintă lege penală mai favorabilă.

Înlătură dispozițiile privitoare la suspendarea executarii pedepsei din C.pen. anterior.
În temeiul art. 83 C.pen. actual dispune amânarea executării pedepsei de11.000 lei amendă penală pe durata unui termen de încercare de 2 ani.

În temeiul art 85 C.pen. actual pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul S., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 85 alin. 2 C.pen. actual instanța impune condamnatului să execute următoarele obligații:

c) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;

d) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.

Atrage atenție inculpatului asupra dispozițiilor art. 87-89 C.pen. actual.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art. 275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 04.06.2014.

PREȘEDINTE Judecător

A. G. M. C. M. M.

Concediu odihnă

semnează președinte instanței

P. A. I.

Grefier

L. B.

Red CM/10.07.2014

Tehn LB/10.07.2014/ 2 exp.

Jud fond A. S.

← Omorul calificat. Art.189 NCP. Decizia nr. 481/2014. Curtea de...		Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... →

Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 445/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 445/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA