Măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară. Decizia nr. 500/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 500/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 12-08-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 500/2014
Ședința Camerei de Consiliu de la 12 August 2014
Completul compus din:
Judecător de cameră preliminară A. G. M.
Grefier L. B.
Pe rol se află soluționarea contestației formulată de inculpata M. S. N. împotriva Încheierii de cameră preliminară nr. 49/CP/2014 pronunțată de Tribunalului A. la 3.07.2014 în dosar nr._ 14.
Soluționarea cauzei s-a făcut în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a părților, potrivit art. 347 alin. 3 C.pr.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.pr.pen..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că s-au primit la dosar prin serviciul de registratură al instanței dovezile de înștiințare a inculpaților cu privire la termenul de judecată stabilit.
Judecătorul de cameră preliminară
Asupra contestației de față:
Prin încheierea pronunțată la 3 iulie 2014 de judecătorul de cameră preliminară în dosar nr._ 14 al Tribunalului A., în baza art.345 alin.1 și art.346 alin.1 Cod procedură penală s-au respins ca neîntemeiate cererile, excepțiile invocate de inculpata M. S. N. cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
S-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 142/P/2011 din 25.04.2014 al Parchetului de pe lângă T. S. prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
1.M. S. N. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev de art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005, art. 9 alin. 1 lit. a și c din Legea 241/2005, art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea 31/1990, cu aplic. (art. 41 alin. 2 Cod penal din vechea reglementare), cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 47 din Cod penal (art. 25 în vechea reglementare) rap. la art. 322 alin. 1 (art. 290 în vechea reglementare), cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a și b Cod penal (art. 38 alin. 1 în noua reglementare), rap. la art. 5 Cod penal și
2.A. P. pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art. 322 alin. 1 Cod penal ( art. 290 în vechea reglementare), art. 48 Cod penal (art. 26 în vechea reglementare), rap. la art. 8 alin. 1 și art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (art. 41 alin. 2 din vechea reglementare) și art. 38 alin. 1 Cod penal (art. 33 lit. a și b din vechea reglementare), rap. la art. 5 Cod penal
a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.
S-a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpații M. S. N. și A. P..
În considerentele încheierii, judecătorul de cameră preliminară a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 142/P/2011 din data de 25.04.2014 al Parchetului de pe lângă T. S., au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații:
1.M. S. N. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev de art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005, art. 9 alin. 1 lit. a și c din Legea 241/2005, art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea 31/1990, cu aplic. (art. 41 alin. 2 Cod penal din vechea reglementare), cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 47 din Cod penal (art. 25 în vechea reglementare) rap. la art. 322 alin. 1 (art. 290 în vechea reglementare), cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a și b Cod penal (art. 38 alin. 1 în noua reglementare), rap. la art. 5 Cod penal
2.A. P. pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art. 322 alin. 1 Cod penal ( art. 290 în vechea reglementare), art. 48 Cod penal (art. 26 în vechea reglementare), rap. la art. 8 alin. 1 și art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (art. 41 alin. 2 din vechea reglementare) și art. 38 alin. 1 Cod penal (art. 33 lit. a și b din vechea reglementare), rap. la art. 5 Cod penal
În fapt s-a reținut că inculpata M. S. N. a înregistrat în contabilitatea . S. operațiuni fictive având ca rezultat majorarea în mod artificial a cheltuielilor persoanei juridice, în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat, respectiv achizițiile de materiale publicitare de la . S. și prestările de servicii de la . București, . SRL București, . București, . București, . București, . SRL București și . București, cauzând un prejudiciu în valoare de 91.929 lei, reprezentând impozit pe profit.
Totodată s-a mai reținut că inculpata a înregistrat în contabilitatea . S., a stabilit cu rea credință taxa pe valoarea adăugată datorată de societate, prin înregistrarea în evidențele contabile a celor 40 facturi fiscale, având drept rezultat compensarea taxei colectate aferentă veniturilor realizate din alte surse de societate cu taxa dedusă în baza acestor facturi care consemnează operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat, cauzând un prejudiciu în valoare de 110.516 lei, reprezentând TVA.
S-a mai reținut că inculpata M. S. N. l-a determinat pe administratorul . S., A. P. să emită facturi conținând operațiuni fictive, facturi înregistrate ulterior în contabilitatea . S., respective facturile SB nr. 0032/18.10.2007 în valoare de 4.938,5 lei, SB nr. 0073/08.02.2008 în valoare de 4.789,75 lei, SB nr. 0074/15.02.2008 în valoare de 7.140 lei, SB nr. 0081/22.02.2008 în valoare de 4.403 lei, SB nr. 0082/29.02.2008 în valoare de 2.975 lei, SB nr. 0089/13.03.2008 în valoare de 5.950 lei, SB nr. 0090/17.03.2008 în valoare de 5.950 lei, SB nr. 0092/25.03.2008 în valoare de 25.918,2 lei, SB nr. 102/15.04.2008 în valoare de 17.850 lei, SB nr. 109/13.05.2008 în valoare de 14.280 lei, SB nr. 116/13.06.2008 în valoare de 16.243,5 lei, SB nr. 126/10.07.2008 în valoare de 16.667,14 lei, SB nr. 127/26.07.2008 în valoare de 17.849,89 lei, SB nr. 135/26.08.2008 în valoare de 29.988 lei, SB nr. 139/05.09.2008 în valoare de 4.444,65 lei, SB nr. 140/11.09.2008 în valoare de 24.990 lei, SB nr. 143/01.10.2008 în valoare de 17.850 lei, SB nr. 146/06.10.2008 în valoare de 8.092 lei, SB nr. 165/17.11.2008 în valoare de 23.800 lei, SB nr. 178/31.10.2008 în valoare de 4.998 lei, SB nr. 179/31.10.2008 în valoare de 4.998,5 lei, SB nr. 180/31.10.2008 în valoare de 4.980,15 lei, SB nr. 187/02.02.2009 în valoare de 4.998 lei, SB nr. 193/13.02.2009 în valoare de 4.754,05 lei, SB nr. 195/15.02.2009 în valoare de 4.754,05 lei, SB nr. 199/26.02.2009 în valoare de 3.382 lei. SB nr._/02.03.2009 în valoare de 4.998 lei, SB nr._/04.03.2009 în valoare de 4.284 lei, SB nr._/06.03.2009 în valoare de 4.974,2 lei, SB nr._/09.03.2009 în valoare de 4.689,2 lei, SB nr._/12.03.2009 în valoare de 3.867,5 lei, SB nr._/13.03.2009 în valoare de 4.016,25 lei și SB nr._/20.03.2009 în valoare de 3.427,2 lei.
S-a mai reținut că aceeași inculpată a folosit cu rea credință bunurile . S., însușindu-și sumele de bani rezultate din comercializarea a două autoturisme proprietatea persoanei juridice către persoane fizice, fără înregistrarea sumelor obținute în contabilitate și fără întocmirea vreunui document justificativ pentru însușirea acestor sume.
În ce-l privește pe inculpatul A. P. s-a reținut că acesta a completat cu date și operațiuni nereale și a înmânat administratorului . S. un număr de 33 de facturi fiscale (respectiv: SB nr. 0032/18.10.2007 în valoare de 4.938,5 lei, SB nr. 0073/08.02.2008 în valoare de 4.789,75 lei, SB nr. 0074/15.02.2008 în valoare de 7.140 lei, SB nr. 0081/22.02.2008 în valoare de 4.403 lei, SB nr. 0082/29.02.2008 în valoare de 2.975 lei, SB nr. 0089/13.03.2008 în valoare de 5.950 lei, SB nr. 0090/17.03.2008 în valoare de 5.950 lei, SB nr. 0092/25.03.2008 în valoare de 25.918,2 lei, SB nr. 102/15.04.2008 în valoare de 17.850 lei, SB nr. 109/13.05.2008 în valoare de 14.280 lei, SB nr. 116/13.06.2008 în valoare de 16.243,5 lei, SB nr. 126/10.07.2008 în valoare de 16.667,14 lei, SB nr. 127/26.07.2008 în valoare de 17.849,89 lei, SB nr. 135/26.08.2008 în valoare de 29.988 lei, SB nr. 139/05.09.2008 în valoare de 4.444,65 lei, SB nr. 140/11.09.2008 în valoare de 24.990 lei, SB nr. 143/01.10.2008 în valoare de 17.850 lei, SB nr. 146/06.10.2008 în valoare de 8.092 lei, SB nr. 165/17.11.2008 în valoare de 23.800 lei, SB nr. 178/31.10.2008 în valoare de 4.998 lei, SB nr. 179/31.10.2008 în valoare de 4.998,5 lei, SB nr. 180/31.10.2008 în valoare de 4.980,15 lei, SB nr. 187/02.02.2009 în valoare de 4.998 lei, SB nr. 193/13.02.2009 în valoare de 4.754,05 lei, SB nr. 195/15.02.2009 în valoare de 4.754,05 lei, SB nr. 199/26.02.2009 în valoare de 3.382 lei. SB nr._/02.03.2009 în valoare de 4.998 lei, SB nr._/04.03.2009 în valoare de 4.284 lei, SB nr._/06.03.2009 în valoare de 4.974,2 lei, SB nr._/09.03.2009 în valoare de 4.689,2 lei, SB nr._/12.03.2009 în valoare de 3.867,5 lei, SB nr._/13.03.2009 în valoare de 4.016,25 lei și SB nr._/20.03.2009 în valoare de 3.427,2 lei), pentru a fi introduse în contabilitate și a produce efecte.
S-a mai reținut că inculpatul A. P. a completat cu date și operațiuni nereale și a înmânat administratorului . S. un număr de 33 facturi fiscale, pentru a fi introduse în contabilitate și a produce efecte prin majorarea în mod artificial a cheltuielilor persoanei juridice, creând un prejudiciu bugetului de stat în sumă 91.929 lei reprezentând impozit pe profit.
Totodată s-a mai arătat că inculpatul A. P. a completat cu date și operațiuni nereale și a înmânat administratorului . 33 facturi fiscale, pentru a fi introduse în contabilitate și a produce efecte prin stabilirea cu rea credință a taxei pe valoarea adăugată datorată de societate, prin înregistrarea acestora în evidențele contabile rezultând compensarea taxei colectate aferentă veniturilor realizate din alte surse de societate cu taxa dedusă în baza acestor facturi care consemnează operațiuni fictive, cauzând astfel un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 110.516 lei reprezentând TVA.
Prin același rechizitoriu s-a mai dispus:
Clasarea cauzei privind pe inculpata M. S. N. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005 și art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005 ambele cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, referitor la impozitul pe venit convenții civile, relația comercială . – ., și cheltuiala înregistrată în contabilitate referitoare la consumul de carburant.
Disjungerea cauzei și continuarea cercetărilorfață de A.N. în favoarea Parchetului de pe lângă T. S. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 322 alin. 1 Cod penal (art. 290 alin. 1 în vechea reglementare), art. 48 Cod penal (art. 26 în vechea reglementare) raportat la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 și art. 48 Cod penal ( art. 26 Cod penal) raportat la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, cu privire la persoanele care au completat olograf cu operațiuni fictive și i-au înmânat învinuitei M. S. N. spre a înregistra în contabilitatea . S. a facturilor fiscale seriile B RCU nr._/16.12.2008 în valoare de 3.960 lei, ITL nr._/17.12.2008 în valoare de 4.880 lei, SDFG nr._/16.12.2008 în valoare de 4.230 lei, BCAA nr._/21.12.2008 în valoare de 4.990 lei, BDTS nr._/20.12.2008 în valoare de 4.890 lei, BALF nr._/18.12.2008 în valoare de 4.920 lei, BDAL nr._/01.12.2008 în valoare de 4.620 lei.
Disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de N. O. M., administrator al . Cluj N., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005, art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal ( art. 41 alin. 2 din vechea reglementare) și art. 47 din Cod penal (art. 25 din vechea reglementare) raportat la art. 322 alin. 1 Cod penal (art. 290 alin. 1 din vechea reglementare), toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal (art. 33 lit. a din vechea reglementare), rap. la art. 5 Cod penal, respectiv față de M. S. N., administrator al . S., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 322 alin. 1 Cod penal ( art. 290 alin. 1 din vechea reglementare), art. 48 Cod penal (art. 26 din vechea reglementare) raportat la art. 8 alin. 1 și art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, toate cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal ( art. 41 alin. 2 din vechea reglementare) și art. 38 alin. 1 Cod penal ( art. 33 lit. a din vechea reglementare), rap. la art. 5 Cod penal.
Declinarea competenței de soluționare a dosarului nou format (menționat la pct. 4) în favoarea Parchetului de pe lângă T. Cluj, având în vedere că . are sediul social în Cluj N., trebuie să depună declarațiile la sediul organului fiscal local, iar suspectul N. O. M. este domiciliat în aceeași localitate, infracțiunea de evaziune fiscală fiind săvârșită pe raza de competență a acestei unități de parchet.
Clasarea cauzei privind pe C. E. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 și art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (art. 41 alin. 2 din vechea reglementare).
