Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 42/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA

Decizia nr. 42/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 26-02-2013

Dosar nr. _

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE PENALĂ Nr. 42/A/2013

Ședința publică de la 26 Februarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. G.

Judecător L. C.

Grefier I.-M. M.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:

M. C. - procuror

Prezentul complet a fost constituit în conformitate cu dispozițiile art. 95 și următorii din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă T. S. împotriva sentinței penale nr. 229/29.12.2011 pronunțată de T. S. în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:

- inculpatul intimat B. G., asistat de avocat ales Baier N.;

- inculpata intimată C. C., asistată de apărătorul ales, avocata R. D.;

- inculpatul intimat P. N., asistat de apărătorul ales, avocata R. D.;

- inculpata P. E., asistată de apărătorul ales R. D.;

- pentru partea civilă intimată . SRL, apărătorul ales, avocata R. D.,

lipsă fiind celelalte părți.

Se constată că avocata T.-P. L., apărător desemnat din oficiu pentru inculpații B. G., C. C., P. N. și P. E. a fost prezentă în sala de judecată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la dosar a fost depusă o cerere din partea avocatei T.-P. L., apărător desemnat din oficiu pentru inculpații B. G., C. C., P. N. și P. E. prin care solicită a se constata încetarea mandatului său din oficiu față de prezentarea apărătorilor aleși ai inculpaților pentru care a fost desemnată din oficiu, după care:

Avocata R. D. arată că la dosar la filele 7 și 8 sunt alte documente de la alt dosar și se impune dezatașarea acestora.

Instanța dispune dezatașarea filelor 7 și 8 de la dosarul cauzei și le va atașa la dosarul nr._ .

Avocata R. D. arată că inculpații P. N. și P. E. trebuia citați pe . se impune clarificarea.

Întrebat fiind, inculpatul B. G. arată că nu dorește să facă declarații suplimentare.

Întrebat fiind, inculpatul C. C. arată că nu dorește să facă declarații suplimentare.

Întrebat fiind, inculpatul P. N. arată că nu dorește să facă declarații suplimentare.

Întrebat fiind, inculpatul P. E. arată că nu dorește să facă declarații suplimentare.

Instanța constată că nu sunt alte cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta Parchetului solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă T. S., pe care îl susține în parte, și anume, solicită admiterea motivelor de apel privind pe inculpații B. G. și P. N. privind infracțiunea de abuz în serviciu, întrucât a intervenit prescripția specială.

Reprezentanta Parchetului susține motivele de apel ale Parchetului de pe lângă T. S. și pentru inculpata intimată P. E., arătând că se impune încetarea procesului penal. Cu privire la restul motivelor de apel, solicită instanței să se pronunțe și cu privire la acestea deși la termenul de judecată anterior casării nu s-a susținut de procurorul de ședință și aceste motive de recurs.

Avocat Baier N., apărător ales al inculpatului intimat B. G. arată că în baza art. 10 alin. 2 C. pr. pen. a solicitat continuarea procesului penal iar prin decizia Curții de Apel s-a respins apelul declarat de P. în sensul că nu s-a impus casarea, căci cantitatea de zahăr a fost expediată beneficiarului transportului. Această cantitate a rezultat din descărcarea unei nave. S-a reținut că partea civilă ar fi prejudiciată prin expedierea de marfă. Depozitarul nu a făcut dovada prejudiciului. Controalele nu au demonstrat nici un prejudiciu. Arată că în mod legal și temeinic a fost respins apelul formulat în cauză. Nu se poate reține vinovăția inculpatului B. G.. Arată că față de decizia de casare, primul motiv de apel vizează trimiterea spre rejudecare, existând diferențe între dispozitiv și considerentele hotărârii penale atacate. În data de 20.09.2007, Judecătoria S. a schimbat încadrarea juridică reținând că s-a produs o vătămare mai mare de 200.000 lei și s-a declinat judecarea cauzei în favoarea Tribunalului S.. Arată că instanța de fond s-a raportat la art. 215 alin. 5 Cod penal și nu la infracțiunea inițială. Solicită respingerea celei dea doua critică. Arată că există corespondent între actele de la dosar și sentința penală pronunțată. Arată că procurorul la fond a pus concluzii de achitare pentru toți inculpații din cauză. S-a stabilit care este statutul societății agrotransport și aceasta are activitate de angajare. Probatoriul testimonial atestă că toate actele s-au încheiat cu acordul tuturor părților. Există trei rapoarte de expertiză contabilă. Arată că sunt aceleași probe și în ceea ce privește a doua infracțiune de abuz în serviciu. Agrexul mai avea de recuperat bani, a fost audiat lichidatorul judiciar. În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată, beneficiarul transportului este o societate din Anglia care a arătat la urmărire penală că nu are nici un prejudiciu. Solicită respingerea apelului declarat de parchet ca nefondat.

Avocata R. D., apărător ales al inculpaților intimați C. C., P. N., P. E. și al părții vătămate intimate . SRL, solicită:

- cu privire la primul motiv de apel al parchetului, respingerea ca nefondat a acestuia, acesta face trimitere la schimbarea încadrării juridice pentru inculpata P. E.. P. încheierea din data de 23.11.2011 P. a făcut o cerere de schimbare a încadrării juridice pentru inculpata P. E. din infracțiunea prev. de art. 215 alin. 2 cu art. 40 și 33 Cod penal, instanța a schimbat încadrarea juridică în art. 289 L. 43. P. rechizitoriu se reține un prejudiciu în sarcina părții civile. Solicită instanței să ia în considerare concluziile sale din data de 21.11 dar și poziția părții civile din vol. IV fila 170, vol. 6 fila 68 dos UP prin care S. L. nu s-a constituit parte civilă, nu a formulat nicio pretenție. Instanța de fond a procedat corect la schimbarea încadrării juridice. În baza art. 13 alin. 2 C. pr. pen. s-a continuat procesul penal și a fost achitată inculpata P. E. în baza art. 10 lit. d C. pr. pen. Motivul în scris al parchetului este nefondat cu privire la inculpata P. E.;

- în ceea ce privește inculpații C. C. și P. N., criticile parchetului sunt nefondate și achiesează la concluziile depuse de avocat Baier N.. Arată că între cele două societăți comerciale a existat o relație de dependență comercială. Firma A. deținea 25 la sută. A. deținea 15 la sută. Consiliul de administrare era reciproc. Solicită a se avea în vedere faptul că o adresă a consiliului de administrare nu poate abroga o hotărâre de guvern. Arată că inculpatul B. putea contracta. Nu este întrunită latura obiectivă în ceea ce privește inculpații P. N.. C. C. și B. G.. În raport de motivele invocate de parchet s-a luat în considerare documentele contabile care erau în procedura insolvenței, raportat la Legea nr. 82/1991 cu normele de aplicare, aceste date sunt raportate, acestea trebuia să apară în evidența contabilă a lui A., documentele contabile ale lui A. sunt elocvente, nefiind niciun prejudiciu. Solicită achitarea inculpaților în baza art. 10 lit. d C. pr. pen.

Concluzionând, avocata R. D. solicită instanței să se pronunțe cu privire la toate motivele de apel formulate de parchet. Solicită respingerea apelului declarat de parchet ca nefondat și menținerea sentinței penale atacate ca legală și temeinică.

Inculpatul B. G., având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat.

Inculpata C. C., având ultimul cuvânt, arată că este nevinovată.

Inculpatul P. N., având ultimul cuvânt, solicită respingerea apelului declarat de P. și precizează faptul că este nevinovat.

Inculpata P. E., având ultimul cuvânt, arată că este nevinovată.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față:

Constată că prin sentința penală nr.229/2011 pronunțată de T. S. a fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatei P. E., cereri formulate de P. de pe lângă T. S. și inculpata P. E., și, în consecință;

În baza art. 334 C.p.p. s-a schimbat încadrarea juridică a faptei, din infracțiunea prev. de art. 289 C.p., art. 291 C.p. și art. 215 alin. 5 C.p., în infracțiunea prev. de art. 290 C.p.

În baza art. 334 C.p.p. s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 289 C.p. raportat la art. 40 din Legea nr. 82/1991 în infracțiunea prevăzută de art. 289 C.p. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991.

A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei în ceea ce privește pe inculpata C. C., din 2 infracțiuni prevăzute de art. 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1, 2 C.p., art. 13 C.p. în infracțiunea prevăzută de art. 272 alin. 1 pct. 2 din legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., cerere formulată de inculpata C. C..

A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei în ceea ce-l privește pe inculpatul P. N. din infracțiunea prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1, 2 C.p., art. 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1, 2 C.p., art. 246 C.p. și 26 C.p., raportat la art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a, 13 C.p., în infracțiunile prevăzute de art. 272 alin. 1 pct. 2 din legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., cerere formulată de inculpatul P. N..

A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei în ceea ce-l privește pe inculpatul B. G. din infracțiunea prevăzută de art. 246 C.p., art. 2481 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 1, 2 C.p., 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1, 2 C.p., art. 246 C.p., art. 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p., art. 13 C.p. în infracțiunea prevăzută de art. - 272 alin. 1 pct. 2 din legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., cerere formulată de inculpatul B. G..

În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p. s-a dispus achitarea inculpatului B. G., fiul lui R. și M., născut la data de 26.02.1954 în C., jud. C., cu domiciliul în C., .. 189, ., ..P._, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 246 C.p., 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1, 2 C.p. ( fapta 1 din rechizitoriu).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p., a fost achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 246, art. 2481 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 1, 2 C.p. ( fapta 2 rechizitoriu).

În baza art. 122 lit. d rap. la art. 124 C.p. a constat că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale în ceea ce privește pe inculpatul B. G. pentru infracțiunea prev. de art. 246 C.p..

În baza art. 13 alin. 12 C.p.p. s-a dispus continuarea procesului penal, și, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p., a fost achitat inculpatul B. G. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 C.p. ( fapta 3 rechizitoriu )

În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p., raportat la art. 10 lit. d C.p.p., a fost achitat inculpatul B. G., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p.p. cu aplicarea art. 13 C.p. ( fapta 4 rechizitoriu).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p., a fost achitată inculpata C. C., fiica lui G. și F., născută la data de 18.04.1950 în ., studii superioare, domiciliată în C., ., ., ., CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1,2 C.p. (fapta 1 rechizitoriu).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la 10 lit. d C.p.p. a fost achitată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1,2 C.p., 33 lit. a, 13 C.p.p. (fapta 2 rechizitoriu).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p. a fost achitat inculpatul P. N., fiul lui Ș. și T., născut la data de 30.03.1955 în orașul C., jud. D., domiciliat în C., .. 22, jud. C., CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1,2 C.p. (fapta 1 rechizitoriu).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p. a fost achitat același inculpat săvârșirea infracțiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1,2 C.p. (fapta 2 rechizitoriu).

În baza art. 122 lit. d C.p. raportat la art. 124 C.p. s-a constat că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale în ceea ce-l pe inculpatul P. N., pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C.p. (fapta 3 rechizitoriu).

În baza art. 13 alin. 21 C.p.p. s-a dispus continuarea procesului penal și, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p., raportat la art. 10 d C.p.p. a fost achitat inculpatul P. N. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 C.p.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p., raportat la art. 10 d C.p.p. a fost achitat același inculpat pentru săvârșirea complicității la infracțiunea continuată de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1,2 C.p., 33 lit. a, 13 C.p.p. (fapta 4 rechizitoriu).

În baza art. 122 lit. d C.p., raportat la art. 124 C.p., s-a constatat că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale în ceea ce o privește pe inculpata P. E., pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C.p.

În baza art. 13 alin. 12 C.p.p., s-a dispus continuarea procesului penal și, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p., raportat la art. 10 d C.p.p. a fost achitată inculpata P. E., fiica lui C. și M., născută la data de 24.02.1957 în B., jud. B., domiciliată în C., .. 22, jud. C., CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.p.

În baza art. 122 lit. d C.p., raportat la art. 124 C.p, s-a constatat că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale în ceea ce privește pe inculpata P. E. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 289 C.p. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991.

În baza art. 13 alin. 12 C.p.p. s-a dispus continuarea procesului penal și în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p. a fost achitată inculpata P. E. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 289 C.p. raportat la art. 43 din legea nr. 82/1991.

S-a dispus anularea facturilor fiscale nr._/18.01.2000 și nr._/27.01.2000.

A fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. A. S.A. C. prin administrator judiciar C.C. INSOLV I. cu sediul în C., ., jud. C., privind obligarea inculpaților B. G., C. C., P. N.în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. A. S. & T. S.R.L. cu sediul în C., Incintă Port – D. 18, jud. C. la plata sumei de 72._ lei vechi și echivalentul în lei a 3.241 dolari SUA.

A dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor inculpaților și ale părții responsabile civilmente S.C. A. S. & T. S.R.L. C. până la concurența sumei de 72._ lei vechi, măsură instituită prin încheierea din 03.08.2005 a Judecătoriei S., dată în dosarul nr. 569/2005 al Judecătoriei S..

În considerentele acestei hotărâri instanța de fond a reținut următoarele:

P. rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- B. G., născut la data de 26.02.1954 în C., jud. C., fiul lui R. și M., cetățean român, studii superioare, fără antecedente penale, domiciliat în C., .. 189, ., ., pentru infracțiunile prev. de:

- art. 246 C.p. raportat la art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1și 2 C.p.

- art. 246 C.p. raportat la art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1și 2 C.p.

- art. 246 C.p.

- art. 246 C.p. raportat la art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. și art. 13 C.p.

- C. C., născută la data de 18.04.1950 în ., fiica lui G. și F., cetățenie română, studii superioare, fără antecedente penale, domiciliată în C., ., ., ., pentru infracțiunile prev. de:

- art. 246 C.p. raportat la art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1și 2 C.p.

- art. 246 C.p. raportat la art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1și 2 C.p. și art. 33 lit. a C.p. și art. 13 C.p.

- P. N., născut la data de 30.03.1955, C., jud. D., fiul lui Ș. și T., cetățean român, studii superioare, fără antecedente penale, domiciliat în C., ., ., ., jud. C., pentru infracțiunile prev. de:

- art. 246 C.p. raportat la art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1și 2 C.p.

- art. 246 C.p. raportat la art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1și 2 C.p.

- art. 246 C.p.

- art. 26 C.p. raportat la art. 246 C.p. și art. 2481 C.p., cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. și art. 13 C.p.

- P. E., născută la data de 24.02.1957 în B., fiica lui C. și M., cetățenie română, studii superioare, fără antecedente penale, domiciliată în C., ., ., ., jud. C., pentru infracțiunile prev. de:

- art. 289 C.p.

- art. 291 C.p.

- art. 215 alin. 2 C.p.

- art. 289 C.p. raportat la art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. și art. 13 C.p..

În motivarea rechizitoriului se arată, în fapt, că „S.C. A. și Siloz Port” a fost înființată în baza Hotărârii de Guvern nr. 1293/1990 ca societate cu capital de stat, iar din anul 1995 a intrat în proces de privatizare ( persoane fizice și juridice), statul rămânând acționar cu un procent de 18,529% ( f. 53-55 d.u.p.).

