Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 454/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 454/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 10-07-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 454/2014
Ședința publică de la 10 Iulie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Grefier L. B.
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. reprezentat prin:
I. N. – procuror
Pe rol se află soluționarea contestației formulată de persoana condamnată B. E. C. împotriva sentinței penale nr. 427/26.05.2014, pronunțată de T. A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru condamnata B. E. C. apărătorul ales, avocat S. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei a fost înregistrată cerere din partea condamnatei B. E. C., prin mandatar, care solicită a se lua act de renunțarea la susținerea contestației formulate.
Instanța pune în vedere apărătorului ales al condamnatei B. E. C., avocat S. M., faptul că retragerea căii de atac trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, conform disp. art. 425/1 alin. 3 rap. la art. 415 alin. 1 C. pr. pen.
Avocat S. M. arată că nu are mandat pentru retragerea căii de atac și solicită, în condițiile în care se va considera a fi necesar, amânarea judecării cauzei pentru a da posibilitatea condamnatei B. E. C. de a fi prezentă în fața instanței.
Instanța acordă cuvântul reprezentantul Ministerului Public pe cererea de amânare formulată de apărătorul ales al condamnatei B. E. C..
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea cererii de amânare.
Instanța, în deliberare, având în vedere disp. art. 425/1 în ansamblul său, din care rezultă că prezenta contestație trebuie soluționată cu celeritate, precum și faptul că în cazul în care cererea de retragere a căii de atac nu îndeplinește condițiile formale nu se aduce nici o vătămare intereselor procesuale ale contestatoarei, respinge cererea de amânare.
Avocat S. M. arată că nu are mandat pentru reprezentarea condamnatei în fața Curții de A. A. I., acest mandat încetând o dată cu soluționarea cauzei de către T. A., astfel cum rezultă și din delegația de reprezentare atașată contestației, care a fost dată doar pentru redactarea contestației.
Instanța, având în vedere împuternicirea avocațială depusă la fila 4, în care se specifică, în legătură cu obiectul reprezentării, „Dos P 2191/2014, contestație – art. 4521 CPP”, consideră că d-na avocat S. M. are calitatea de apărător în această cauză și îi aduce la cunoștință doamnei avocat că, în ipoteza în care nu dorește să susțină apărarea contestatoarei, atitudinea ei va putea fi sancționată pe temeiul dispozițiilor art. 283 alin. 3 din noul Cod de procedură penală.
Avocat S. M. arată că va susține apărarea contestatoarei.
Întrebate fiind părțile și reprezentantul parchetului arată că nu au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat S. M., apărătorul ales al condamnatei B. E. C., arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea cauzei, având în vedere cererea de retragere a căii de atac formulată.
Reprezentatul Ministerului Public solicită respingerea contestația formulată de condamnata B. E. C. ca nefondată.
Asupra contestației de față,
C. DE A.,
Deliberând, constată:
Prin sentința penală nr. 427/26.05.2014, pronunțată de T. A. în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de aplicare a legii penale mai favorabile formulată de condamnata B. E. C., aflată în executarea pedepsei de 2 luni închisoare cu suspendare aplicate prin Sentința penală 292/2012 a Tribunalului A., în baza art. 275 alin. 2 NCPP fiind obligată petenta la 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a constatat următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 09.04.2014 condamnata B. E. C., domiciliată în A. I., .. 3B, jud. A., cu CNP_, a solicitat instanței aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 6 din Codul penal prin schimbarea modalității de executare a pedepsei în sensul reținerii art. 83 Cod penal.
Se arată în motivarea cererii următoarele:
Prin Sentința penală nr. 292/2012 i s-a aplicat o pedeapsă de 2 luni închisoare cu suspendare pentru infracțiunea prevăzută de art. 288 din Codul penal cu aplicarea dispozițiilor art. 25, respectiv instigare la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale. Prin această sentință penală, rămasă definitivă, instanța a aplicat dispozițiile art. 81 din Codul penal în sensul suspendării executării pedepsei.
S-a arătat că prin apariția noului Cod penal, legiuitorul a introdus art. 83 prin care instanța de judecată poate dispune amânarea aplicării unei pedepse dacă pedeapsa este de până la 7 ani cu întrunirea cumulativă a mai multor condiții, respectiv conduita inculpatului pe parcursul procesului, nu are antecedente penale, a recunoscut fapta săvârșită.
De asemenea, s-a mai arătat că din lecturarea Sentinței penale 292/2012 se poate observa că petenta a uzat de dispozițiile art. 320/1 din Codul de procedură penală în sensul că a recunoscut săvârșirea faptei și a regretat-o. Mai mult, s-a susținut că din dosarul p._ al Tribunalului A. rezultă că petenta nu a uzat de folosirea acestei diplome, aspect demonstrat la instanță cu act oficial de la fostul loc de muncă al petentei, din care reiese faptul că postul pe care l-a ocupat la Centrul M. A. nu a necesitat studii superioare.