Prin memoriul formulat la data de 17 iunie 2014, în temeiul dispozițiilor art. 3462 alin.3 lit.a Cod procedură penală, inculpata M. S. N. a solicitat următoarele:
- restituirea cauzei la parchet, întrucât rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății;
-excluderea probei constând în suplimentul la raportul de expertiza contabilă judiciară întocmit la data de 07.10.2013 de expertul contabil I. R.,întrucât această probă a fost efectuată cu încălcarea dispozițiilor legale.
Privitor la neregularitatea întocmirii rechizitoriului se invocă, în esență, ca prim aspect critic, că inculpata a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni a căror încadrare juridică este confuză, iar în actul de sesizare al instanței se regăsesc atât dispoziții din vechea reglementare, cât și din noua reglementare a Codului penal. Se susține totodată că nu este corectă încadrarea juridică a infracțiunii prevăzută de art.8 alin.1 din Legea nr.241/2005 ,întrucât compensarea este asociată cu rambursarea ori restituirea, fiind o procedură stabilită prin Ordin al Ministrului Finanțelor.
Al doilea aspect critic, privind neregularitatea întocmirii rechizitoriului, se referă la împrejurarea că în cuprinsul actului de sesizare nu s-a făcut nicio mențiune prin care procurorul să argumenteze în ce constă infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005 ,dacă această infracțiune a fost săvârșită în formă continuată,iar în caz afirmativ ,câte acte materiale au fost săvârșite .De asemenea, nu se regăsesc mențiuni privind săvârșirea de către inculpată a faptei constând în ascunderea bunului sau a surselor de venit impozabile.
Referitor la legalitatea administrării probelor în cursul urmăririi penale, respectiv suplimentul la raportul de expertiza contabilă judiciară întocmit la data de 07.10.2013 de expertul contabil I. R., se susține că la întocmirea acestuia s-a impus expertului contabil să aibă în vedere depozițiile unor martori aspect absolut nelegal întrucât o expertiză contabilă are un conținut tehnic, iar concluziile nu se pot realiza pe baza interpretării altor mijloace de probă precum depoziții de martori.
Cererea formulată de inculpata M. S. N. a fost trimisă Parchetului de pe lângă T. S., în conformitate cu dispozițiile art. 344 alin.4 Cod procedură penală, la data de 18.06.2014, nefiind formulat răspuns scris în termen de 10 zile.
Judecătorul de cameră preliminară, deliberând asupra cererilor și excepțiilor invocate, prin prisma dispozițiilor art. 345 alin. 1 Cod procedură penală, a constatat că acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Privitor la neregularitatea actului de sesizare al instanței, respectiv rechizitoriul nr. 142/P/2011 din data de 25.04.2014 al Parchetului de pe lângă T. S..
Pentru considerentele ce preced, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că excepția privind neregularitatea actului de sesizare a instanței este neîntemeiată pentru următoarele:
Cu titlu preliminar judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului A. a reținut, raportat la dispozițiile art.342 Cod procedură penală, că obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea competenței, a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Legalitatea administrării probelor se verifică prin analizarea modului în care au fost respectate prevederile procedurale ce reglementează acest domeniu, verificarea respectării drepturilor și intereselor recunoscute de lege în favoarea părților din procesul penal, și nu implică o analiză a conținutului faptic rezultat din probatoriul administrat.
În conformitate cu dispozițiile art. 328 alin.1 Cod procedură penală, rechizitoriul se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art.286 alin.2, datele privitoare la faptă reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art.330 și 331, dispoziția de trimitere în judecată, precum și alte mențiuni pentru soluționarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului.
Verificarea regularității actului de sesizare, în speță a rechizitoriului, conform procedurii instituite de art. 345 Cod procedură penală, poartă asupra îndeplinirii condițiilor de formă și conținut ale rechizitoriului, prevăzute. de art. 286 alin.2 Cod procedură penală.
Pornind la verificarea regularității rechizitoriului emis în speța dedusă judecății, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că acesta respectă prin formă și conținut toate cerințele.
Astfel, cuprinde toate mențiunile prevăzute de art.328 alin.1, alin.2 raportat. la art.285 alin.2 Cod procedură penală, indicându-se denumirea parchetului și data emiterii, numele, prenumele calitatea și semnătura celui care l-a întocmit, fapta și identitatea persoanelor pentru care s-a efectuat urmărirea penală, încadrarea juridică a faptei, motivele de fapt și de drept, probele și mijloacele de probă, dispoziția de trimitere în judecată, cheltuielile judiciare, precum și numele și prenumele persoanelor care trebuie citate în instanță, cu indicarea calității lor în proces și locul unde urmează a fi citate.