Această societate comercială are ca obiect de activitate în principal intermedieri în comerțul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile și semiproduse din producția internă și import, cu tradiție în municipiul C. și în țară, funcționând de peste 50 de ani sub denumirea de I.C.E. A. și Siloz Port S.A. C., cu sediul în București, iar din luna aprilie și-a mutat sediul în C. unde a funcționat sucursala acesteia.

În toată această perioadă la sucursala S.C. A. și Siloz Port” S.A. C., conducerea a fost asigurată de inculpatul B. G. în calitate de director executiv, apoi de director coordonator și director general adjunct, iar inculpata C. C. a îndeplinit funcția de contabil.

La rândul său S.C. A. Shipping & T. a fost înființată în anul 1991, în termenii contractului și statului societății, autentificat sub număr_/26.07.1991 și a sentinței civile nr.2445/C din 31.07.1991 a Judecătoriei C., această societate fiind înființată pentru a agentura navele cu care opera S.C. A. și Siloz Port C..

În ceea ce privește activitatea inculpaților în cadrul acestor societăți, se reține că inculpatul B. G. a îndeplinit funcții de administrare la Societatea Comercială „A. și Siloz Port” – Sucursala C., inclusiv membru al Consiliului de Administrație potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Alimentației nr. 76 din 26.12.1990 până la 01.08.1991, după care și-a reluat funcțiile din 07.04.1995 până la 01.07.2001.

Inculpatul P. N. a deținut de la înființarea S.C. „A. și Siloz Port” – Sucursala C. până la 29.08.1995 și funcția de consilier comercial până la data de 30.06.2001 în afara schemei de organizare. Dar, totodată, asigura și conducerea S.C. „ A. Shipping & T.” S.R.L. C. în calitate de președinte ( administrator) împreună cu soția sa, inculpata P. E., contabil șef.

Inculpata C. C. a îndeplinit funcția de contabil șef la S.C. „A. și Siloz Port” S.A. C. de la înființare până la data de 21.04.2001, când sediul societății s-a mutat de la București la C..

În desfășurarea activităților specifice, S.C. „A. și Siloz Port” S.A. C., pe perioada analizată 1995-2000 ce face obiectul cauzei penale, a încheiat contracte de prestări servicii cu S.C. „ Britannia” București, S.C. „Argirom” București, S.C. „Romcereal” București, S.C. „Prodexport” București, S.C. „A. Imp” București, S.C. „Zahărul” B., S.C. „ Dobrogea” S.A. C., S.C. „Oltchim” Râmnicu V., S.C. „Agricola” Bacău.

Pentru derularea acestor contracte, cu încălcarea prevederilor legale, inculpații B. G. și C. C. din partea S.C. „ A. și Siloz Port” S.A. C. au încheiat la rândul lor contracte economice cu S.C. „ A. Shipping & T.” S.R.L. C., semnate de inculpatul P. N..

În acest sens, de menționat contractele din 24.08.1995 ( f. 267 vol. I, dosar urmărire penală), contractul nr. 4991/18.12.1997 ( f. 269, vol. I dosar urmărire penală), contractul nr. 4031/1998 ( f. 270, vol. I, dosar urmărire penală), și contractul nr. 2620/06.07.2000 ( f. 272, vol. I dosar urmărire penală), acest ultim contract fiind semnat numai de inculpații B. G. și P. N..

Aceste contracte au fost încheiate sub formă scrisă, cu precizarea părților contractante și a obiectului său determinat – obligația de a face anumite prestații portuare, stabilindu-se termenele de operare, tarifele de plată, rezolvarea eventualelor litigii, modalitățile concrete și termenele de plată.

De asemenea, în aceste contracte, cu excepția celui din 2000, au fost precizate și clauze penale cu titlu de penalități pentru întârzieri în plata facturilor.

În acest sens, se invocă încălcarea dispozițiilor art. 142 pct. 5 din Legea nr. 31/1990, art. 144, art. 145 din Legea nr. 31/1990, arătându-se că aceste contracte au fost profitabile doar pentru S.C. „ A. Shipping & T.” S.R.L. C., care a totalizat în perioada 1995-2000 un beneficiu net de 59._ lei, în condițiile în care S.C. „A. și Siloz Port” C., a înregistrat în aceeași perioadă un beneficiu net nesemnificativ prin reducerea până la limita de subzistență, în condițiile în care această societate presta serviciile cu dotării proprii și forță de muncă, ajungând să fie în imposibilitatea de a achita anumite creanțe, inclusiv salariile personalului.

În categoria serviciilor portuare efectuate de S.C. „A. și Siloz Port” prin intermediul său, S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C. sunt exemplificate operațiunile de transport indirect de cereale în perioada 1995-200, pentru care s-a practicat un preț de 4,5 $/tonă sau 3,5 $/tonă, în timp ce pentru alți beneficiari s-a practicat un preț de 5,5 $/tonă sau 4 $/tonă, pentru șrot transport direct s-au aplicat 2 $/tonă în perioada 1995-1997, iar pentru alți parteneri s-au facturat 2,5$/tonă, pentru transport indirect șroturi s-a aplicat un preț de 4,5 $/tonă fără a fi prevăzut în contractele încheiate, iar tariful practicat cu S.C. „ Apolo” S.R.L. în mai 1997 a fost de 6,5$/tonă, iar la importul de zahăr brut în vrac s-a aplicat un plus de 2,25 $/tonă în perioada 1997-2000, în timp ce cu S.C. „ Agrirom” s-au prevăzut 2, 5 $/tonă în anul 1998.

În aceste condiții, s-a dedus faptul că, încheierea și derularea contractelor cu S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C. a condus la realizarea unui volum important de venituri pentru această societate cu repercusiuni în reducerea beneficiilor la S.C.„ A. și Siloz Port”, cu toate că operațiunile de prestări servicii portuare ar fi putut fi realizate în condiții optime prin dotările existente și personal calificat de către diverși beneficiară direct de către S.C. A. și Siloz Port” și nu prin intermediul S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C..

Aprecierile experților desemnați în cele 4 expertize contabile judiciare au fost apreciate ca total eronate, deoarece au făcut mențiuni repetate că acele contracte încheiate în perioada 1995-2000 de S.C. „ A. și Siloz Port” – Sucursala C. cu S.C. A. Shipping & T.” S.R.L. C. ar fi fost benefice pentru ambele părți, aspect necorespunzător realității, sens în care se menționează și declarațiile martorilor: C. G. ( fila I, vol. II, dosar urmărire penală), Ș. N. ( f.8, vol. II, dosar urmărire penală), G. D. - expert parte ( fila 11, vol. II, dosar urmărire penală), Țâțu M.( f. 20, vol. II, dosar urmărire penală), Carabogdan A. ( f. 44, vol. II, dosar urmărire penală), C. M. ( f. 47, vol. II, dosar urmărire penală).

La aceste probe au fost adăugate și concluziile revizorilor S.C. „A. și Siloz Port” C. din 2001 ( f. 200-223, vol. I dosar urmărire penală), precum și măsurile dispuse de conducere la acea dată ce au făcut obiectul protocolului din 30.05.2001 ( f. 449, vol. III, dosar urmărire penală), însă neacceptate de conducerea S.C. „ A. Shipping & T.” S.R.L. C. prin adresa nr. 484 din data de 29.05.2011 ( f. 450, vol. III).

Față de cele mai de sus s-a stabilit drept prejudiciu suma de 59._ lei în sarcina inculpaților B. G., P. N., C. C., reprezentând suma de bani obținută nejustificat de S.C. „ A. Shipping & T.” S.R.L. C. în dauna S.C. „A. și Siloz Port” C. ca urmare a contractelor încheiate și derulate în perioada 1995-2000, prin încălcarea legii ( f. 345, vol. III, dosar urmărire penală).

În acest context s-a constatat că, fapta inculpaților B. G., C. C., P. N., care prin încălcarea unor dispoziții legale (Legea nr. 31/1990) precum și obligațiile statutare aparținând S.C. „ A. și Siloz Port” C., în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, au încheiat contracte economice în perioada 1995-2000 cu S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C. conducând la producerea unui prejudiciu de 59._ lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C.p. raportat la art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1și 2 C.p..

S-a reținut, de asemenea că, în cadrul relațiilor comerciale de prestări servicii portuare în perioada 1995-2000, așa cum s-a menționat, s-au încheiat contracte economice cu încălcarea legii de către inculpații B. G., C. C. și P. N., iar în clauzele acestor contracte s-au prevăzut și anumite penalizări pentru plata cu întârziere a contravalorii prestației, în sarcina beneficiarului S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C..

Întrucât scadența de plată a facturilor a fost stabilită diferit sub aspectul cuantumului și a datei și modalității de plată, s-a constatat de către revizorii S.C. „A. și Siloz Port” C. și de experții contabili ai acestei societăți că, prin neplata la timp a prestațiilor efectuate în favoarea S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., a rezultat un prejudiciu cert de 13._ lei și 3214 $ ( f. 388, vol. III, dosar urmărire penală)., responsabilitatea acestei situații revenind inculpaților B. G., C. C. și P. N., care, din interese materiale și de familie, au susținut interesele economico-financiare ale S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C..

De asemenea, actul de sesizare a instanței stabilește că, fapta inculpaților B. G. și C. C., care în calitate de reprezentanți ai S.C. „A. și Siloz Port” – Sucursala C. și a inculpatului P. N. – în calitate de reprezentant al S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., prin încălcarea în mod repetat într-o rezoluție unică a atribuțiilor de serviciu, stabilite prin statului societăților și a fișelor posturilor, a condus la neîncasarea penalităților și a dobânzilor (în sumă totală de 13._ lei) pentru prestațiile efectuate de S.C. „A. și Siloz Port” C. în perioada 1995-2000, avantajând din punct de vedere economico-financiar S.C. „ A. Shipping & T.” S.R.L. C., unde existau interese patrimoniale ale inculpaților și familiilor acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C.p. raportat la art.2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1 și 2 C.p..

S-a mai arătat că, la data de 12.10.2000, ofițerii de poliție din Portul C. au descoperit cantitatea de 6,2 tone zahăr care fusese descărcată din vagonul 1723 aflat în triajul portului, dana 33 și a dispus primirea în custodie a acelei cantități de zahăr industrial la S.C. „ A. și Siloz Port” C., conform procesului verbal de la fila 135, vol. I, dosar urmărire penală.

La data de 13.10.2000, inculpații B. G. și P. N. au dispus expedierea cantității de 6,2 tone zahăr către S.C. „Zahărul” Călărași prin S.C. Argirom Internațional S.A. București, fapt confirmat prin adresa nr. 2013 din data de 12.10.2000, adresată către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C. ( f. 145, vol. I, dosar urmărire penală) și a martorului B. V. ( f. 38, vol. II, dosar urmărire penală), în condițiile în care nu se cunoștea provenința zahărului.

Inculpatul B. G. a comunicat organelor de poliție cu adresa nr. 3755 din 12,10.2000 ( f. 137, vol. I, dosar urmărire penală), o altă situație legată de descărcarea de zahăr de pe mai multe nave, referindu-se la o altă lucrare penală nr. 464 505 din 10.10.2000.

În acest context, se apreciază că, fapta inculpatului B. G. de a dispune, la data de 13._, expedierea cantității de 6,2 tone zahăr către fabrica „ Zahărul” Călărași, în condițiile în care această cantitate se afla în custodia legală a S.C. „ A. și Siloz Port”, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C.p..

La data de 17.12.1999 S.C. „A. și Siloz Port” S.A. în calitate de prestator servicii portuare, încheie contractul economic nr. F.N./1999 cu firma „ ED &F M. S.” L. Londra în calitate de beneficiar, contract ce avea ca obiect conform art. 1, transbordarea direct din vas în vagoane CFR a cantității de 15.000 tone zahăr brut, de proveniență din Brazilia, care urma să vină cu nava „Bulk Amethyst”, în perioada decembrie 1999-ianuarie 2000.

Cu avizul telex nr. 2574 din 14.12.1999, înregistrat la operatorul S.C. „ A. și Siloz Port” C., comandantul navei „ Bulk Amethyst”, avizează sosirea navei în Portul C. în data de 22.12.1999.

S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L., în calitate de agent al navei „ Bulk Amethyst”, cu telexul nr. 3281 din data de 16.12.1999, avizează operatorul S.A. „A. și Siloz Port” C. despre sosirea navei în Portul C. în data de 22.12.1999, pentru descărcarea 15.000 tone zahăr brut de proveniență Brazilia.

În calitate de ordonator, S.C. „ A. și Siloz Port” C., la data de 07.12.1999, încheie contractul economic pentru prestări servicii de control marfă import export nr. 0220/_ ( fila 67, vol. VI dosar urmărire penală) cu Ed ED &F M. S.” L. Londra.

Aceeași societate comercială, la 18.12.2000, încheie contractul economic 002/1999 cu S.C. „Internațional Control Bureau” S.R.L. C., în calitate de beneficiar al serviciilor.

Din verificările efectuate de Direcția Regională Vamală Interjudețeană C. ( f. 134, vol. VI, dosar urmărire penală), a rezultat că, în realitate, cantitatea netă totală brut de zahăr provenit din Brazilia, descărcată de nava „ Bulk Amethyst” și încărcată în vagoane CFR este de_,4 tone zahăr, din care numai cantitatea de 15.000 tone a fost declarată la autoritatea vamală.

Referitor la diferența de 886,4 tone zahăr, ca urmare a cercetărilor penale efectuate s-a stabilit că, în cunoștință de cauză, inculpatul B. G. a dispus predarea, fără nicio formă legală, către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., respectiv inculpatului P. N., urmând ca acesta să ia măsuri pentru valorificarea ei.

Ca atare s-a constatat că fapta inculpatului B. G. care în calitatea de reprezentant al S.C. „ A. și Siloz Port” C. în luna ianuarie 2000, contrar atribuțiilor de serviciu a dispus întocmirea unor scrisori de trăsură ( f. 160-176, vol. VI dosar urmărire penală), pentru cantitatea de 886,4 tone zahăr industrial rezultat ca plus de marfă de la nava „ Bulk Amethyst”, proprietatea „ ED &F M. S.” L. Londra, către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., respectiv inculpatului P. N., în valoare de 3._ lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C.p. raportat la art. 2481 C.p..

De asemenea, fapta inculpatului P. N., care în cunoștință de cauză cu privire la existența plusului de 886,4 tone de zahăr, l-a ajutat pe inculpatul B. G., să valorifice această cantitate de zahăr la S.C. „Argirom Internațional” S.A. București, întrunește elementele constitutive de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 26 C.p., raportat la art. 246 C.p. și art. 2481 C.p..

S-a precizată că, pentru valorificarea cantității de 886,4 tone de zahăr ca plus marfă, inculpata P. E., contabil șef la S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., întocmește în fals factura fiscală nr._ din 18.01.2000 pentru cantitatea de 762, 2 tone zahăr import Brazilia și ulterior factura nr._ din 27.01.2000 pentru cantitatea de 160, 2 tone zahăr, atestând nelegal că este proprietarul mărfii ( vol. VI, f. 199-200).