Pe această cale, s-a învederat instanței de judecată faptul că datorită condamnării suferite petenta nu are posibilitatea să se angajeze, vechiul loc de muncă la Centrul M. A. pierzându-l în urma acestei condamnări. Astfel, s-a arătat că scopul propus prin aplicarea pedepsei este acela de reeducare și de prevenire a săvârșirii altor fapte cu caracter penal, însă prin lipsa unui loc de muncă se creează premisa săvârșirii altor fapte cu caracter penal sau contravențional.
Totodată, s-a menționat faptul că dosarul p._ a fost soluționat definitiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție la 19.09.2013, sentința penală 292/2012 rămânând definitivă față de petentă.
Verificând solicitarea petentei prin prisma dispozițiilor art. 6 NCP raportat la art. 23 din Legea 255/2013, T. constată că aceasta nu este fondată pentru următoarele considerente:
Petenta a fost condamnată prin Sentința penală 292/2012 pronunțată de T. A. în dosar_, definitivă la 08.04.2013, prin nerecurare, la o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru art. 25 Cod penal vechi raportat la art. 288 Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală vechi.
Potrivit art. 6 NCP alin. 1, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
În consecință, ceea ce se analizează în cadrul verificării incidenței legii penale mai favorabile, este dacă legea nouă prevede o pedeapsă mai ușoară, nu o modalitate de executare a pedepsei așa cum solicită petenta condamnată.
Pedeapsa aplicată se regăsește în noul Cod penal la art. 320 iar pedeapsa este la alin. 1 noul Cod penal de la 6 luni la 3 ani închisoare.
Se constată deci că pedeapsa ce i-a fost aplicată petentei conform legii vechi este de 2 luni închisoare și nu depășește maximul prevăzut de legea nouă pentru a fi incident art. 6 NCP, legea mai favorabilă fiind legea veche.
Modalitatea de individualizare a pedepsei, cu suspendare, amânare sau renunțare la pedeapsă conform noilor dispoziții ale Codului penal în acest sens nu poate constitui obiect al reținerii legii penale mai favorabile, după condamnarea definitivă, art. 6 NCP prevăzând clar și expres că doar cuantumul pedepsei poate face obiectul legii penale mai favorabile după condamnare.
Împotriva acestei sentințe a formulat, în termen, contestație condamnata, solicitând desființarea ei și, în rejudecare, a se dispune aplicarea legii penale mai favorabile prin pronunțarea unei soluții de amânare a aplicării pedepsei, prevăzută de art. 83 și urm. din noul Cod penal.
În motivarea contestației condamnata a reiterat argumentele din fața primei instanțe.
Reprezentantul parchetului și-a exprimat poziția procesuală în sensul respingerii contestației.
La data de 09.07.2014 a fost depus la dosar un înscris tehnoredactat, purtând o semnătură aplicată pe numele condamnatei, prin care se arată că aceasta își retrage contestația. Având în vedere dispozițiile art. 425/1 alin. 3 rap. la art. 415 alin. 1 C. pr. pen., conform cărora retragerea căii de atac trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, curtea nu a data eficiență juridică respectivului înscris.
Analizând sentința contestată prin prisma motivelor invocate și a textelor legale pertinente, curtea reține:
Prima instanță a data o justă interpretare dispozițiilor art. 6 din noul Cod penal, concluzionând că nu este posibilă, prin prisma acestor dispoziții legale, schimbarea unei modalități de suspendare a executării pedepsei cu amânarea aplicării pedepsei.
Pronunțarea unei astfel de soluții, de amânare a aplicării pedepsei, presupune o individualizare pe care numai instanța învestită cu judecarea pe fond a unei persoane inculpate o poate realiza, individualizare nepermisă în cazul persoanelor definitiv condamnate.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b din noul Cod de procedură penală, curtea va respinge ca nefondată contestația formulată de condamnata B. E. C. împotriva sentinței penale nr. 427/26.05.2014, pronunțată de T. A. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 3 din noul Cod de procedură penală, condamnata contestatoare va fi obligată să plătească statului 100 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în procedura prezentei contestații.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de condamnata B. E. C. împotriva sentinței penale nr. 427/26.05.2014, pronunțată de T. A. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 3 din noul Cod de procedură penală, obligă pe condamnata contestatoare să plătească statului 100 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în procedura prezentei contestații.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.07.2014.
PREȘEDINTE Grefier
A. B. L. B.
AB/LB
05.08.2014, 2 ex.
Jud. prima instanță: D. M. S.
| ← Arestare preventivă. Art.223 NCPP. Decizia nr. 476/2014. Curtea... | Proxenetismul. Art. 329 C.p.. Decizia nr. 500/2014. Curtea de... → |
|---|