De asemenea, s-a constatat faptul că rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim procurorul Parchetului de pe lângă T. S.
Critica referitoare la încadrarea greșită în drept a faptelor, împrejurarea că în actul de sesizare al instanței se regăsesc atât dispoziții din vechea reglementare, cât și din noua reglementare a Codului penal, nu a putut conduce la restituirea cauzei la procuror, întrucât în cazul în care se ajunge la concluzia că faptele nu corespund încadrării juridice sau încadrarea juridică nu este suficient de previzibilă soluția legală este de schimbare a încadrării juridice, sau achitare, după caz și nu de restituire a cauzei la procuror.
De asemenea, nu a putut fi primită nici critica privind neargumentarea de către procuror în ce constă infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, dacă această infracțiune a fost săvârșită în formă continuată, iar în caz afirmativ, câte acte materiale au fost săvârșite întrucât, faptele reținute în sarcina inculpatei sunt detaliate la filele 19-22 a rechizitoriului cuprinzând o descriere clară și precisă, iar încadrarea juridică este menționată pentru fiecare dintre fapte, astfel că nu se poate susține omisiunea descrierii laturii obiective a infracțiunilor.
Conchizând, T. a constatat că toate apărările invocate cu ocazia susținerii neregularității actului de sesizare a instanței au în vedere fondul cauzei, urmând a fi analizate de instanța de fond în cadrul cercetării judecătorești.
Privitor la excluderea probei constând în suplimentul la raportul de expertiza contabilă judiciară întocmit la data de 07.10.2013 de expertul contabil I. R.:
Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului A. a constatat că în literatura de specialitate s-a statuat că excluderea probelor nu este o instituție autonomă, ci din dispozițiile art. 102 alin. 3 Cod procedură penală reiese că aceasta este subsumată sancțiunii nulității, în sensul că intervine numai în măsura în care se constată nulitatea absolută sau relativă a actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată. Or, din analiza actelor procesuale în baza cărora s-a dispus administrarea probei contestate de inculpată rezultă că nu este incident niciun caz de nulitate absolută întrucât, încuviințarea efectuării suplimentului la raportul de expertiză s-a realizat cu respectarea drepturilor procesuale ale acesteia.
Totodată, prin prisma dispozițiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 255/2013 actele de procedură îndeplinite înainte de . Codului de procedură penală, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. În cauza de față o parte din urmărirea penală s-a efectuat sub imperiul Codului de procedură penală din 1968, iar actele de urmărire penală, inclusiv suplimentul la raportul de expertiza contabilă judiciară întocmit la data de 07.10.2013 contestat de inculpată, constituie act îndeplinit cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lui.
Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară a constatat că în cauză au fost respectate normele procesual penale care guvernează faza urmăririi penale, neimpunându-se excluderea vreunui mijloc de probă sau sancționarea vreunui act de urmărire penală.
Față de aspectele arătate mai sus, în baza art.345 alin.1 și art.346 alin.1 Cod procedură penală, s-a respins ca neîntemeiată excepția invocată de inculpata M. S. N. cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
S-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 142/P/2011 din 25.04.2014 al Parchetului de pe lângă T. S., fiind respectate dispozițiile art. 328 Cod procedură penală, a administrării probelor, precum și a actelor de urmărire penală, astfel cum au fost enumerate în rechizitoriu.
Totodată, s-a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpații M. S. N. și A. P..
Împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară au formulat contestație în termenul legal prevăzut de art. 347 C.pr.penală inculpata M. S. N. aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând desființarea ei și restituirea rechizitoriului la parchet, pentru refacerea urmăriri penale și încadrarea corectă a faptelor.
În motivare se arată că infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 este doar menționată în fila 1 și în fila 30, ea nefiind argumentată sau susținută pe parcursul documentului atrăgând imposibilitatea stabilirii corecte a încadrării juridice a faptelor, toate referirile făcându-se la art. 9 alin. 1 lit. c din aceeași lege.
Procurorul nu a argumentat în ce constă infracțiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. a și dacă acesta a fost săvârșită în formă continuată și câte acte materiale s-au comis. Aceste mențiuni lipsesc și din ordonanța de începere a urmăriri penale.