Această cantitate de 886,4 tone zahăr provenită de la „Bulk Ametyst” este livrată în vagoane C.F.R., cu toată documentația aferentă, la Fabrica de Zahăr Călărași, care aparținea S.C. „Argirom International” București.

Contravaloarea zahărului, în sumă de 3._ lei, a fost achitată cu ordinele de plată ( f. 201, vol. IV dosar urmărire penală), iar apoi înregistrată în evidențele financiar contabile ale S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C. de către inculpata P. E., în contul nr._, reprezentând „ venituri din lucrări executate și serviciu prestate”.

S-a apreciat că fapta inculpatei P. E. care în calitate de contabil șef la S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., a întocmit în fals, facturile fiscale nr._ din 18.01.2000 pentru cantitatea de 762,2 tone de zahăr import Brazilia și nr._ din 27.01.2000 pentru cantitatea de 160, 2 tone zahăr, atestând proprietatea acestora la S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., facturi care au fost folosite în valorificarea zahărului la S.C. „Argirom International” București, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de fals intelectual, uz de fals și înșelăciune, prev. de art. 289 C.p., art. 291 C.p. și art. 215 alin. 2 C.p.

Fapta aceleiași inculpate care în calitate de contabil șef la S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., a efectuat cu bună înregistrări inexacte în contabilitate, respectiv a înregistrat contravaloarea celor 886,4 tone zahăr industrial plătite de S.C. „Argirom International” București în contul numărul_, ca fiind venituri prestări servicii, cu consecința reflectării în bilanțul contabil al societății a unor date nereale, constituie elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C.p. raportat la art. 40 din Legea 80/1991, republicată.

S-a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 445 C.p.p. instanța de judecată urmează să declare ca fiind false facturile fiscale nr._ din 18.01.2000 pentru cantitatea de 726,2 tone zahăr import Brazilia și nr._ din 27.01.2000 pentru cantitatea de 160,2 tone zahăr, întocmite de inculpata P. E..

În faza de urmărire penală a fost administrată proba cu înscrisuri, au fost audiați martorii C. G., Ș. N., G. D., I. C., Țâțu M., D. S., S. C., M. F., B. V., Carabogdan A., C. M., G. O., și s-a procedat la audierea inculpaților.

În faza de urmărire penală, inculpații au arătat că nu se fac vinovați de săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.

Cauza a fost înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei C., sub număr 2299/2004, însă prin încheierea nr. 6889/17.12.2004 a Î.C.C.J. s-a dispus strămutarea judecării cauzei la Judecătoria S., dosarul fiind înregistrat sub număr 569/2005 (_ ).

P. încheierea penală din 20.09.2007 a Judecătoriei S. s-a dispus, în baza art. 334 C.p.p., schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 2 C.p., în infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 5 C.p., fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului S., cu motivarea că, rechizitoriul Parchetului Curții de Apel C. reține în sarcina inculpatei P. E., săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, fals intelectual și uz de fals, contând în întocmirea în fals a facturilor fiscale nr._/18.01.2000 și nr._ /27.01.2000, acestea având înscrise drept preț al zahărului aparținând părții vătămate „ ED &F M. S.” L. Londra, și înstrăinat către S.C. „Argirom International” București, sumele de_ lei vechi, deci o pagubă de peste 200.000 lei ( noi), ceea ce atrage competența de soluționare a tribunalului.

Pe rolul Tribunalului S. cauza a fost înregistrată sub număr_, iar prin sentința penală nr. 106/16.09.2008 a Curții de Apel A. I., dată în urma conflictului negativ de competență, a fost stabilită competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului S., dosarul fiind înregistrat sub număr_ .

În faza de judecată, T. a procedat la audierea inculpaților, la administrarea probei cu înscrisuri ( balanțe contabile, fișe analitice, raport de verificare al expertului D. V., proces verbal din 30.01.2001 al DCFF C., la audierea martorilor T. C., I. C., D. S., S. C., S. E., M. F., S. G., B. V., Perdichi N., prin comisie rogatorie la T. C. ( dosar_/118/2010 al Tribunalului C.), și a martorilor C. G., Ș. N., Țâțu M., Carabogdan A. prin comisie rogatorie la T. București, ( f. 324-328 vol. II dosar instanță), a martorilor P. B., ( f. 373 dosar instanță), I. G. ( f. 386 dosar instanță), D. M. D.( f. 387 dosar instanță).

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, raportată la starea de fapt expusă evaziv în rechizitoriu, fără a preciza cu exactitate care au fost contractele încheiate în perioada 1995-2000 care au prejudiciat S.C. „ A. Siloz Port” și cu ce sume a prejudiciat societatea fiecare contract, T. a reținut că, la data de 15.04.2003 ( f. 29-34 dosar urmărire penală) se înregistrează pe rolul Parchetului Curții de Apel C. plângerea penală formulată de S.C. „Britannia” împotriva inculpaților B. G., B. M., P. N. și C. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, neglijență în serviciu, fals și uz de fals, folosirea cu rea credință a bunurilor societății, furt calificat și contrabandă, constând în aceea că în perioada 1995-2001, aceștia au folosit bunurile S.C. A. în interes personal, au încheiat contracte false și și-au însușit sumele de bani rezultate din aceste contracte, producând un prejudiciu de peste 15 miliarde lei S.C. A..

P. H.G. 1293/31.12.1990 se înființează S.C. A. și Siloz Port C. S.A., cu sediul în București și cu o sucursală în Portul C., condusă de un director care reprezintă sucursala în relația cu terții, sucursala putând dispune de bunurile și fondurile pe care le gestionează ( f. 53 -55 vol. 1 dosar urmărire penală). Această societate are ca asociați, S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., S.C. Britannia S.A. București, PAS A. și Siloz Port București și pe B. G., C. G. și Ș. N. ( f. 42 -44 dosar urmărire penală).

Dintre administratorii societății făceau parte inculpații B. G. și martorii Carabogdan A. M., C. M., C. G., T. F. ( f. 51 dosar urmărire penală).

La rândul său, S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C. se organizează ca societate cu răspundere limitată, având ca asociați: B. M., P. N., T. F. și A. Siloz Port C. S.A. – Sucursala C. și S.C. Britannia S.A. București, această societate având ca administrator pe inculpatul P. N. ( f. 46-47 vol. I dosar urmărire penală).

Între cele două societăți s-au derulat, pe parcursul anilor 1995-2000, relații comerciale, în baza contractelor încheiate între acestea.

Dintre aceste contracte, rechizitoriul face referire expresă la contractele din 24.08.1995, contractul nr. 4991/18.12.1997, contractul nr. 4031/1998 și contractul nr. 2620/06.07.2000, contracte care au produs un prejudiciu de 59._ lei S.C. A. și Siloz Port C..

Astfel, la data de 24.08.1995, se încheie între A. și Siloz Port C. S.A. reprezentantă de B. G. și C. C. și S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C. reprezentată de P. N., contractul de prestări servicii portuare, contract având ca obiect transbordarea directă la vagoane sau auto a 14.000 tone soia în vrac ce vor sosi cu nava Golden Trinity în perioada 25.08.2010, cu obligația plății prestației de 2 $/tonă + TVA și a unei penalități de 0,4% pe fiecare zi de întârziere după 30 de zile de la data scadenței ( f. 267-268 dosar urmărire penală).

De asemenea, la data de 18.12.1997, între cele două societăți se încheie contractul de prestări servicii portuare nr. 4991 ( f. 269 -271 dosar urmărire penală), având ca obiect prestări servicii portuare, cu stipularea tarifelor practicate pentru fiecare tip de operațiune și a unor penalități de 0,25% pe fiecare zi de întârziere ( f. 270 dosar urmărire penală). Acest contract este modificat ulterior, printr-un addendum ( f. 271 dosar urmărire penală), prin care se modifică unele tarife practicate, în sensul reducerii acestora.

La data de 06.07.2000 între același societăți se încheie contractul de prestări servicii portuare nr.2620( f. 272-274 dosar urmărire penală), prin care se stipulează tarifele pentru servicii portuare cuprinse între 0,40 $/tonă și 5, 25$ /tonă.

Datorită acționariatului reciproc în cazul celor două societăți, acestea au stipulat în raporturile contractuale o . facilități constând în practicarea unor tarife preferențiale față de cele practicate cu alți agenți economici, împrejurare cunoscută și acceptată de conducerea S.C. A. Siloz Port C. S.A. de la București. În acest sens, apare ca fiind relevantă adresa nr. 1084/09.06.2000 a A. și Siloz Port C. ( f. 62, vol. I, dosar urmărire penală) prin care directorul general T. F. comunică sucursalei C. faptul că în ședința Consiliului de Administrație au fost aprobate tarife de prestări servicii portuare cu o reducere de 0,77$/tonă la semințe de floarea soarelui și 0,70$/tonă la cereale pentru S.C. Britannia S.A. și S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L..

De altfel, relația comercială dintre cele două societăți a făcut obiectul analizei Consiliului de Administrație al S.C. A. S.A. București în mod permanent, astfel cum rezultă din convocatorul emis pentru data de 09.10.2000 și din declarațiile martorilor C. G., Ș. N., Carabogdan A. M..

Astfel, martorul C. G. arată că inculpatul B. G. prezenta lunar rapoarte referitoare la activitatea societății ( f. 324 dosar fond), iar martorul Ș. N. arată că S.C. A. exercita un control asupra contractelor încheiate cu S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. ( f. 325 dosar fond). La rândul său martora Carbogdan A. M. arată că între cele două societăți au fost încheiate contracte preferențiale cu acordul Consiliului de Administrație, însă S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L.. nu a fost singura societate care a beneficiat de astfel de contracte ( f. 327 dosar fond). La rândul său martorul P. B. ( f. 373 dosar fond), arată că tarifele practicate între cele două societăți erau foarte apropiate de tarifele societăților prestatoare de servicii. Aceleași împrejurări relatează și martorul I. G. ( f. 387-388 dosar fond).

Este adevărat că sucursala C. a A. a fost înștiințată, de către directorul general T. F., să încheie contracte de prestări servicii portuare direct cu partenerii interni și externi, fără intermediari (S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L.), însă, această înștiințare s-a făcut la data de 10.10.2000 prin adresa 1883, deci după momentul încheierii contractelor la care face referire rechizitoriul ( f. 66 dosar urmărire penală, vol. I).

În ceea ce privește situația penalităților de întârziere, acestea au fost solicitate de S.C. A. începând din anul 2001 pentru serviciile prestate în perioada 1997-2001, fiind emise facturile_ /30.12.2002 ( f. 68,69 dosar urmărire penală) și nr._/15.04.2003 ( f. 73, 74 dosar urmărire penală). De altfel, între părți au avut loc și o conciliere privitoare la calculul penalităților aferente contractelor nr. 4991/1997 și 2620/2000 ( f. 71, 72 dosar urmărire penală), deși prin contractul nr. 2620/2000 nu au fost stipulate penalități de întârziere ( f. 120-123 dosar urmărire penală).

Pentru nerespectarea clauzelor referitoare la penalitățile de întârziere, conducerea A. București a solicitat, în mai multe rânduri, inculpatului B. G. explicații ( f. 187 -192 dosar urmărire penală) pentru ca, prin procesul verbal încheiat la data de 11.07.2001 ( f. 208-243 vol. I dosar urmărire penală), revizorul contabil Spinciu G. să calculeze o pagubă în patrimoniul A. C. de 16._ lei datorată gestionării necorespunzătoare a patrimoniului societății în perioada 1995-2001. În aceste condiții Agoexport C. emite o . decizii împotriva inculpaților ( f. 259-261 dosar urmărire penală).

Concluziile raportului revizorului Spinciu G. sunt însă contradictorii cu concluziile celor 4 rapoarte de expertiză contabilă efectuate în cauză, și cu toate acestea, procurorul apreciază că aprecierile experților judiciari sunt eronate, întrucât nu se coroborează cu declarațiile martorilor C. G., Ș. N., Țâțu M., Carabogdan A. M. și C. M., date în faza urmăririi penale.

Examinând cuprinsul acestor expertize, T. a constat că raportul expertului judiciar B. V. constată că, în relațiile dintre S.A. A. C. și S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L.., nu poate fi reținut vreun prejudiciu în dauna vreuneia dintre părți ( f. 225-229 vol. II, dosar urmărire penală). În același sens, expertul L. D., constată că nu se înregistrează nici un prejudiciu la S.C. A. S.A. ci numai sume de încasat cu titlu de daune interese care sunt reciproce, existând hotărâri judecătorești în favoarea S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L.., iar valoarea datorată de S.C. A. către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. este mai mare decât valoarea datorată de S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L.,( f. 11-48 vol. III, dosar urmărire penală).

De asemenea, expertiza judiciară întocmită de experții L. N., G. D., B. V., B. M., S. O. și Tacoiu G., constată că tarifele aplicate în contractele A. cu S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. nu diferă în raport cu cele aplicate altor societăți ( f. 122 vil. IV dosar urmărire penală), iar relația contractuală dintre cele două societăți a fost benefică pentru A. ( f. 123 dosar urmărire penală) și nu există prejudiciu pentru această societate sau responsabilități pentru inculpați, întrucât revizorii contabili au finalizat greșit calculul penalităților, întrucât nu au ținut cont de termenul de prescripție de 3 ani conform Decretului 167/1958, nu au ținut cont de prevederile contractului privitoare la marja de efectuare a plăților de 40 de zile, au calculat daune la daune și nu s-a demarat o acțiune în justiție contra S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L.. pentru a întrerupe termenul de prescripție ( f. 130 vol. IV, dosar urmărire penală). Pe cale de consecință, experții au concluzionat că nu există prejudiciu pentru A., dar există sume de plată din partea A. către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. ca pagube rezultante din neexecutarea contractelor încheiate ( f. 137, vol. IV, dosar urmărire penală).

Expertiza contabilă judiciară efectuată în cauză de expertul B. F. ( f. 169-192 vol. V dosar urmărire penală), a constat că nu s-au înregistrat prejudicii ca urmare a relațiilor dintre S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. și S.A. „A. și Siloz Port” C. ( f. 192, vol. V, dosar urmărire penală).

Relevantă în acest sens este și adresa depusă la dosarul cauzei de partea civilă S.C. „A. și Siloz Port” C. ( f. 71 vol. 1 dosar fond) prin lichidator judiciar S.C. I. C., prin care se atestă faptul că, la data deschiderii procedurii, din evidențele contabile nu există un sold debitor sau un prejudiciu, motiv pentru care nu se mai susține cererea de constituire de parte civilă formulată inițial, întrucât acea constituire de parte civilă nu era susținută de acte contabile.

Această adresă este însoțită de balanțe contabile și fișele analitice aferente perioadelor aprilie, mai, iunie 2007, registru jurnal - mai 2007, note contabile și OP-uri ( f. 73-170, vol. I, dosar fond).

În aceste condiții, T. a constatat că, atât la momentul imediat următor încheierii contractelor specificate în rechizitoriu, cât și ulterior, în patrimoniu S.C. „A. și Siloz Port” C., nu s-a înregistrat nici un prejudiciu, iar neîncasarea ori neincluderea în contractul nr. 2620/2000 a unor penalități de întârziere nu a produs nici un prejudiciu de natură patrimonială la S.C. A., în condițiile în care dispozițiile legale aplicabile la momentul încheierii contractelor ( Legea nr. 76/1992), prevedeau caracterul facultativ al clauzei penale în contracte comerciale, aceste dispoziții legale fiind abrogate prin art. 11 lit. c din O.U.G. 10/19.04.1997, și, ulterior, prin O.G. 9/2000 care prevede libertatea părților de a stabili rata dobânzii pentru întârziere în plata unei obligații bănești.

T. a constat că lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată, faptă prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p. și anume: urmarea imediată, cauzarea unei vătămări a intereselor legale ale unei persoane.

Această vătămare este necesar să aibă o asemenea gravitate, respectiv, să fi produs consecințe deosebit de grave, anume o pagubă materială mai mare de 2._ lei vechi sau perturbare deosebit de gravă a activității unei persoane fizice sau juridice.

Nefiind îndeplinite aceste condiții T. a apreciat că lipsește latura obiectivă a infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.,- primele două fapte din rechizitoriu reținute în sarcina inculpaților B. G., C. C. și P. N., motiv pentru care, T., în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p. a achitat inculpații pentru aceste fapte.

Sub aspectul încadrării juridice a acestor fapte, inculpații C. C., P. N. și B. G. au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de abuz în serviciu – prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 1, 2 C.p., art. 33 lit. a C.p., art. 13 C.p., într-o singură infracțiune continuată, prev. de art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., în forma complicității pentru inculpata C. C., cu motivarea că sunt incidente dispozițiile normei cu caracter special, norme față de care dispozițiile codului penal în materia abuzului în serviciu nu au caracter subsidiar.

Examinând aceste cereri de schimbare a încadrării juridice a faptelor de abuz în serviciu reținute în sarcina inculpaților prin rechizitoriu în infracțiunea de folosire cu rea credință a bunurilor ori creditului societății, T. a constat că textul art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 sancționează fapta fondatorului, administratorului, directorului sau reprezentantului legal al societății de a folosi, cu rea credință, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu, ori pentru a favoriza a altă societate în care are interese direct sau indirect.

În speță lipsește unul din elementele constitutive ale aceste infracțiuni respectiv, folosirea cu rea credință a bunurilor societății, nefiind întrunită, astfel latura obiectivă a acestei infracțiuni.

În aceste condiții, T. a apreciat cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor din abuz în serviciu prev. de art. 246, art. 2481 C.p., 41 alin. 1, 2 C.p., art. 42, art. 33 lit. a C.p., în infracțiunea prev. de art. 272 alin. 1 pct. 2 din legea nr. 31/1990, ca fiind neîntemeiate și, pe cale de consecință le-a respins.

În ceea ce privește a treia faptă din rechizitoriu reținută în sarcina inculpaților B. G. și P. N., aceea de a dispune la data de 13.10.2000, expedierea unei cantități de 6,2 tone zahăr industrial către fabrica Zahărul Călărași, această cantitate de zahăr aflându-se în custodia legală a S.C. A. și Siloz Port C., T. constată că, prin procesul verbal din 11.10.2000 ( f. 134 vol. I, dosar urmărire penală) întocmit de Serviciul Poliție Port C., s-a constatat că din vagonul 1723 aflat pe linia 4 dana 31, s-au descărcat 110 saci cu zahăr industrial, iar din verificările efectuate la cabina CFR, vagonul era trecut în situația tirajului de aproximativ 2 luni, fiind făcută mențiunea rest marfă. În urma cântăririi acestui zahăr a rezultat o cantitate de 6020 kg zahăr industrial, lăsat în custodia lui B. V. ( f. 134-136, 147, vol. I dosar urmărire penală). În urma verificărilor efectuate s-a constatat că, în perioada 01.08.-17.08 2000, în danele 31-33 au descărcat zahăr brut navele Pany R, A., Philia și Alycia ( f. 137 dosar urmărire penală), cu nota de predare recepție_ fiind expediată la S.C. Zahăr Călărași, cantitatea de 6020 kg zahăr provenit de pe nava Alycia ( f. 138-139 dosar urmărire penală) deși prin adresa nr. 371/16.03.2004 ( f. 143 dosar urmărire penală), S.A. Argirom International S.A. București atestă că nu figurează în evidențele lor achiziția, la data de 18.10.2001, a 6020 kg zahăr de la S.C. A.. Întrucât beneficiarul zahărului descărcat de pe nava Alicyia a fost S.C. Argirom International S.A, reprezentanții S.C. A. au dispus expedierea cantității de zahăr găsită în plus în favoarea beneficiarului, în acest caz, A. acționând ca un intermediar între furnizorul extern al mărfii și beneficiarul intern, fără a exista vreun titlu ( contract, factură, comandă), care să-i confere S.C. A. calitatea de custode legal, așa cum se susține în rechizitoriu. Faptul că această societate a descărcat nava nu-i conferă niciun drept asupra mărfii, astfel că, în concluziile expertizei contabile judiciare efectuate în faza de urmărire penală ( f. 134 vol. IV dosar urmărire penală), care constată că nu există prejudiciu pentru A. și nici persoană responsabilă, apar a fi în acord cu actele existente la dosarul cauzei.

Mai mult decât atât, această expertiză constată că cele 6,02 tone de zahăr au provenit din colectarea resturilor din vagoanele măturate și din măturătura de pe dane, pentru acestea neexistând obligația legală de înregistrare în evidențele contabile.

Cu privire la această cantitate de zahăr, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților B. G. și P. N. pentru infracțiunea de abuz în serviciu constând în aceea că la data de 13.10.2000 au dispus expedierea cantității de 6,2 tone zahăr către fabrica Zahărul Călărași, deși această cantitate se afla în custodia legală a S.A. A. C.. Raportat la data faptei și la pedeapsa prev. de lege pentru infracțiunea prev. de art. 246 C.p. ( închisoare de la 6 luni la 3 ani), T., față de dispozițiile art. 124 C.p., art. 122 pct. 1 lit. d C.p., a constat că această faptă s-a prescris la data de 13.04.2008.

D. fiind faptul că inculpații au solicitat continuarea procesului penal în condițiile art. 13 alin. 12 C.p.p., T. analizând incidența elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 C.p., a constat că, în speță, nu este întrunită latura obiectivă întrucât nu au produs nicio pagubă S.C. A., această cantitate de 6,2 tone zahăr nefiind în proprietatea acestei societăți, iar, sub aspectul laturi subiective, în sarcina inculpaților nu se poate reține faptul că au dispus expedierea acestei cantități de zahăr cu rea credință, ci au acționat în temeiul contractului dintre furnizorul extern al zahărului și beneficiarul intern, presupunând, în mod rezonabil, că această cantitate de zahăr aparține beneficiarului.

Pe cale de consecință, T., în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d C.p.p., a achitat pe inculpații B. G. și P. N. pentru infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 246 C.p. ( fapta 3 din rechizitoriu).

În ceea ce privește a patra faptă din rechizitoriu reținută în sarcina inculpaților B. G. și P. N., aceea de a dispune întocmirea unei scrisori de trăsură pentru cantitatea de 886,4 tone zahăr, rezultat ca plus marfă de la nava Bulk Amethyst, proprietatea firmei „ ED &F M. S.” L. Londra, către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L., și de a-l ajuta pe inculpatul B. să valorifice această cantitate de zahăr la S.C. Argirom International ( pentru inculpatul P. N.), T. a constat că, la data de 07.12.1999 se încheie între S.C. A. și Siloz Port C. și „ ED &F M. S.” L. Londra un contract de prestări servicii portuare având ca obiect transbordarea din vas în vagoane a unei cantități de 15.000 tone zahăr, ce urmează a sosi cu nava Bulk Amethyst între decembrie 1999 – ianuarie 2000 ( f. 69-71 vol. VI, dosar urmărire penală). Nava Bulk Amethyst sosește în Portul C., fiind avizat operatorul S.C. A. despre sosirea navei pentru descărcarea a 15.000 tone zahăr Brazilia. În urma cântăririi cantității de zahăr descărcată, cu ajutorul prestatorului de servicii S.C. International Control Bureau, se constată că a fost descărcată cantitatea de 15.916, 2 tone zahăr, din care 15.000 tone a fost expediată la S.C. Zahărul Oradea, 886,4 tone la S.C. Zahărul Călărași și 26, 7 tone a fost reîncărcată la bordul navei ( f. 37-38 vol. VI dosar urmărire penală).

Cantitatea de 160, 2 kg zahăr a fost expediată de A. către S.C. Zahăr Călărași ( f. 196, 197 dosar urmărire penală, vol. VI), această cantitate fiind plătită cu facturile_/18.01.2000 și 67.006 57/27.01.2000 ( f. 199-200 dosar urmărire penală, vol. VI), iar cu privire la această cantitate de zahăr nu s-au regăsit documente justificative, însă a fost achitată taxa vamală.

Vânzarea, de către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L către S.C. Argirom International S.A. București, a cantității de 886, 4 tone zahăr s-a făcut în temeiul convenției existente între cele două societăți, potrivit căreia, diferența de cantitate ce depășește 15.000 tone, încărcată în vagoane în vederea tranzitării, va fi achitată de S.C. Zahărul Oradea S.A. ( f. 276 vol. VI dosar urmărire penală), chiar dacă în evidența S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. nu au fost identificate documente care să precizeze proprietatea acestei societăți asupra cantității de zahăr.

Cu privire la cantitatea de marfă descărcată de pe nava „Bulk Amethyst”, expeditorul mărfii „ ED &F M. S.” L. Londra, comunică, încă de la data de 23.06.2004, faptul că nici această societate, nici clienții lor, nu au pretenții cu privire la transportul efectuat cu nava „Bulk Amethyst” la C., în perioada 21.12._00 ( f. 4 vol. 6 dosar urmărire penală).

Aceeași poziție exprimă „ ED &F M. S.” L. Londra, și la data de 15.06.2005 când precizează că nu au înregistrat vreun prejudiciu în dauna societății prin faptele inculpaților și nu se constituie parte civilă în cauză ( f. 101 dosar_ al Judecătoriei S.) cât și la data de 21.09.2005 ( f. 337 dosar 177/306/_ al Judecătoriei S.).

În aceste condiții, fapta inculpatului B. G. de a dispune întocmirea unor scrisori de trăsură pentru cantitatea de 886 tone zahăr provenind de pe nava „Bulk Amethyst) și a inculpatului P. N., de a-l ajuta pe inculpatul B. G. să valorifice această cantitate de zahăr la Argirom International, nu a produs urmarea imediată prev. de art. 246 C.p., raportat la art. 2481 C.p., aceea de a produce vătămare a intereselor legale ale unei persoane, cu consecințe deosebit de grave. În lipsa unui element esențial al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu, nu poate subzista această infracțiune nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Pe cale de consecință, T., în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p., a achitat inculpații B. G. și P. N. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, faptă prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 13 C.p., respectiv pentru complicitate la această infracțiune ( fapta 4 din rechizitoriu).

În ceea ce o privește pe inculpata P. E., aceasta a fost trimisă în judecată pentru două infracțiuni, prev. de art. 289, art. 291 C.p., art. 215 alin. 2 C.p. și art. 289 C.p. raportat la art. 40 din Legea nr. 80/1991, constând în aceea că a întocmit în fals facturile fiscale nr._/18.01.2000, pentru cantitatea de 726,2 tone zahăr și nr._/27.01.2000, pentru cantitatea de 160,2 tone zahăr atestând proprietatea acestora la S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., facturi folosite la valorificarea zahărului către Argirom International București și a efectuat cu știință înregistrări inexacte în contabilitate, înregistrând contravaloarea celor 886,4 tone zahăr, în contul_ ca fiind venituri din prestări servicii, ceea ce a dus la reflectarea în bilanțul contabil al societății a unor date nereale.

Față de această descriere a faptelor din rechizitoriu, reprezentantul Ministerului Public și inculpata P. E. au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor în infracțiunile prev. de art. 290 C.p., art. 289 C.p. și art. 43 din Legea nr. 82/1991.

Examinând aceste cereri de schimbare a încadrării juridice, T. a constat că faptele inculpatei P. E. de a întocmi în fals facturile fiscale menționate, atestând, în mod nereal proprietatea acestora la S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., se circumscrie laturii obiective a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Facturile fiscale întocmite în cadrul unei societăți comerciale neputând fi asimilate unor înscrisuri oficiale. Pe de altă parte, în săvârșirea acestei infracțiuni nu există nicio activitate de inducere în eroare a unei persoane și nicio pagubă produsă în patrimoniul vreunei persoane, astfel că nu subzistă latura obiectivă și nici latura subiectivă a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 2 C.p., nefiind dovedit faptul că inculpata, cu ocazia întocmirii acestor facturi, a folosit nume sau calități mincinoase ori alte mijloace frauduloase.

În aceste condiții, tribunalul a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a primei fapte, din infracțiunea prev. de art. 289 C.p., art. 291 C.p. și art. 215 alin. 2 C.p., în infracțiunea prev. de art. 290 C.p..

Față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune ( închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda), tribunalul a constat că de la momentul săvârșirii faptei ( 18.01.2000, respectiv 27.01.2000), s-a împlinit termenul de prescripție specială a răspunderii penale prev. de art. 122 lit. d C.p. și art. 124 C.p. ( 7 ani și 6 luni), astfel că, T. a constatat că a intervenit prescripția specială pentru infracțiunea prev. de art. 290 C.p..

Întrucât inculpata a solicitat în mod expres, continuarea procesului penal pentru această infracțiune, T. continuat procesului penal cu privire la infracțiunea prev. de art. 290 C.p..

Analizând elementele constitutive ale acestei infracțiuni, tribunalul a constat că, falsificarea înscrisului sub semnătură privată trebuie să se facă în unul din modurile arătate în art. 288 C.p., respectiv prin contrafacerea scrierii, subscrierii ori prin alterarea lui în orice mod. În speță, nu este vorba despre o imitare a semnăturii, despre confecționarea unui înscris similar sau despre o alterare a acestuia, și, nici nu s-a produs urmarea imediată cerută de lege, aceea a creării unei stări de pericol urmată de producerea unei consecințe juridice, respectiv, producerea unui prejudiciu material. Ori, aceste facturi au fost înregistrate în evidențele contabile ale societății, în contul_, fiind achitate toate taxele și impozitele aferente, astfel că T. a apreciat că nu sunt îndeplinite, în cauză, elementele laturii obiective ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.p.. Pe cale de consecință, T. a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p., achitarea inculpatei P. E. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.p..

În ceea ce privește a doua infracțiune reținută în sarcina inculpatei, prev. de art. 289 C.p. raportat la art. 40 din Legea nr. 80/1991, T. a constat că, în urma modificării legii prin O.G. nr. 61/2001, Legea nr. 310/2002, O.G.70/2004, O.U.G. 162/2007, Legea nr. 86/2008, Legea nr. 259/2007, textele au primit o nouă numerotare, astfel că, fapta inculpatei de efectuare cu știință, de înregistrări inexacte în contabilitate, având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare și a elementelor de activ și pasiv ce se reflectă în bilanț, este sancționată de art. 43 din Legea nr. 82/1991 actualizată.