Inculpatei nu i s-a comunicat solicitarea de întocmire a unui supliment la raportul de expertiză contabilă judiciară, care s-a întocmit la 7.10.2013 și prin care expertul contabil desemnat și cel consultant au fost obligați să revină la părerile lor inițiale și să răspundă forțat la anumite obiective pe care se bazează întreg rechizitoriu. Se arată că o expertiză contabilă are un conținut preponderent tehnic, iar concluziile nu se pot stabili pe baza interpretării depozițiilor unor martori. Prin acest supliment la raportul d e expertiză, organul judiciar a alterat conținutul probei cu scopul de a obține un minim suport în sprijinul acuzațiilor aduse.
Contestația este nefondată.
În mod justificat prima instanță a apreciat că excepția privind neregularitatea actului de sesizare a instanței este neîntemeiată. Acest rechizitoriu respectă cerințele de formă și de conținut impuse de dispozițiile procedurale.
În concret sunt respectate cerințele art. 328 alin. 1, fiind menționate în mod corespunzător datele privitoare la faptele reținute în sarcina inculpatei și încadrarea juridică a acestora.
În partea dispozitivă a rechizitoriului se face o referire concretă la disp. art. 35 C. pen. actual privind infracțiunea continuată, iar actele materiale avute în vedere sunt prezentate în detaliu la secțiunea în care este descrisă situația de fapt. La rubrica în drept se precizează clar că este vorba despre un număr de 40 acte materiale.
Obiecțiunile inculpatei cu privire la încadrarea juridică nu pot conduce la aprecierea că actul de sesizarea a prezenta o neregularitate, acest aspect poate fi ridicat în fața instanței în cursul judecății și orice deficiență poate fi înlăturată prin schimbarea încadrării juridice. Este adevărat că apare neconcordanță între partea dispozitivă a rechizitoriului care face referire la art. 9 alin. 1 lit. a și c din Legea nr. 241/2005 iar la rubrica în drept punct 1 se menționează doar. art. 9 lit. c din aceeași lege, însă aspectul nu poate constitui o neregularitate a actului de sesizare, câtă vreme starea de fapt este expusă în mod clar și celelalte cerințe legale prev. de art. 328 C. pr. pen. sunt întrunite. Aspectul urmează a fi lămurit în cursul judecății prin stabilirea clară a încadrării juridice.
De asemenea sunt întemeiate aprecierile tribunalului cu privire la solicitarea de excludere a probei constând în suplimentul la raportul de expertiză contabilă-judiciară întocmit la 7.03.2013 de expertul contabil I. R.. Într-adevăr excluderea unei probe se poate dispune pe motiv de nulitate absolută sau relativă a actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea acelei probe sau a actului prin care a fost administrată. Este evident că î speță nu este incident nici un caz de nulitate absolută, efectuarea acelui supliment al raportului de expertiză s-a realizat cu respectarea normelor procesual penale în vigoare la acel moment.
C. reține că în cuprinsul contestației nu au fost prezentate elemente faptice concrete, și de altfel nici din actele dosarului nu rezultă astfel de elemente care să ateste că expertul desemnat și cel consultant au fost obligați să-și revizuiască părerile inițiale și să răspundă forțat la anumite obiective. Aprecierea inculpatei este lipsită de orice fale de bază.
De asemenea nu rezultă că experții contabili au fost obligați să întocmească într-o anumită modalitate lucrarea de expertiză. De altfel, cu privire la acest supliment de expertiză se poate observa că procurorul a solicitat să se completeze obiectivele 13 și 14 ale expertizei inițiale, în sensul de a se stabilii impozitul pe profit, TVA, alte taxe și cuantumul unor majorări de întârziere și a unor penalități aferent unor sume stabilite prin expertiză. Procurorul își exprimă, în ordonanța de dispunere a unui supliment la expertiză, părerea că anumite facturi fiscale nu reprezintă operațiuni reale contrar aprecierilor din expertiză, însă nu obligă experții să-și schimbe părerea - care de altfel implică apreciere de ordin juridic – ci doar să calculeze anumite impozite și accesoriile aferente acestora.
Este evident că aprecierea finală asupra realității sau fictivității unei operațiuni comerciale revine procurorului în faza de urmărire penală și, în final, instanței de judecată.
Față de aspectele reținute în baza art. 347 alin. 2 și 3 se va dispune respingerea contestației ca nefondată.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpata contestatoare să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpata M. S. N. împotriva Încheierii de cameră preliminară nr. 49/CP/2014 pronunțată de Tribunalului A. la 3.07.2014 în dosar nr._ 14.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpata contestatoare să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 august 2014.
Judecător de cameră preliminară Grefier
A. G. M. L. B.
Red M./13.08.2014
Tehn LB/13.08.2014/2 exp.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 369/2014.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