În aceste condiții, tribunalul a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a celei de a doua infracțiuni reținute în sarcina inculpatei P. E., din infracțiunea prev. de art. 289 C.p raportat la art. 40 din Legea nr. 80/1991, în infracțiunea prev. de art. 289 C.p. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991.

Față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de fals intelectual (6 luni la 5 ani), T. a constat că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, față de dispozițiile art. 122 lit. d C.p. și art. 124 C.p. ( 7 ani și 6 luni).

Și cu privire la această infracțiune, inculpata a solicitat continuarea procesului penal.

S-a reținut că inculpata a înregistrat în contabilitate cele două facturi care au fost achitate de Argirom International către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., astfel cum rezultă din cuprinsul facturilor aflate la filele 199-200 vol. VI dosar urmărire penală, însă, fără ca această înregistrare să producă consecințele prevăzute de lege, respectiv, fără să denatureze veniturile, cheltuielile sau rezultatele financiare ale societății. În aceste condiții, nefiind realizată urmarea imediată, ca element esențial al laturii obiective a infracțiunii de fals intelectual, T., în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p. a achitat pe inculpata P. E. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 289 C.p. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991.

Întrucât societatea S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C. nu era proprietara cantității de 886,4 tone zahăr, acesta provenind din surplusul descărcat de pe nava Bulk Amethyst, T. a dispus anularea facturilor fiscale nr._/18.01.2000 și nr._/27.01.2000, emise de S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C..

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, tribunalul a constat că, inițial, S.C. A. S.A. C. prin reprezentantul legal de la aceea dată, martorul T. F., s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 72._ lei și echivalentul a 3.241 $ S.U.A., reprezentând profitul net de care a fost lipsită societatea ca urmare a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților ( f. 64 dosar_ al Judecătoriei S., vol. I).

Ulterior, urmare a intrării în procedura insolvenței a S.C. A. S.A. C., lichidatorul judiciar al acesteia C.C. INSOLV I. C., a specificat, pe baza evidențelor contabile de la data deschideri procedurii, că nu există înregistrat nici un prejudiciu în contul S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., astfel că nu își mai menține cererea de constituire parte civilă.

În aceste condiții, T. a respins acțiunea civilă formulată de S.C. A. S.A. C., ca fiind nesusținută.

Pe cale de consecință, T., constatând că nu există vreo pagubă produsă prin infracțiune, ce se cere a fi reparată, a constatat că măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpaților nu mai sunt necesare și oportune, motiv pentru care, în baza art. 163 C.p.p., a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpaților și ale părții responsabile civilmente S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., până la concurența sumei de 72._ lei vechi, măsură instituită prin încheierea din 03.08.2005 a Judecătoriei S., dată în dosar nr._ ( număr vechi 569/2005 – f.316-318 dosar).

Împotriva acestei soluții a declarat apel P. de pe lângă T. S. solicitând desființarea în parte a hotărârii. În dezvoltarea motivelor de apel astfel cum au fost precizate oral, cu ocazia dezbaterii cauzei, s-a susținut că în mod greșit au fost achitați inculpații B. G. și P. N. privind infracțiunea de abuz în serviciu săvârșită la 13.10.2000, întrucât aceștia au cunoscut faptul că, cantitatea de zahăr se află în custodie. Totodată, reprezentanta Parchetului a solicitat încetarea procesului penal, deoarece a intervenit prescripția specială.

Reprezentanta parchetului a susținut motivele de apel ale Parchetului de pe lângă T. S. și pentru inculpata intimată P. E., arătând că în mod greșit s-a dispus achitarea acesteia, întrucât inculpata a realizat înregistrări inexacte în contabilitate. De asemenea, reprezentanta Parchetului a arătat că a intervenit prescripția specială, motiv pentru care arată că se impune încetarea procesului penal.

Deliberând asupra apelului în limitele prevăzute de art. 371 din Codul de procedură penală Curtea a reținut că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a făcut o justă apreciere asupra probatoriului administrat și a reținut o stare de fapt temeinică. La verificarea din oficiu a legalității și temeiniciei hotărârii apelate nefiind relevate aspecte care să impună desființarea acesteia.

În ceea ce privesc, punctual, criticile formulate de apelant Curtea a reținut următoarele:

S-a reținut prin rechizitoriu, în sarcina inculpaților B. G. și P. N., că la data de 13.10.2000 au dispus expedierea cantității de 6,2 t de zahăr către fabrica Zahărul Călărași deși această cantitate se afla în custodia legală a SA AGRO EXPORT C., faptă care ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 din C.pen.

În speță este necontestat că din vagonul 1723 s-au descărcat 110 saci de zahăr industrial.

Distinct de această cantitate de zahăr, din colectarea resturilor din vagoanele măturate și din măturătura de pe dane a rezultat o cantitate de 6.020 kg zahăr industrial. Această cantitate de zahăr provenite de pe nava Alicia a fost expediată de către . . beneficiarul cantității de marfă livrată contractual cu motivarea că întrucât plusul de marfă a rezultat din resturile colectate de pe nava care a livrat marfă către SCV AGRIROM INTERNATIONAL SA, acesteia era firesc să i se livreze și resturile colectate.

În mod corect instanța de fond a considerat că . avea calitatea de custode legal al acestei cantități de zahăr, în condițiile în care această societate nu a fost decât un intermediar între furnizorul extern al mărcii și beneficiarul intern. Totodată, în mod just s-a statuat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu deoarece nu s-a dovedit în cauză existența vreunui prejudiciu sau a unei vătămări a intereselor unei persoane.

Atâta vreme cât . a avut calitatea de proprietar al mărfii în nici un moment, în patrimoniul său nu s-a produs nici un prejudiciu. Pe de altă parte, nici expeditorul mărfii în privința căreia s-a constatat plusul nu a reclamat vreodată o îndeplinire defectuoasă a obligațiilor contractuale care să-i fi produs o pagubă.

Față de acestea în mod corect instanța de fond continuând procesul penal a dispus achitarea inculpaților.

Nici solicitarea de constatare a vinovăției inculpatei P. E. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 289 C.pen. rap. la art. 43 din Legea 82/1991 și de încetare a procesului penal ca urmare a intervenției prescripției este neîntemeiată.

S-a reținut în sarcina inculpatei că a înregistrat în contabilitate două facturi care au fost achitate de AGRIROM INTERNATIONAL către . SRL C., respectiv a înregistrat contravaloarea a 886,4 t de zahăr industrial ca fiind venituri din prestări servicii cu consecința reflectării în bilanțul contabil al societății a unor date nereale.

Potrivit dispozițiilor art. 43 din Legea 82/1991:

„Efectuarea cu știință de înregistrări inexacte, precum și omisiunea cu știință a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum și a elementelor de activ și de pasiv ce se reflectă în bilanț, constituie infracțiunea de fals intelectual și se pedepsește conform legii.”

Pentru realizarea elementelor constitutive ale acestei infracțiuni este necesar nu numai efectuarea de înregistrări inexacte în contabilitate ci și de existența consecinței produse de aceste înregistrări, respectiv denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare. În speță nu s-a probat în nici un fel consecințele cuprinse în norma de incriminare și nici rechizitoriul nu explicitează în mod concret care ar fi fost aceste consecințe.

Față de cele arătate, în temeiul art.379 al.1 pct.1 lit.b C.pr.pen., Curtea a respins ca nefondat apelul declarat în cauză.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs P. de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia criticând decizia pentru nelegalitate și netemeinicie, vizând nepronunțarea asupra tuturor motivelor de apel ale Parchetului și greșita achitare a inculpaților.

P. decizia penală nr. 4141/13.12.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, a fost admis recursul declarat de P. de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a fost casată decizia penală atacată iar cauza a fost trimisă spre rejudecare instanței de apel, Curtea de Apel Alba Iulia.

În considerentele deciziei de casare s-a reținut că instanța de apel a analizat doar în parte calea de atac declarată, neluând în considerare decât motivele de apel susținute oral de către procurorul de ședință, nepronunțându-se asupra tuturor motivelor de apel invocate de către P., încălcându-se astfel disp. art. 378 al. 3 C.p.p.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Curții de Apel A. I. la data de 24.01.2013.

Analizând apelul declarat de către P. de pe lângă T. S. Curtea constată că sentința penală nr. 229/29.12.2011 pronunțată de T. S. – Secția Penală, a fost criticată pentru motive de nelegalitate vizând neconcordanța între motivare și dispozitiv și reținerea unor încadrări juridice incorecte.

Astfel, examinând cererea de schimbare a încadrării juridice cu privire la faptele reținute în sarcina inculpatei P. E., instanța de fond a motivat că nu subzistă latura obiectivă și nici latura subiectivă a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 2 C.p., nefiind dovedit faptul că inculpata, cu ocazia întocmirii acestor facturi, a folosit nume sau calități mincinoase ori alte mijloace frauduloase. Instanța de fond a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a primei fapte, din infr. prev. de art. 289 C.p., art. 291 C.p. și art. 215 al. 2 C.p., în infr. prev. de art. 290 C.p.

Cu toate acestea, atât în minuta cât și în dispozitivul hotărârii s-a reținut o altă schimbare de încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei P. E. din infr. prev. de art. 289 C.p., art. 291 C.p. și art. 215 al. 5 C.p., în infr. prev. de art. 290 C.p.

Un alt aspect de nelegalitate vizează faptul că instanța de fond atunci când s-a pronunțat asupra cererilor de schimbare a încadrărilor juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților, nu a redat în mod fidel aceste încadrări juridice pentru fiecare inculpat în parte, ceea ce a dus la neclarități cu privire la faptele reținute inculpaților.

În mod greșit instanța de fond a dispus achitarea inculpaților argumentat de faptul că lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată, și anume urmarea imediată, întrucât din expertizele contabile efectuate în cauză în faza de urmărire penală, din declarațiile martorilor și din adresa depusă la dosarul cauzei de partea civilă . Port SA C. prin lichidator, a rezultat că nu există prejudiciu în patrimoniul acestor societăți ca urmare a relațiilor dintre acestea și . SRL.

Instanța de fond nu a ținut seama de declarațiile martorilor audiați în faza de urmărire penală, declarații care s-au coroborat cu concluziile raportului de revizie contabilă încheiat la 11.07.2001 și cu opinia separată a experților parte G. D. și A. G. și care au stabilit un cuantum al prejudiciului de 59._ lei vechi în sarcina inculpaților B. G., C. C. și P. N. și reprezentând suma de bani încasată necuvenit de . SRL prin derularea contractelor încheiate în perioada 1995 – 2000.

Se arată că martorii audiați au declarat că în concluziile expertizelor contabile experții nu s-au bazat pe interpretarea corectă a documentelor justificative prezentate pentru justificare, au făcut interpretări eronate cu privire la modul de calcul al penalităților și nu au făcut nici un fel de referire la incompatibilitățile în semnarea contractelor de către inc. B. G., în condițiile în care soția sa era acționară la S.C. A. și Siloz Port S.A., iar P. N. era în funcție de execuție la Sucursala A. și în același timp semnatar al contractelor încheiate ca președinte al S.C. A..

În mod greșit instanța de fond a dat relevanță unei adrese depusă de partea civilă S.C. A. S.A. C., prin lichidator C.C. Insolv I. C., prin care s-a atestat că nu există un sold debitor sau un prejudiciu, astfel că nu a mai susținut cererea de constituire de parte civilă, în condițiile în care adresa, însoțită de acte contabile, se referă la o perioadă mult ulterioară, din 2007, și nu la perioada 1995-2000 – perioadă reținută în actul de sesizare ca activitate infracțională.

S-a mai criticat faptul că instanța nu a avut un rol activ și nu a dispus efectuarea unei noi expertize contabile care să stabilească existența sau nu a unui prejudiciu.

În mod greșit instanța de fond a dispus achitarea inc. B. G. și P. N. pentru săvârșirea infr. de abuz în serviciu, întrucât cei doi inculpați deși cunoșteau că cele 6020 kg. zahăr se aflau în custodia S.C.Agroexpoert și Siloz Port S.A C., au dispus expedierea acesteia către S.C Zahărul Călărași, astfel că trebuia să dispună încetarea urmăririi penale ca urmare a intervenirii prescripției speciale.

La fel, în mod greșit instanța de fond a dispus achitarea inc. B. G., P. N. și P. E. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.246 C.p. rap. la art. 248/1 C.p. și respectiv art. 290C.p., art. 289 C.p. rap. la art. 43 din Legea nr. 82/1991 în ce o privește pe P. E., în condițiile în care s-a dat eficiență doar adresei „Ed&F M. S. L. Londra prin care s-a arătat că nu s-a înregistrat vreun prejudiciu, impunându-se efectuarea unei expertize contabile. Instanța de fond a dispus totuși anularea facturilor fiscale întocmite de inc. P. E., deși a constatat că acestea nu au fost falsificate în vreuna din modalitățile prev. de art. 288 C.p.

Din cauza intervenirii prescripției speciale se impunea încetarea procesului penal și nu achitarea.

Oral, reprezentantul Parchetului a solicitat admiterea motivelor de apel privind pe inculpații B. G., P. N. și P. E., întrucât a intervenit prescripția specială.

Curtea de Apel examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că apelul declarat de P. de pe lângă T. S. este nefondat și va fi respins, din următoarele considerente:

Instanța de fond, pe baza probelor administrate, a reținut o corectă stare de fapt în cauză. Astfel, s-a reținut că prin H.G. 1293/31.12.1990 s-a înființat S.C. A. și Siloz Port C. S.A., cu sediul în București și cu o sucursală în Portul C., condusă de un director care reprezenta sucursala în relația cu terții, sucursala putând dispune de bunurile și fondurile pe care le gestiona ( f. 53 -55 vol. 1 dosar urmărire penală). Această societate a avut ca asociați, S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., S.C. Britannia S.A. București, PAS A. și Siloz Port București și pe B. G., C. G. și Ș. N. ( f. 42 -44 dosar urmărire penală).

Dintre administratorii societății făceau parte inculpații B. G. și martorii Carabogdan A. M., C. M., C. G., T. F. ( f. 51 dosar urmărire penală).

La rândul său, S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C. s-a organizat ca societate cu răspundere limitată, având ca asociați: B. M., P. N., T. F. și A. Siloz Port C. S.A. – Sucursala C. și S.C. Britannia S.A. București, această societate având ca administrator pe inculpatul P. N. ( f. 46-47 vol. I dosar urmărire penală).

Între cele două societăți s-au derulat, pe parcursul anilor 1995-2000, relații comerciale, în baza contractelor încheiate între acestea.

Dintre aceste contracte, rechizitoriul a făcut referire expresă la contractele din 24.08.1995, contractul nr. 4991/18.12.1997, contractul nr. 4031/1998 și contractul nr. 2620/06.07.2000, contracte care au produs un prejudiciu de 59._ lei S.C. A. și Siloz Port C..

Astfel, la data de 24.08.1995, s-a încheiat între A. și Siloz Port C. S.A. reprezentantă de B. G. și C. C. și S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C. reprezentată de P. N., contractul de prestări servicii portuare, contract având ca obiect transbordarea directă la vagoane sau auto a 14.000 tone soia în vrac ce vor sosi cu nava Golden Trinity în perioada 25.08.2010, cu obligația plății prestației de 2 $/tonă + TVA și a unei penalități de 0,4% pe fiecare zi de întârziere după 30 de zile de la data scadenței ( f. 267-268 dosar urmărire penală).

De asemenea, la data de 18.12.1997, între cele două societăți s-a încheiat contractul de prestări servicii portuare nr. 4991 ( f. 269 -271 dosar urmărire penală), având ca obiect prestări servicii portuare, cu stipularea tarifelor practicate pentru fiecare tip de operațiune și a unor penalități de 0,25% pe fiecare zi de întârziere ( f. 270 dosar urmărire penală). Acest contract este modificat ulterior, printr-un addendum ( f. 271 dosar urmărire penală), prin care se modifică unele tarife practicate, în sensul reducerii acestora.

La data de 06.07.2000 între același societăți s-a încheiat contractul de prestări servicii portuare nr.2620( f. 272-274 dosar urmărire penală), prin care se stipulează tarifele pentru servicii portuare cuprinse între 0,40 $/tonă și 5, 25$ /tonă.

Datorită acționariatului reciproc în cazul celor două societăți, acestea au stipulat în raporturile contractuale o . facilități constând în practicarea unor tarife preferențiale față de cele practicate cu alți agenți economici, împrejurare cunoscută și acceptată de conducerea S.C. A. Siloz Port C. S.A. de la București. În acest sens, a apărut a fi relevantă adresa nr. 1084/09.06.2000 a A. și Siloz Port C. ( f. 62, vol. I, dosar urmărire penală) prin care directorul general T. F. a comunicat sucursalei C. faptul că în ședința Consiliului de Administrație au fost aprobate tarife de prestări servicii portuare cu o reducere de 0,77$/tonă la semințe de floarea soarelui și 0,70$/tonă la cereale pentru S.C. Britannia S.A. și S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L..

De altfel, relația comercială dintre cele două societăți a făcut obiectul analizei Consiliului de Administrație al S.C. A. S.A. București în mod permanent, astfel cum rezultă din convocatorul emis pentru data de 09.10.2000 și din declarațiile martorilor C. G., Ș. N., Carabogdan A. M..

Astfel, martorul C. G. a arătat că inculpatul B. G. prezenta lunar rapoarte referitoare la activitatea societății ( f. 324 dosar fond), iar martorul Ș. N. arată că S.C. A. exercita un control asupra contractelor încheiate cu S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. ( f. 325 dosar fond). La rândul său martora Carbogdan A. M. a arătat că între cele două societăți au fost încheiate contracte preferențiale cu acordul Consiliului de Administrație, însă S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. nu a fost singura societate care a beneficiat de astfel de contracte ( f. 327 dosar fond). La rândul său martorul P. B. ( f. 373 dosar fond), a arătat că tarifele practicate între cele două societăți erau foarte apropiate de tarifele societăților prestatoare de servicii. Aceleași împrejurări au fost relatate și de martorul I. G. ( f. 387-388 dosar fond).

Este adevărat că sucursala C. a A. a fost înștiințată, de către directorul general T. F., să încheie contracte de prestări servicii portuare direct cu partenerii interni și externi, fără intermediari (S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L.), însă, această înștiințare s-a făcut la data de 10.10.2000 prin adresa 1883, deci după momentul încheierii contractelor la care face referire rechizitoriul ( f. 66 dosar urmărire penală, vol. I).

În ceea ce privește situația penalităților de întârziere, acestea au fost solicitate de S.C. A. începând din anul 2001 pentru serviciile prestate în perioada 1997-2001, fiind emise facturile_ /30.12.2002 ( f. 68,69 dosar urmărire penală) și nr._/15.04.2003 ( f. 73, 74 dosar urmărire penală). De altfel, între părți au avut loc și o conciliere privitoare la calculul penalităților aferente contractelor nr. 4991/1997 și 2620/2000 ( f. 71, 72 dosar urmărire penală), deși prin contractul nr. 2620/2000 nu au fost stipulate penalități de întârziere ( f. 120-123 dosar urmărire penală).

Pentru nerespectarea clauzelor referitoare la penalitățile de întârziere, conducerea A. București a solicitat, în mai multe rânduri, inculpatului B. G. explicații ( f. 187 -192 dosar urmărire penală) pentru ca, prin procesul verbal încheiat la data de 11.07.2001 ( f. 208-243 vol. I dosar urmărire penală), revizorul contabil Spinciu G. să calculeze o pagubă în patrimoniul A. C. de 16._ lei datorată gestionării necorespunzătoare a patrimoniului societății în perioada 1995-2001. În aceste condiții Agoexport C. a emis o . decizii împotriva inculpaților ( f. 259-261 dosar urmărire penală).

Concluziile raportului revizorului Spinciu G. au fost însă contradictorii cu concluziile celor 4 rapoarte de expertiză contabilă efectuate în cauză, și cu toate acestea, procurorul a apreciat că aprecierile experților judiciari sunt eronate, întrucât nu s-au coroborat cu declarațiile martorilor C. G., Ș. N., Țâțu M., Carabogdan A. M. și C. M., date în faza urmăririi penale.

Examinând cuprinsul acestor expertize, T. a constatat că raportul expertului judiciar B. V. a constatat că, în relațiile dintre S.A. A. C. și S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L., nu poate fi reținut vreun prejudiciu în dauna vreuneia dintre părți ( f. 225-229 vol. II, dosar urmărire penală). În același sens, expertul L. D., a constatat că nu se înregistrează nici un prejudiciu la S.C. A. S.A. ci numai sume de încasat cu titlu de daune interese care sunt reciproce, existând hotărâri judecătorești în favoarea S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L., iar valoarea datorată de S.C. A. către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. este mai mare decât valoarea datorată de S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L.,( f. 11-48 vol. III, dosar urmărire penală).

De asemenea, expertiza judiciară întocmită de experții L. N., G. D., B. V., B. M., S. O. și Tacoiu G., a constatat că tarifele aplicate în contractele A. cu S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. nu au diferit în raport cu cele aplicate altor societăți ( f. 122 vil. IV dosar urmărire penală), iar relația contractuală dintre cele două societăți a fost benefică pentru A. ( f. 123 dosar urmărire penală) și nu a existat prejudiciu pentru această societate sau responsabilități pentru inculpați, întrucât revizorii contabili au finalizat greșit calculul penalităților, întrucât nu au ținut cont de termenul de prescripție de 3 ani conform Decretului 167/1958, nu au ținut cont de prevederile contractului privitoare la marja de efectuare a plăților de 40 de zile, au calculat daune la daune și nu s-a demarat o acțiune în justiție contra S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. pentru a întrerupe termenul de prescripție ( f. 130 vol. IV, dosar urmărire penală). Pe cale de consecință, experții au concluzionat că nu există prejudiciu pentru A., dar există sume de plată din partea A. către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. ca pagube rezultante din neexecutarea contractelor încheiate ( f. 137, vol. IV, dosar urmărire penală).

Expertiza contabilă judiciară efectuată în cauză de expertul B. F. ( f. 169-192 vol. V dosar urmărire penală), a constat că nu s-au înregistrat prejudicii ca urmare a relațiilor dintre S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. și S.A. „A. și Siloz Port” C. ( f. 192, vol. V, dosar urmărire penală).

Relevantă în acest sens a fost și adresa depusă la dosarul cauzei de partea civilă S.C. „A. și Siloz Port” C. ( f. 71 vol. 1 dosar fond) prin lichidator judiciar S.C. I. C., prin care s-a atestat faptul că, la data deschiderii procedurii, din evidențele contabile nu rezultă un sold debitor sau un prejudiciu, motiv pentru care nu a mai susținut cererea de constituire de parte civilă formulată inițial, întrucât acea constituire de parte civilă nu era susținută de acte contabile. Această adresă a fost însoțită de balanțe contabile și fișele analitice aferente perioadelor aprilie, mai, iunie 2007, registru jurnal - mai 2007, note contabile și OP-uri ( f. 73-170, vol. I, dosar fond).

În aceste condiții, T. a constatat că, atât la momentul imediat următor încheierii contractelor specificate în rechizitoriu, cât și ulterior, în patrimoniu S.C. „A. și Siloz Port” C., nu s-a înregistrat nici un prejudiciu, iar neîncasarea ori neincluderea în contractul nr. 2620/2000 a unor penalități de întârziere nu a produs nici un prejudiciu de natură patrimonială la S.C. A., în condițiile în care dispozițiile legale aplicabile la momentul încheierii contractelor ( Legea nr. 76/1992), prevedeau caracterul facultativ al clauzei penale în contracte comerciale, aceste dispoziții legale fiind abrogate prin art. 11 lit. c din O.U.G. 10/19.04.1997, și, ulterior, prin O.G. 9/2000 care a prevăzut libertatea părților de a stabili rata dobânzii pentru întârziere în plata unei obligații bănești.

T. a constat că lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată, faptă prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p. și anume: urmarea imediată, cauzarea unei vătămări a intereselor legale ale unei persoane.

Această vătămare este necesar să aibă o asemenea gravitate, respectiv, să fi produs consecințe deosebit de grave, anume o pagubă materială mai mare de 2._ lei vechi sau perturbare deosebit de gravă a activității unei persoane fizice sau juridice.

Nefiind îndeplinite aceste condiții T. a apreciat în mod corect că lipsește latura obiectivă a infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., - primele două fapte din rechizitoriu reținute în sarcina inculpaților B. G., C. C. și P. N., motiv pentru care, T., în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p. a achitat inculpații pentru aceste fapte.

În ceea ce privește a treia faptă din rechizitoriu reținută în sarcina inculpaților B. G. și P. N., aceea de a dispune la data de 13.10.2000, expedierea unei cantități de 6,2 tone zahăr industrial către fabrica Zahărul Călărași, această cantitate de zahăr aflându-se în custodia legală a S.C. A. și Siloz Port C., T. a constatat că, prin procesul verbal din 11.10.2000 ( f. 134 vol. I, dosar urmărire penală) întocmit de Serviciul Poliție Port C., s-a constatat că din vagonul 1723 aflat pe linia 4 dana 31, s-au descărcat 110 saci cu zahăr industrial, iar din verificările efectuate la cabina CFR, vagonul era trecut în situația tirajului de aproximativ 2 luni, fiind făcută mențiunea rest marfă. În urma cântăririi acestui zahăr a rezultat o cantitate de 6020 kg zahăr industrial, lăsat în custodia lui B. V. ( f. 134-136, 147, vol. I dosar urmărire penală). În urma verificărilor efectuate s-a constatat că, în perioada 01.08.-17.08 2000, în danele 31-33 au descărcat zahăr brut navele Pany R, A., Philia și Alycia ( f. 137 dosar urmărire penală), cu nota de predare recepție_ fiind expediată la S.C. Zahăr Călărași, cantitatea de 6020 kg zahăr provenit de pe nava Alycia ( f. 138-139 dosar urmărire penală) deși prin adresa nr. 371/16.03.2004 ( f. 143 dosar urmărire penală), S.A. Argirom International S.A. București a atestat că nu figurează în evidențele lor achiziția, la data de 18.10.2001, a 6020 kg zahăr de la S.C. A.. Întrucât beneficiarul zahărului descărcat de pe nava Alicyia a fost S.C. Argirom International S.A, reprezentanții S.C. A. au dispus expedierea cantității de zahăr găsită în plus în favoarea beneficiarului, în acest caz, A. acționând ca un intermediar între furnizorul extern al mărfii și beneficiarul intern, fără a exista vreun titlu ( contract, factură, comandă), care să-i confere S.C. A. calitatea de custode legal, așa cum se susține în rechizitoriu. Faptul că această societate a descărcat nava nu i-a conferit niciun drept asupra mărfii, astfel că, în concluziile expertizei contabile judiciare efectuate în faza de urmărire penală ( f. 134 vol. IV dosar urmărire penală), care a constatat că nu există prejudiciu pentru A. și nici persoană responsabilă, a apărut a fi în acord cu actele existente la dosarul cauzei.

Mai mult decât atât, această expertiză a constatat că cele 6,02 tone de zahăr au provenit din colectarea resturilor din vagoanele măturate și din măturătura de pe dane, pentru acestea neexistând obligația legală de înregistrare în evidențele contabile.

Cu privire la această cantitate de zahăr, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților B. G. și P. N. pentru infracțiunea de abuz în serviciu constând în aceea că la data de 13.10.2000 au dispus expedierea cantității de 6,2 tone zahăr către fabrica Zahărul Călărași, deși această cantitate se afla în custodia legală a S.A. A. C.. Raportat la data faptei și la pedeapsa prev. de lege pentru infracțiunea prev. de art. 246 C.p. ( închisoare de la 6 luni la 3 ani), T., față de dispozițiile art. 124 C.p., art. 122 pct. 1 lit. d C.p., s-a constatat că această faptă s-a prescris la data de 13.04.2008.

D. fiind faptul că inculpații au solicitat continuarea procesului penal în condițiile art. 13 alin. 12 C.p.p., T. analizând incidența elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 C.p., a constat că, în speță, nu este întrunită latura obiectivă întrucât nu au produs nicio pagubă S.C. A., această cantitate de 6,2 tone zahăr nefiind în proprietatea acestei societăți, iar, sub aspectul laturi subiective, în sarcina inculpaților nu se poate reține faptul că au dispus expedierea acestei cantități de zahăr cu rea credință, ci au acționat în temeiul contractului dintre furnizorul extern al zahărului și beneficiarul intern, presupunând, în mod rezonabil, că această cantitate de zahăr aparține beneficiarului.

Pe cale de consecință, T., în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d C.p.p., a achitat pe inculpații B. G. și P. N. pentru infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 246 C.p. ( fapta 3 din rechizitoriu).

În ceea ce privește a patra faptă din rechizitoriu reținută în sarcina inculpaților B. G. și P. N., aceea de a dispune întocmirea unei scrisori de trăsură pentru cantitatea de 886,4 tone zahăr, rezultat ca plus marfă de la nava Bulk Amethyst, proprietatea firmei „ ED &F M. S.” L. Londra, către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L., și de a-l ajuta pe inculpatul B. să valorifice această cantitate de zahăr la S.C. Argirom International ( pentru inculpatul P. N.), T. a constat că, la data de 07.12.1999 s-a încheiat între S.C. A. și Siloz Port C. și „ ED &F M. S.” L. Londra un contract de prestări servicii portuare având ca obiect transbordarea din vas în vagoane a unei cantități de 15.000 tone zahăr, ce urma a sosi cu nava Bulk Amethyst între decembrie 1999 – ianuarie 2000 ( f. 69-71 vol. VI, dosar urmărire penală). Nava Bulk Amethyst a sosit în Portul C., fiind avizat operatorul S.C. A. despre sosirea navei pentru descărcarea a 15.000 tone zahăr Brazilia. În urma cântăririi cantității de zahăr descărcată, cu ajutorul prestatorului de servicii S.C. International Control Bureau, s-a constatat că a fost descărcată cantitatea de 15.916, 2 tone zahăr, din care 15.000 tone a fost expediată la S.C. Zahărul Oradea, 886,4 tone la S.C. Zahărul Călărași și 26,7 tone a fost reîncărcată la bordul navei ( f. 37-38 vol. VI dosar urmărire penală).

Cantitatea de 160,2 kg zahăr a fost expediată de A. către S.C. Zahăr Călărași ( f. 196, 197 dosar urmărire penală, vol. VI), această cantitate fiind plătită cu facturile_/18.01.2000 și 67.006 57/27.01.2000 ( f. 199-200 dosar urmărire penală, vol. VI), iar cu privire la această cantitate de zahăr nu s-au regăsit documente justificative, însă a fost achitată taxa vamală.

Vânzarea, de către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L către S.C. Argirom International S.A. București, a cantității de 886, 4 tone zahăr s-a făcut în temeiul convenției existente între cele două societăți, potrivit căreia, diferența de cantitate ce depășea 15.000 tone, încărcată în vagoane în vederea tranzitării, urma a fi achitată de S.C. Zahărul Oradea S.A. ( f. 276 vol. VI dosar urmărire penală), chiar dacă în evidența S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. nu au fost identificate documente care să precizeze proprietatea acestei societăți asupra cantității de zahăr.

Cu privire la cantitatea de marfă descărcată de pe nava „Bulk Amethyst”, expeditorul mărfii „ ED &F M. S.” L. Londra, a comunicat, încă de la data de 23.06.2004, faptul că nici această societate, nici clienții lor, nu au pretenții cu privire la transportul efectuat cu nava „Bulk Amethyst” la C., în perioada 21.12._00 ( f. 4 vol. 6 dosar urmărire penală).

Aceeași poziție exprimă „ ED &F M. S.” L. Londra, și la data de 15.06.2005 când a precizat că nu au înregistrat vreun prejudiciu în dauna societății prin faptele inculpaților și nu s-a constituit parte civilă în cauză ( f. 101 dosar_ al Judecătoriei S.) cât și la data de 21.09.2005 ( f. 337 dosar 177/306/_ al Judecătoriei S.).

În aceste condiții, fapta inculpatului B. G. de a dispune întocmirea unor scrisori de trăsură pentru cantitatea de 886 tone zahăr provenind de pe nava „Bulk Amethyst) și a inculpatului P. N., de a-l ajuta pe inculpatul B. G. să valorifice această cantitate de zahăr la Argirom International, nu a produs urmarea imediată prev. de art. 246 C.p., raportat la art. 2481 C.p., aceea de a produce vătămare a intereselor legale ale unei persoane, cu consecințe deosebit de grave. În lipsa unui element esențial al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu, nu poate subzista această infracțiune nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Pe cale de consecință, T., în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p., a achitat inculpații B. G. și P. N. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, faptă prev. de art. 246 C.p., art. 2481 C.p. cu aplicarea art. 13 C.p., respectiv pentru complicitate la această infracțiune ( fapta 4 din rechizitoriu).

În ceea ce o privește pe inculpata P. E., aceasta a fost trimisă în judecată pentru două infracțiuni, prev. de art. 289, art. 291 C.p., art. 215 alin. 2 C.p. și art. 289 C.p. raportat la art. 40 din Legea nr. 80/1991, constând în aceea că a întocmit în fals facturile fiscale nr._/18.01.2000, pentru cantitatea de 726,2 tone zahăr și nr._/27.01.2000, pentru cantitatea de 160,2 tone zahăr atestând proprietatea acestora la S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., facturi folosite la valorificarea zahărului către Argirom International București și a efectuat cu știință înregistrări inexacte în contabilitate, înregistrând contravaloarea celor 886,4 tone zahăr, în contul_ ca fiind venituri din prestări servicii, ceea ce a dus la reflectarea în bilanțul contabil al societății a unor date nereale.

Față de această descriere a faptelor din rechizitoriu, reprezentantul Ministerului Public și inculpata P. E. au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor în infracțiunile prev. de art. 290 C.p., art. 289 C.p. și art. 43 din Legea nr. 82/1991.

Examinând aceste cereri de schimbare a încadrării juridice, T. a constatat că faptele inculpatei P. E. de a întocmi în fals facturile fiscale menționate, atestând, în mod nereal proprietatea acestora la S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., se circumscrie laturii obiective a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, facturile fiscale întocmite în cadrul unei societăți comerciale neputând fi asimilate unor înscrisuri oficiale. Pe de altă parte, în săvârșirea acestei infracțiuni nu a existat nicio activitate de inducere în eroare a unei persoane și nicio pagubă produsă în patrimoniul vreunei persoane, astfel că nu subzistă latura obiectivă și nici latura subiectivă a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 2 C.p., nefiind dovedit faptul că inculpata, cu ocazia întocmirii acestor facturi, a folosit nume sau calități mincinoase ori alte mijloace frauduloase.

În aceste condiții, tribunalul a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a primei fapte, din infracțiunea prev. de art. 289 C.p., art. 291 C.p. și art. 215 alin. 2 C.p., în infracțiunea prev. de art. 290 C.p..

Față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune ( închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda), tribunalul a constat că de la momentul săvârșirii faptei ( 18.01.2000, respectiv 27.01.2000), s-a împlinit termenul de prescripție specială a răspunderii penale prev. de art. 122 lit. d C.p. și art. 124 C.p. ( 7 ani și 6 luni), astfel că, T. a constatat că a intervenit prescripția specială pentru infracțiunea prev. de art. 290 C.p..

Întrucât inculpata a solicitat în mod expres, continuarea procesului penal pentru această infracțiune, T. continuat procesului penal cu privire la infracțiunea prev. de art. 290 C.p.

Analizând elementele constitutive ale acestei infracțiuni, tribunalul a constat că, falsificarea înscrisului sub semnătură privată trebuie să se facă în unul din modurile arătate în art. 288 C.p., respectiv prin contrafacerea scrierii, subscrierii ori prin alterarea lui în orice mod. În speță, nu este vorba despre o imitare a semnăturii, despre confecționarea unui înscris similar sau despre o alterare a acestuia, și, nici nu s-a produs urmarea imediată cerută de lege, aceea a creării unei stări de pericol urmată de producerea unei consecințe juridice, respectiv, producerea unui prejudiciu material. Ori, aceste facturi au fost înregistrate în evidențele contabile ale societății, în contul_, fiind achitate toate taxele și impozitele aferente, astfel că T. a apreciat că nu sunt îndeplinite, în cauză, elementele laturii obiective ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.p. Pe cale de consecință, T. a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p., achitarea inculpatei P. E. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.p..

În ceea ce privește a doua infracțiune reținută în sarcina inculpatei, prev. de art. 289 C.p. raportat la art. 40 din Legea nr. 80/1991, T. a constat că, în urma modificării legii prin O.G. nr. 61/2001, Legea nr. 310/2002, O.G.70/2004, O.U.G. 162/2007, Legea nr. 86/2008, Legea nr. 259/2007, textele au primit o nouă numerotare, astfel că, fapta inculpatei de efectuare cu știință, de înregistrări inexacte în contabilitate, având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare și a elementelor de activ și pasiv ce se reflectă în bilanț, este sancționată de art. 43 din Legea nr. 82/1991 actualizată.

În aceste condiții, tribunalul a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a celei de a doua infracțiuni reținute în sarcina inculpatei P. E., din infracțiunea prev. de art. 289 C.p raportat la art. 40 din Legea nr. 80/1991, în infracțiunea prev. de art. 289 C.p. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991.

Față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de fals intelectual (6 luni la 5 ani), T. a constat că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, față de dispozițiile art. 122 lit. d C.p. și art. 124 C.p. ( 7 ani și 6 luni).

Și cu privire la această infracțiune, inculpata a solicitat continuarea procesului penal.

S-a reținut că inculpata a înregistrat în contabilitate cele două facturi care au fost achitate de Argirom International către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., astfel cum a rezultat din cuprinsul facturilor aflate la filele 199-200 vol. VI dosar urmărire penală, însă, fără ca această înregistrare să producă consecințele prevăzute de lege, respectiv, fără să denatureze veniturile, cheltuielile sau rezultatele financiare ale societății. În aceste condiții, nefiind realizată urmarea imediată, ca element esențial al laturii obiective a infracțiunii de fals intelectual, T., în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p. a achitat pe inculpata P. E. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 289 C.p. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991.

Întrucât societatea S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C. nu era proprietara cantității de 886,4 tone zahăr, acesta provenind din surplusul descărcat de pe nava Bulk Amethyst, T. a dispus anularea facturilor fiscale nr._/18.01.2000 și nr._/27.01.2000, emise de S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C..

În ce privește motivele de apel ale Parchetului referitoare la încadrările juridice greșite reținute de către instanța de fond, motive de apel nesusținute de către reprezentantul Parchetului, Curtea apreciază că acestea sunt evidente erori materiale și de tehnoredactare, din analiza argumentelor prezentate în hotărâre rezultând clar că s-a referit pentru fiecare inculpat în parte la încadrarea juridică pentru care a fost trimis în judecată, din punctul de vedere a instanței de apel neexistând neclarități care să modifice sensul hotărârii.

Referitor la critica Parchetului că în mod greșit instanța de fond a dispus achitarea inculpaților argumentat de faptul că lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată, și anume urmarea imediată, întrucât din expertizele contabile efectuate în cauză în faza de urmărire penală, din declarațiile martorilor și din adresa depusă la dosarul cauzei de partea civilă . Port SA C. prin lichidator, a rezultat că nu există prejudiciu în patrimoniul acestor societăți ca urmare a relațiilor dintre acestea și . SRL, Curtea o apreciază a fi neîntemeiată.

Se constată că în cauză s-au efectuat patru expertize contabile, din concluziile cărora nu a rezultat că s-ar fi produs vreun prejudiciu.

P. a arătat că instanța de fond nu a coroborat declarațiile martorilor audiați în cauză cu raportul revizorului contabil Spinciu G., critică neîntemeiată atâta timp cât din actele de la dosar a rezultat că instanța a analizat declarațiile martorilor în totalitatea lor, nu doar aspecte care susțineau acuzațiile.

Astfel, raportului revizorului Spinciu G. a fost contradictoriu cu concluziile celor 4 rapoarte de expertiză contabilă efectuate în cauză. Se constată că raportul expertului judiciar B. V. a constatat că, în relațiile dintre S.A. A. C. și S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L., nu poate fi reținut vreun prejudiciu în dauna vreuneia dintre părți ( f. 225-229 vol. II, dosar urmărire penală). În același sens, expertul L. D., a constatat că nu se înregistrează nici un prejudiciu la S.C. A. S.A. ci numai sume de încasat cu titlu de daune interese care sunt reciproce, existând hotărâri judecătorești în favoarea S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L., iar valoarea datorată de S.C. A. către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. este mai mare decât valoarea datorată de S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L.,( f. 11-48 vol. III, dosar urmărire penală).

Din expertizele judiciare întocmite de experții L. N., G. D., B. V., B. M., S. O. și Tacoiu G., s-a constatat că tarifele aplicate în contractele A. cu S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. nu au diferit în raport cu cele aplicate altor societăți ( f. 122 vil. IV dosar urmărire penală), iar relația contractuală dintre cele două societăți a fost benefică pentru A. ( f. 123 dosar urmărire penală) și nu a existat prejudiciu pentru această societate sau responsabilități pentru inculpați.

Opinia contrară a revizorului s-a datorat împrejurării că acesta a finalizat greșit calculul penalităților, întrucât nu a ținut cont de termenul de prescripție de 3 ani conform Decretului 167/1958, nu a ținut cont de prevederile contractului privitoare la marja de efectuare a plăților de 40 de zile, a calculat daune la daune și nu s-a demarat o acțiune în justiție contra S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. pentru a întrerupe termenul de prescripție ( f. 130 vol. IV, dosar urmărire penală). Pe cale de consecință, în mod corect experții au concluzionat că nu există prejudiciu pentru A., dar există sume de plată din partea A. către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. ca pagube rezultante din neexecutarea contractelor încheiate ( f. 137, vol. IV, dosar urmărire penală).

La fel, din expertiza contabilă judiciară efectuată de expertul B. F. ( f. 169-192 vol. V dosar urmărire penală), a rezultat că nu s-au înregistrat prejudicii ca urmare a relațiilor dintre S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. și S.A. „A. și Siloz Port” C. ( f. 192, vol. V, dosar urmărire penală).

S-a mai criticat faptul că instanța de fond nu a făcut referire la incompatibilitățile inculpaților dar, examinând actele de la dosarul cauzei se constată că datorită acționariatului reciproc a celor două societăți, acestea au stipulat în raporturile contractuale o . facilități constând în practicarea unor tarife preferențiale față de cele practicate cu alți agenți economici, împrejurare cunoscută și acceptată de conducerea S.C. A. Siloz Port C. S.A. de la București. Acest fapt a rezultat și din adresa nr. 1084/09.06.2000 a A. și Siloz Port C. ( f. 62, vol. I, dosar urmărire penală) prin care directorul general a comunicat sucursalei C. faptul că în ședința Consiliului de Administrație au fost aprobate tarife de prestări servicii portuare cu o reducere de 0,77$/tonă la semințe de floarea soarelui și 0,70$/tonă la cereale pentru S.C. Britannia S.A. și S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L..

Se mai constată că relația comercială dintre cele două societăți a făcut obiectul analizei Consiliului de Administrație al S.C. A. S.A. București în mod permanent, astfel cum a rezultat din convocatorul emis pentru data de 09.10.2000 precum și din declarațiile martorilor C. G., Ș. N., Carabogdan A. M..

Astfel, martorul C. G. a arătat că inculpatul B. G. prezenta lunar rapoarte referitoare la activitatea societății ( f. 324 dosar fond), iar martorul Ș. N. arată că S.C. A. exercita un control asupra contractelor încheiate cu S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. ( f. 325 dosar fond). La rândul său martora Carbogdan A. M. a arătat că între cele două societăți au fost încheiate contracte preferențiale cu acordul Consiliului de Administrație, însă S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. nu a fost singura societate care a beneficiat de astfel de contracte ( f. 327 dosar fond). La rândul său martorul P. B. ( f. 373 dosar fond), a arătat că tarifele practicate între cele două societăți erau foarte apropiate de tarifele societăților prestatoare de servicii. Aceleași împrejurări au fost relatate și de martorul I. G. ( f. 387-388 dosar fond).

Sucursala C. a A. a fost înștiințată, de către directorul general, să încheie contracte de prestări servicii portuare direct cu partenerii interni și externi, fără intermediari (S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L.), însă, această înștiințare a fost făcută la data de 10.10.2000 prin adresa 1883,după momentul încheierii contractelor la care face referire rechizitoriul ( f. 66 dosar urmărire penală, vol. I).

Referitor la situația penalităților de întârziere calculate de către revizor se constată că acestea au fost solicitate de S.C. A. începând din anul 2001 pentru serviciile prestate în perioada 1997-2001, fiind emise facturile_ /30.12.2002 ( f. 68,69 dosar urmărire penală) și nr._/15.04.2003 ( f. 73, 74 dosar urmărire penală). Între părți au avut loc și o conciliere privitoare la calculul penalităților aferente contractelor nr. 4991/1997 și 2620/2000 ( f. 71, 72 dosar urmărire penală), deși prin contractul nr. 2620/2000 nu au fost stipulate penalități de întârziere ( f. 120-123 dosar urmărire penală).

P. a mai criticat faptul că instanța de fond, în mod greșit a dat relevanță adresei depusă de partea civilă S.C. „A. și Siloz Port” C. ( f. 71 vol. 1 dosar fond) - prin lichidator judiciar S.C. I. C., prin care s-a atestat faptul că, la data deschiderii procedurii, din evidențele contabile nu a rezultat un sold debitor sau un prejudiciu deoarece se referă la o perioadă mult ulterioară, din 2007, și nu la perioada 1995-2000 – perioadă reținută în actul de sesizare ca activitate infracțională, Curtea apreciază că și această critică este neîntemeiată. Astfel, în condițiile în care prejudiciul ar fi existat, acesta ar fi trebuit să apară în evidențele contabile ale lichidatorului chiar și în anul 2007, or dacă lichidatorul a arătat că nu există prejudiciu, instanța de fond a fost nevoită să țină seama de această poziție procesuală.

Curtea apreciază că în raport de actele existente la dosarul cauzei, de cele patru expertize judiciare întocmite, de declarațiile martorilor și de poziția lichidatorului părții civile, probe din care nu a rezultat existența vreunui prejudiciu, nu se impunea a se dispune o nouă expertiză judiciară contabilă.

Față de cele arătate, constatându-se faptul că în cauză nu s-a dovedit producerea vreunui prejudiciu de către inculpați, în mod corect instanța de fond a achitat inculpații pe B. G., C. C. și P. N. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 246 C.p. rap. la art. 2481 C.p.

O altă critică a Parchetului vizează faptul că în mod greșit instanța de fond a dispus achitarea inc. B. G. și P. N. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, întrucât cei doi inculpați deși cunoșteau că cele 6020 kg. zahăr se aflau în custodia S.C.Agroexpoert și Siloz Port S.A C., au dispus expedierea acesteia către S.C Zahărul Călărași, astfel că trebuia să dispună încetarea urmăririi penale ca urmare a intervenirii prescripției speciale.

Analizând acest motiv de Apel Curtea constată că acuzația viza faptul că inculpații, la data de 13.10.2000, au dispus expedierea unei cantități de 6,2 tone zahăr industrial către fabrica Zahărul Călărași, această cantitate de zahăr aflându-se în custodia legală a S.C. A. și Siloz Port C..

Din actele existente la dosarul cauzei a rezultat că în perioada 01.08.-17.08 2000, în danele 31-33 s-a descărcat zahăr brut de pe navele Pany R, A., Philia și Alycia ( f. 137 dosar urmărire penală), beneficiarul zahărului descărcat de pe nava Alicyia fiind S.C. Argirom International S.A și cu nota de predare recepție_, cantitatea a fost expediată la S.C. Zahăr Călărași.

Din procesul verbal încheiat la 11.10.2000 ( f. 134 vol. I, dosar urmărire penală) întocmit de Serviciul Poliție Port C., s-a constatat că din vagonul 1723 aflat pe linia 4 dana 31, s-au descărcat 110 saci cu zahăr industrial, iar din verificările efectuate la cabina CFR, vagonul era trecut în situația tirajului de aproximativ 2 luni, fiind făcută mențiunea rest marfă. În urma cântăririi acestui zahăr a rezultat o cantitate de 6020 kg zahăr industrial, lăsat în custodia numitului B. V. ( f. 134-136, 147, vol. I dosar urmărire penală).

Din concluziile expertizei contabile judiciare efectuate în faza de urmărire penală ( f. 134 vol. IV dosar urmărire penală) s-a constatat că cele 6020 kg de zahăr au provenit din colectarea resturilor din vagoanele măturate și din măturătura de pe dane, pentru acestea neexistând obligația legală de înregistrare în evidențele contabile. Întrucât beneficiarul zahărului descărcat de pe nava Alicyia a fost S.C. Argirom International S.A, reprezentanții S.C. A. au dispus expedierea cantității de zahăr găsită în plus ( 6020 kg ) în favoarea beneficiarului, în acest caz, A. acționând ca un intermediar între furnizorul extern al mărfii și beneficiarul intern. De menționat că nu a existat vreun titlu ( contract, factură, comandă), care să-i confere S.C. A. calitatea de custode legal, așa cum a susținut acuzarea, iar această societate nici nu era proprietara cantității de zahăr, neexistând nici un prejudiciu în cauză, astfel că în mod corect instanța de fond constatând că elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu nu sunt îndeplinite, a dispus achitarea inculpaților.

S-a mai criticat de către P. că în mod greșit instanța de fond a dispus achitarea inc. B. G., P. N. și P. E. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246 C.p. rap. la art. 248/1 C.p. și respectiv art. 290 C.p., art. 289 C.p. rap. la art. 43 din Legea nr. 82/1991 în ce o privește pe P. E., în condițiile în care s-a dat eficiență doar adresei „Ed&F M. S. L. Londra prin care s-a arătat că nu s-a înregistrat vreun prejudiciu, impunându-se efectuarea unei expertize contabile. Instanța de fond a dispus totuși anularea facturilor fiscale întocmite de inc. P. E., deși a constatat că acestea nu au fost falsificate în vreuna din modalitățile prev. de art. 288 C.p.

Curtea constată că în sarcina inculpaților B. G. și P. N. s-a reținut că au dispus întocmirea unei scrisori de trăsură pentru cantitatea de 886,4 tone zahăr, rezultat ca plus marfă de la nava Bulk Amethyst, proprietatea firmei „ ED &F M. S.” L. Londra, către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L., și că l-au ajutat pe inculpatul B. să valorifice această cantitate de zahăr la S.C. Argirom International ( pentru inculpatul P. N.).

Din actele existente la dosar a rezultat că la data de 07.12.1999 s-a încheiat între S.C. A. și Siloz Port C. și „ ED &F M. S.” L. Londra un contract de prestări servicii portuare având ca obiect transbordarea din vas în vagoane a unei cantități de 15.000 tone zahăr, ce urma să sosească cu nava Bulk Amethyst între decembrie 1999 – ianuarie 2000 ( f. 69-71 vol. VI, dosar urmărire penală). Nava Bulk Amethyst a sosit în Portul C., fiind avizat operatorul S.C. A. despre sosirea navei pentru descărcarea a 15.000 tone zahăr Brazilia. În urma cântăririi cantității de zahăr descărcată s-a constatat că a fost descărcată cantitatea de 15.916, 2 tone zahăr, din care 15.000 tone a fost expediată la S.C. Zahărul Oradea, 886,4 tone la S.C. Zahărul Călărași și 26,7 tone a fost reîncărcată la bordul navei ( f. 37-38 vol. VI dosar urmărire penală).

Cantitatea de 160,2 kg zahăr a fost expediată de A. către S.C. Zahăr Călărași ( f. 196, 197 dosar urmărire penală, vol. VI), această cantitate fiind plătită cu facturile_/18.01.2000 și 67.006 57/27.01.2000 ( f. 199-200 dosar urmărire penală, vol. VI), iar cu privire la această cantitate de zahăr nu s-au regăsit documente justificative, însă a fost achitată taxa vamală.

Vânzarea, de către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L către S.C. Argirom International S.A. București, a cantității de 886, 4 tone zahăr s-a făcut în temeiul convenției existente între cele două societăți, potrivit căreia, diferența de cantitate ce depășea 15.000 tone, încărcată în vagoane în vederea tranzitării, urma a fi achitată de S.C. Zahărul Oradea S.A. ( f. 276 vol. VI dosar urmărire penală), chiar dacă în evidența S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. nu au fost identificate documente care să precizeze proprietatea acestei societăți asupra cantității de zahăr.

Cu privire la cantitatea de marfă descărcată de pe nava „Bulk Amethyst”, expeditorul mărfii „ ED &F M. S.” L. Londra, a comunicat, încă de la data de 23.06.2004, faptul că nici această societate, nici clienții lor, nu au pretenții cu privire la transportul efectuat cu nava „Bulk Amethyst” la C., în perioada 21.12._00 ( f. 4 vol. 6 dosar urmărire penală).

Aceeași poziție a fost exprimată de „ ED &F M. S.” L. Londra, și la data de 15.06.2005 când a precizat că nu au înregistrat vreun prejudiciu în dauna societății prin faptele inculpaților și nu s-a constituit parte civilă în cauză ( f. 101 dosar_ al Judecătoriei S.) cât și la data de 21.09.2005 ( f. 337 dosar 177/306/_ al Judecătoriei S.).

În condițiile în care expeditorul mărfii sau beneficiarul acesteia au comunicat că nu au suferit vreun prejudiciu în urma faptului că inculpatul B. G. a dispus întocmirea unor scrisori de trăsură pentru cantitatea de 886 tone zahăr provenind de pe nava „Bulk Amethyst) și că inculpatul P. N. l-a ajutat pe inculpatul B. G. să valorifice această cantitate de zahăr la Argirom International, lipsind elementul esențial al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, în mod corect instanța de fond a dispus achitarea inculpaților.

În ceea ce o privește pe inculpata P. E., aceasta a fost trimisă în judecată pentru două infracțiuni, prev. de art. 289, art. 291 C.p., art. 215 alin. 2 C.p. și art. 289 C.p. raportat la art. 40 din Legea nr. 80/1991, constând în aceea că a întocmit în fals facturile fiscale nr._/18.01.2000, pentru cantitatea de 726,2 tone zahăr și nr._/27.01.2000, pentru cantitatea de 160,2 tone zahăr atestând proprietatea acestora la S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., facturi folosite la valorificarea zahărului către Argirom International București și a efectuat cu știință înregistrări inexacte în contabilitate, înregistrând contravaloarea celor 886,4 tone zahăr, în contul_ ca fiind venituri din prestări servicii, ceea ce a dus la reflectarea în bilanțul contabil al societății a unor date nereale.

S-au admis cererile de schimbare a încadrării juridice a primei fapte, din infracțiunea prev. de art. 289 C.p., art. 291 C.p. și art. 215 alin. 2 C.p., în infracțiunea prev. de art. 290 C.p.

T. a constatat că faptele inculpatei P. E. de a întocmi în fals facturile fiscale menționate, atestând, în mod nereal proprietatea acestora la S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., se circumscriu laturii obiective a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, facturile fiscale întocmite în cadrul unei societăți comerciale neputând fi asimilate unor înscrisuri oficiale. În săvârșirea acestei infracțiuni nu a existat nicio activitate de inducere în eroare a unei persoane și nicio pagubă produsă în patrimoniul vreunei persoane, astfel că nu subzistă latura obiectivă și nici latura subiectivă a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 2 C.p., nefiind dovedit faptul că inculpata, cu ocazia întocmirii acestor facturi, a folosit nume sau calități mincinoase ori alte mijloace frauduloase.

P. a criticat soluția de achitare a inculpatei și împrejurarea că instanța de fond a dispus totuși anularea facturilor fiscale întocmite de aceasta, deși a constatat că acestea nu au fost falsificate în vreuna din modalitățile prev. de art. 288 C.p., arătând că din cauza intervenirii prescripției speciale se impunea încetarea procesului penal și nu achitarea.

Așa cum a arătat și instanța de fond, falsificarea înscrisului sub semnătură privată trebuie să se facă în unul din modurile arătate în art. 288 C.p., respectiv prin contrafacerea scrierii, subscrierii ori prin alterarea lui în orice mod. În speță, nu este vorba despre o imitare a semnăturii, despre confecționarea unui înscris similar sau despre o alterare a acestuia, și, nici nu s-a produs urmarea imediată cerută de lege, aceea a creării unei stări de pericol urmată de producerea unei consecințe juridice, respectiv, producerea unui prejudiciu material. S-a constatat că aceste facturi au fost înregistrate în evidențele contabile ale societății, în contul_ și au fost achitate toate taxele și impozitele aferente, astfel că în mod corect s-a apreciat că nu sunt îndeplinite elementele laturii obiective ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.p. și s-a dispus achitarea inculpatei.

În ceea ce privește a doua infracțiune reținută în sarcina inculpatei, cea prev. de art. 289 C.p. raportat la art. 40 din Legea nr. 80/1991, T. a constat că, în urma modificării legii prin O.G. nr. 61/2001, Legea nr. 310/2002, O.G.70/2004, O.U.G. 162/2007, Legea nr. 86/2008, Legea nr. 259/2007, textele au primit o nouă numerotare, astfel că, fapta inculpatei de efectuare cu știință, de înregistrări inexacte în contabilitate, având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare și a elementelor de activ și pasiv ce se reflectă în bilanț, este sancționată de art. 43 din Legea nr. 82/1991 actualizată.

În aceste condiții, s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a celei de a doua infracțiuni reținute în sarcina inculpatei P. E., din infracțiunea prev. de art. 289 C.p raportat la art. 40 din Legea nr. 80/1991, în infracțiunea prev. de art. 289 C.p. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991.

S-a reținut în sarcina inculpatei că a înregistrat în contabilitate cele două facturi care au fost achitate de Argirom International către S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C., astfel cum a rezultat din cuprinsul facturilor aflate la filele 199-200 vol. VI dosar urmărire penală, însă, fără ca această înregistrare să producă consecințele prevăzute de lege, respectiv, fără să denatureze veniturile, cheltuielile sau rezultatele financiare ale societății.

Față de acestea, nefiind realizată urmarea imediată, ca element esențial al laturii obiective a infracțiunii de fals intelectual, în mod corect instanța de fond a achitat inculpata pentru săvârșirea acestei infracțiuni.

Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a dispus anularea facturilor fiscale nr._/18.01.2000 și nr._/27.01.2000, emise de S.C. „A. Shipping & T.” S.R.L. C. întrucât deși înregistrarea acestor facturi nu a produs o consecință juridică vizând denaturarea veniturilor, cheltuielilor sau rezultatelor financiare ale societății, ele au atestat totuși o stare de fapt nereală și se impunea a fi anulate.

Față de cele expuse, Curtea, în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă T. S..

Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului din oficiu, în cotă procentuală de câte 75 lei pentru fiecare inculpat se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă T. S. împotriva sentinței penale nr. 229/29.12.2011 pronunțată de T. S..

Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului din oficiu, în cotă procentuală de câte 75 lei pentru fiecare inculpat se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpații și de la comunicare cu celelalte părți.

Pronunțată în ședință publică azi, 26.02.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR D. G. L. C.

Grefier

I.-M. M.

Red. Tehn. DG/29.03.2013/2 ex

Jud. fond – C. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 42/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA